Category: De ultima ora!


Regele Mihai

Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!”

Discursul Regelui Mihai în Parlamentul României, în 2011

 

Nu sunt și nu am fost un regalist. Nu fiindcă nu aș fi avut, poate,  înțelegerea sau înțelepciunea sau aspirația sau…Dar cine să fi explicat generației mele că

cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea” ?  Cine să fi rostit ceva ce ar fi trebuitsă ne facă să răsturnăm perspectivele: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.” (discursul Regelui Mihai în Parlamentul României, în 2011)

Am fost foarte aproape de Regele Mihai atunci când familia regală a lansat   albumul „Palatul Elisabeta. Centrul regalitatii in Romania de azi” de Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, care a avut loc la Palatul CEC, în 7 mai, 2006.

Am avut atunci prilejul să iau un interviu Princepelui Radu și Principesei Margareta, dar nu am îndrăznit (desigur că nici protocolul poate nu ar fi îngăduit) să încerc să iau un interviu Regelui Mihai.

Acum îmi dau seama că este prea târziu și scriu aceste rânduri cu durere pentru această personalitate extraordinară care a fost Regele Mihai.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Ioan Iacob

Anunțuri

Sâmbătă 2 decembrie  a încetat din viață Maestrul ALECU CROITORU, unul dintre cei mai reprezentativi regizori ai cinematografiei românești , și nu numai, prodecan, profesor emerit , scenarist. Toți cei care doresc să-l revadă pentru ultima dată și să-și ia adio , pot veni la Capela Cimitirului Bellu, luni, 4 decembrie, începând cu ora  13.00,  va fi o  slujbă religioasă  la ora 16.00, iar înhumarea va avea loc marți, 5 decembrie ora 13.00. Lacrimi și pios omagiu acestui  Monument al artei și culturii noastre românești!

Alecu Croitoru – regizor, scenarist, profesor de Arta Regiei de Film și Televiziune și Arta Actorului de Film și Televiziune, Membru al Academiei TIBERINA din Roma și al Comitetului Internațional pentru Difuzarea Artelor și Literelor prin Cinematograf – s-a născut la 8 decembrie 1933, în comuna Bogza, județul Vrancea. 
După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică – I.L. Cargiale București, debutează ca regizor cu filmul artistic de lungmetraj „Merii sălbatici”, urmat de „Vârstele omului”, la care semnează și scenariul. Semnează regia filmelor de lungmetraj: „Lumea se distrează”, „Al treilea salt mortal”, „Am o idee”, „Miezul fierbinte al pâinii”, „Secvențe din istoria filmului românesc”, „Armuri în piatră”, realizat în coproducție cu Studiourile MOLDOVA FILM din Chișinău. Realizează ca regizor și scenarist mai multe filme artistice de scurtmetraj și documentare. Obtine premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internațional al Filmului de la Spindleruv Mlyn – Cehoslovacia, 1973, Diploma de Onoare pentru calități artistice la Festivalul Internațional al Filmelor Premiate, Vienala – 1973; 
Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului – Sibiu, 1993, Premiul I al Juriului Uniunii Cineaștilor
Regizorul Alecu Croitoru realiza primul lung metraj exact acum 50 de ani, filmul Merii sălbatici, care a avut premiera la 17 mai 1965 (ţin bine minte data, pentru că, în ziua aceea, împlineam 30 de ani), o dramă rurală, în care jucau Dana Comnea, Ştefan Ciobotăraşu, Emanoil Petruţ, Silviu Stănculescu. Trei ani mai tîrziu, regizorul lansa poate cel mai important film al carierei sale regizorale, Vîrstele omului, un superb poem cinematografic, filmat în toate cele 4 anotimpuri – primăvara, vara, toamna şi iarna – pentru a portretiza cele 4 anotimpuri ale vieţii umane – copilăria, tinereţea, maturitatea şi senectutea. Doi copii, alergînd după o floare roşie de dalie – pe care băiatul i-o dăruise fetiţei – şi pe care o luase vîntul, trec prin toate zonele ţării, ajungînd, bătrîni, pe un mal de mare. Acest simbolic traseu existenţial este însoţit de adevărate minuni etnografice, cum sînt Învîrtita din Oaş, Căluşul din Oltenia, Fecioreasca ardelencelor şi Hora moldovenească. Lung metrajul a avut şi un „pui”, multipremiat peste hotare, scurt metrajul Anotimpul mireselor (protagonişti erau Micaela Caracaş şi Vistrian Roman), în care era prezentată vîrsta tinereţii, din periplul vîrstelor omului. Din creaţia cinematografică a regizorului Al G. Croitoru fac parte şi filmele de aventuri, realizate împreună cu Sergiu Nicolaescu: Lupul mărilor (1972) şi Căutătorii de aur (1985), dar şi ingeniosul policier de „spioni” Al treilea salt mortal (1980), în care jucau Ion Dichiseanu, Jean Constantin, Maria Clara Sebök, maestrul Iosefini. Să ne amintim şi de spumoasa comedie Am o idee! (1981), în care apăreau Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Rodica Popescu, Melania Cârje, Anda Caropol, Camelia Zorlescu şi Paula Rădulescu; de parabola rurală Miezul fierbinte al pîinii (1983), cu Vistrian Roman, George Motoi, Octavian Cotescu, Cezara Dafinescu… Ar fi multe de spus despre rolurile interpretate de Alecu Croitoru, mai ales în comediile lui Geo Saizescu, despre personalitatea poetului Al G. Croitoru, despre talentul profesorului de film, care a pregătit zeci de promoţii de regizori, operatori şi actori. 
(Calin Caliman- Fragment din monografia AL.G.CROITORU zis și MISTER KEYSTONE, Ed. Betta, 2016)

În perioada 6-8 noiembrie a.c. la Londra (Anglia) are loc Târgul Internațional de Turism (WTM 2017). Acesta se desfășoară la Complexul Expozițional ExCel și reunește cinci mii de expozanți din peste 180 de țări și regiuni.

La World Travel Market London participă companii de turism, oameni de afaceri, profesioniști din industria turismului, miniștri ai turismului, ambasadori din numeroase țări, Târgul reprezentând o ocazie extraordinară pentru crearea și stabilirea de contacte și promovarea destinațiilor și ofertelor turistice.

World Travel Market este cel mai important eveniment global din industria turismului, generând o cifră uriașă de contracte de afaceri între participanți.

Întreg spațiul expozițional de la ExCel este împărțit pe continente cu indicatoare foarte bine vizibile, făcând orientarea ușoară în acest loc imens. La standurile de expunere din diferite țări au loc evenimente menite să aducă mai aproape de vizitatori cultura și tradiția de acasă, este interpretată muzică tradițională, sunt oferite degustări de produse tradiționale, sunt expuse sculpturi și lucrări artizanale executate de meșteri locali.

România este prezentă cu mai multe standuri expoziționale care oferă broșuri cu informatii despre frumusețea țării noastre și atracțiile turistice importante. Excelenta Sa Dan Mihalache, ambasadorul Romaniei la Londra a vizitat standurile expozitionale ale Romaniei si i-a salutat pe cei care expun si promoveaza imaginea Romaniei in aceste zile la Targ.Târgul va fi deschis timp de 3 zile, zilnic între orele 10.00 -18.00.

Corespondent: Tatomir Ion-Marius

Filmul documentar Brașov 1987, doi ani prea devreme este o coproducție Muzeul Județean de Istorie Brașov și Casa de Producție TVR.

scenariul și regia: Liviu Tofan

imaginea: Andrei Țoneș, Dinu Mărgărint

montaj: Robert Kallos

ilustrații: Mihai Grăjdeanu

coloana sonoră: Victor Epure

producători executivi: Mihai Dragomir, Ionuț Cărpătorea

producători: Demeter Andras Istvan, Nicolae Pepene

 

Este primul film documentar produs de Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Varianta pentru programul TVR urmează să fie difuzată pe TVR 1 în seara de 15 noiembrie 2017, iar varianta integrală are premiera la Brașov, în aceeași seară.

Cartea de benzi desenate Brașov 15 Noiembrie 1987 – doi ani prea devreme este realizată de artistul Mihai Grăjdeanu și editată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Proiectul cuprinde prezentarea cărții în școli, ateliere de bandă desenată și ateliere de educație civică, cu participarea autorului cărții și a unor eroi ai evenimentului din 1987.

Atelierele sunt organizate în perioada 7 – 17 noiembrie 2017.

În 15 noiembrie 2017, Mihai Grăjdeanu va susține un atelier de benzi desenate cu elevi din Brașov. Desenele vor fi prezentate într-o expoziție, ca un prim pas pentru Salonul de bandă desenată pe care Muzeul Județean de Istorie Brașov îl va organiza ulterior.

Proiectul este dezvoltat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația 15 Noiembrie 1987 și Radio România Cultural.

Mihai Ionuț Grăjdeanu (n. 1987), autor prolific de bandă desenată si romane grafice, este implicat în multiple proiecte editoriale, precum „Legendele Dacilor” si „Comics Didactic”. Participă la expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. A reprezentat România la Festivalul Internațional de Benzi Desenate din Bruxelles (2016) și Salonul de Benzi Desenate din Veles, Macedonia (2017), unde a primit Premiul organizatorilor.

 

Expoziția temporară este realizată de C.N.S.A.S., în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov, cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov și al Agenției Metropolitane Brașov.

Curatorii expoziției sunt Oana Demetriade și Mihai Demetriade, consilieri C.N.S.A.S.

Expoziția C.N.S.A.S. se va desfășura înperioada 15 noiembrie 2017 – ianuarie 2018, fiind prezentată pe sistemul expozițional în aer liber amplasat în Piața Sfatului, în fața Muzeului Județean de Istorie Brașov.

În cadrul expoziției sunt prezentate pentru prima dată ordinele de organizare a represiunii transmise de șeful Securității, grl.-col. Iulian Vlad, și documente din ancheta coordonată de Securitate și derulată sub acoperirea Inspectoratului General al Miliției din București. Acestea se alătură devoalării unor ofițeri de Securitate, implicați în represiune, anchetă și supravegherea informativă a participanților la revoltă.

Curatorii expoziției, Oana Demetriade și Mihai Demetriade:

,,Miza proiectului expozițional vizează, în principal, cartografierea represiunii, în consonanță cu misiunea publică a C.N.S.A.S. Aniversarea a trei decenii impune o formulă de bilanț. Despre 15 Noiembrie 1987, de-a lungul timpului, s-au putut auzi cele mai importante voci, ale victimelor și martorilor. Datorită lor știm, în bună măsură, ce s-a întâmplat atunci. Tabloul, însă, nu poate fi nici pe departe complet fără arhitectura represiunii, care a transformat un protest spontan într-o „acțiune anarhică” a unor „huligani”.

 

 

 

Expoziția temporară Brașov 1987urmează să fie organizată în Casa Sfatului, cuprinzând documente și artefacte istorice referitoare la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov.

Vor fi prezentate în premieră obiecte personale ale participanților la revolta din 15 noiembrie 1987, piese aduse de la Penitenciarul Jilava, tehnică operativă folosită de Securitatea română, obiecte de viață cotidiană din perioada anilor ’80, filme din arhiva TVR, imagini din arhiva AGERPRES, exemplare din presa internațională etc.

Documentarea expoziției a fost realizată de istoricii brașoveni Marius Oprea și Nicolae Pepene, împreună cu jurnalistul Liviu Tofan.

Custodele expoziției este istoricul Nicolae Pepene.

Expoziția este realizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov, în parteneriat cu Asociația 15 Noiembrie 1987, Consiliul Județean Brașov, Televiziunea Română, Penitenciarul București – Jilava, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Agenția Națională de Presă AGERPRES, colecționari particulari.

Expoziția va rămâne la Casa Sfatului în perioada 15 noiembrie 2017 – 10 octombrie 2018.

În anul 2017, cel mai important proiect cultural al Muzeului Județean de Istorie Brașov este ,,BRAȘOV 1987″.

Scopul proiectului ,,BRAȘOV 1987″ este să asigure momentului istoric Brașov, 15 Noiembrie 1987, o marcare deosebită care să onoreze comunitatea brașoveană la nivel național și chiar internațional.

Astfel, proiectul BRAȘOV 1987 cuprinde mai multe activități care trebuie să contribuie la ilustrarea și mediatizarea momentului istoric:

  • filmul documentar BRAȘOV 1987. DOI ANI PREA DEVREME;
  • expoziția temporară BRAȘOV 1987;
  • cartea de benzi desenate BRAȘOV 15 NOIEMBRIE 1987 – DOI ANI PREA DEVREME
  • ateliere de educație civică în școli;
  • expoziția temporară outdoor CNSAS Acțiunea „1511”. Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 în arhivele Securității;
  • GALA BRAȘOV 1987 (proiect cofinanțat AFCN) în cadrul căreia se va interpreta în premieră piesa muzicală originală dedicată momentului istoric 15 NOIEMBRIE 1987

 

,,BRAȘOV 1987″ este un proiect realizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația 15 Noiembrie 1987, cu sprijinul Consiliului Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov.

Parteneri principali: Televiziunea Română, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Penitenciarul București – Jilava, Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Nicolae Pepene, coordonatorul proiectului:

,,15 Noiembrie 1987 este ziua care nu se va uita niciodată! Este ziua despre care s-a vorbit și se vorbește cu admirație în lumea oamenilor liberi. Este ziua când Brașovul a pus România pe harta lumii libere de comunism. Chiar dacă revolta anticomunistă de la Brașov a durat numai câteva ore, eroii noștri, sinceri și curați, au adus onoare unui popor îngenunchiat de un regim politic diabolic. 15 Noiembrie 1987 este lecția de istorie națională cu care ne mândrim! 

A doua zi după revoltă, ziua lor a fost și ziua noastră! Ne-am gândit la ea, cu teamă și speranță, apăsare și mândrie, îngrijorare și dorință. Ziua lor a devenit și o să rămână peste generații ziua celor care iubesc libertatea,  iar a 30-a aniversare este încă o dovadă că adevărul istoric poate întârzia dar nu o să lipsească niciodată!    

Brașov 1987 trebuie să fie (re)cunoscut și prețuit ca o parte importantă a identității istorice a Brașovului, să reprezinte un motiv de mândrie pentru comunitatea brașoveană și un reper al educației civice și dialogului între generații”. 

Ieri, vineri, 8 septembrie 2017, în Amfiteatrul 1 al Academiei de Ştiinţe Economice a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, convocată statutar de preşedintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, la data de 29 iulie a.c., adunare care a îndeplinit cvorumul şi la care au participat, pe lângă cei mandataţi, peste 120 de membri, preocupaţi de problemele Uniunii. În expunerea sa, Preşedintele a respins cu argumente convingătoare şi documente oficiale toate afirmaţiile denigratoare, defăimătoare aduse Uniunii în ultima perioadă de un grup care a încercat să destabilizeze Uniunea, care cuprinde aproape 1800 de membri.

Printr-o primă hotărâre, Adunarea Generală Extraordinară şi-a manifestat sprijinul şi susţinerea pe mai departe a preşedintelui în funcţie, Doru Dinu Glăvan. De asemenea, Adunarea a hotărât excluderea celor care s-au făcut vinovaţi de uzurparea de calităţi oficiale, de confiscare prin rapt sediului, a însemnelor Uniunii şi a paginii web, de lansare în media a unor atacuri incalificabile împotriva preşedintelui Uniunii. În final, Adunarea Generală Extraordinară a ales noile organe ale Uniunii – Consiliul Director, Comisia de cenzori, Comisia de atestare profesională şi Comisia de Onoare, Disciplină şi Arbitraj.

Între cei prezenţi la Adunarea Generală Extraordinară s-au aflat remarcabile personalităţi ale vieţii jurnalistice şi culturale naţionale, precum Neagu Udroiu, Nicolae Dan Fruntelată, Octavian Ştireanu, Octavian Andronic, Dan Constantin, Paul Dobrescu, Ioan Erhan, Ion Andreiţă, Ovidiu Ioaniţoaia, Corneliu Vlad, Geo Raeţchi, Şerban Cionoff, Mircea M. Ionescu, Valeriu Pricină, Gheorghe Văduva şi mulţi alţii.

„Universitatea Hyperion se bazează pe experiența statelor occidentale”, afirmă domnul Prof. univ. dr. Sever Spânulescu, rectorul Universității HYPERION
 
     Am avut recent posibilitatea să vizitez câteva universități private din România și am făcut o comparație cu ceea ce văzusem în 2004, când fusesem invitat oficial ca jurnalist in Statele Unite și când Profesorul universitar Dr. Ion Mușcutariu, care venise la 59 de ani în America, m-a invitat să cunosc două din universitățile unde preda.
    Universitatea Hyperion, care are dotări comparabile cu universitățile private din Occident, s-a înființat în 1990, la inițiativa rectorului fondator Prof. univ. dr. Ion Spânulescu, cel care a fost atașat cultural la Ambasada României din  Țara Soarelui Răsare timp de mai mulți ani și care, studiind sistemul de învățământ japonez, s-a gândit să ofere și tinerilor din România posibilitatea de a studia  într-o universitate înființată și organizată după standarde occidentale.
    HyperionDespre începuturile acestei universități private, dar și despre Facultatea de Jurnalism (una din facultățile ce nu se întâlnește în oferta educațională a altor universități private) am discutat cu domnul Prof. univ. dr. Sever Spânulescu, rectorul Universității Hyperion.  „Imediat după 1989 am decis înființarea acestei universități, care să se bazeze pe experiența statelor occidentale”, a afirmat domnul Prof. univ. dr. Sever Spânulescu, rectorul Universității HYPERION. Domnia sa ( deși ziua și ora când am purtat această discuție însemnau o perioadă de intensă activitate legată de admitere)  ne-a primit cu multă deschidere, mai ales că eram interesat, ca jurnalist, de ideea înființării Facultății de Jurnalism, ceea ce diferenția cumva această universitate de alte instituții private de învățământ superior.
“Facultatea de Jurnalism a apărut ceva mai târziu, dacă nu mă înșel în 1996, datorită unui mare jurnalist pe care l-am cunoscut, Victor Vișinescu, el a avut această inițiativă , a insistat la conducerea universității să se înființeze această facultate de jurnalism, afirmând că aceasta este o ocupație de mare viitor și de mare interes, ceea ce s-a dovedit a fi adevărat.”
    La întrebarea privind specificul acestei universități, domnul rector Sever Spânulescu a afirmat: „Specificul universității constă în marea diversitate a programelor de licență și de masterat de care dispunem, începând de la științe exacte și până la arte. În total sunt 16 specializări de licență și 17 de masterat, deci o gamă extrem de largă, poate cea mai diversă din țară, aceasta – pe de o parte – ridică multe probleme în ceea ce privește managementul (pentru că trebuie să poți vorbi limba tuturor specialiștilor), dar – pe de altă parte – oferă și mari posibilități de colaborare interdisciplinară  și de dezvoltare pe mai multe planuri, atât a cercetărilor cât și a cadrelor didactice, dar mai ales a studenților.”
    Nu pot să nu fac aici o paranteză pentru a evoca, în contextul acestei discuții, numele regizorului Nicolae Corjos,  care a predat aici mai mulți ani, iar recent   l-am cunoscut pe directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, cadru didactic la această universitate.
    Nu aș putea încheia această relatare fără să amintesc că   Universitatea Hyperion din București (UHB) în parteneriat cu  Asociația Europeană pentru Progres (AsEP) a implementat, începând de câțiva ani, proiectul “EURO-MANAGER  Program de practică pentru tranziția de la sistemul de educație la viața activă pentru studenți economiști”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Axa Prioritară nr. 2.  Iar din informațiile de pe site-ul universității am aflat că, în urmă cu câteva luni, domnul rector Sever Spânulescu  și-a lansat o nouă carte – „Procesarea Semnalelor”  (lucrarea a apărut în primul rând ca o nevoie actuală a studenților care studiază la facultățile de profil /fizică, automatică, electrotehnică, electronică, tehnologia informaţiei/ datorită evoluției tehnologice rapide și a schimbărilor la nivelul teoriei și procesării semnalelor).
    M-am despărțit de Universitatea Hyperion cu gândul de e reveni cândva, iar pentru finalul acestei relatări am păstrat ultima declarația a domnului Prof. univ. dr. Sever Spânulescu înregistrată pe reportofon: “Cititorilor acestui interviu le-aș transmite să nu renunțe niciodată în viață la a învăța ceva nou. Întotdeauna a învăța înseamnă a progresa și a putea mai mult. Învățământul este principalul nostru crez și încercăm să îl promovăm cât mai mult, atât în media cât și direct la catedră.
    Dacă există cititori de origine română și de pe partea cealaltă a Atlanticului, aș dori să le spun că sunt întotdeauna bineveniți în țară, în vizită sau definitiv, există foarte multe oportunități și în România, progresăm și noi, pornim  într-adevăr –  de la un nivel mai jos,  dar suntem pe calea cea bună și sunt sigur că vor vedea lucrurile aici în țară cu ochi foarte plăcut impresionați.”
                                                                   Reportaj de Ioan Iacob