În premieră în fața publicului, colecția didactică de tatuaje realizată de dr. Nicolae Minovici încă de la finalul secolului al XIX-lea, fotografii, diplome, alături de bandă desenată, în expoziţia “Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajul în România”

Vernisajul va avea loc miercuri 3 decembrie 2014, ora 13:00, la Palatul Suţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti. Expoziţia va fi deschisă în perioada 3 decembrie 2014 – 30 aprilie 2015. Expoziția este realizată în parteneriat cu Institutul Medico Legal “Mina Minovici”.
“În spațiul românesc modern, prima sinteză a problematicii tatuajelor nu aparține unui istoric, ci medicului legist Nicolae Minovici. Acesta a publicat în anul 1898 lucrarea Tatuajurile în România, care a fost teza sa de licenţă, încă de referinţă pentru medicina românească şi ar trebui să fie la fel şi pentru istoriografie. După 1850, societatea bucureşteană a cunoscut întreaga varietate a structurii sociale pe care cotidianul modern l-a construit; o clasă mijlocie de liberi profesionişti, ţărani cu un venit consistent, arendaşi şi cămătari etc, o societate „înaltă” cu frontiere flexibile în ciuda resentimentelor faţă de noii îmbogăţiţi apoi o societate marginală foarte variată etnic, confesional, profesional, şi care era pe cale a se urbaniza. Unul dintre elementele comune – ce poate fi definit ca o particularitate a personalităţii intime, element ce nu era afișat în spaţiul public decât arareori – a fost tatuajul, cu întreaga sa simbolistică, deosebit de variată la rândul ei.
Una dintre numeroasele cauze privind tatuajul este legat de voluptate. Anumite simboluri obscene sau mai puţin dar cu trimitere către un tip oarecare de excitaţie, nu neapărat cu finalitate sexuală au avut un rol determinant.
În România, până la Revoluţia din decembrie 1989, tatuajele nu aveau decât funcţia de identificare a apartenenţei la un grup şi/sau pe aceea de marcaj cu semnificaţii strict personale: „Gigi”, „Lola”, o inimă străpunsă de săgeată, o ancoră, o floare. Tatuajele au devenit o adevărată modă de-abia în zilele noastre, fiind preluate ca fenomen de masă din Occident, unde moda «tattoo» este pe cale să apună. (Green, Terisa, The Tattoo Encyclopedia – A Guide to Choosing your Tattoo, A Fireside Book, Rockefeller Center, New York, 2003).
Nicolae Minovici(1868-1941) a fost al doilea director al Morgii din București, după fratele său dr. Mina Minovici, care a fost ctitorul insitutului. Altfel, Nicolae a mai înființat Societatea «Salvarea» (1906), astăzi Ambulanța București-Ilfov, apoi primul spital de urgență din București (1937) și primul muzeu de artă națională românească (1906), astăzi Muzeul de artă populară «dr. Nicolae Minovici», donat Comunei Bucurescilor în anul 1937.” Dr. Adrian Majuru
Grafică afiş, bandă desenată: Mihai I. Grăjdeanu
