Benzi Desenate românești laTârgul internaţional de carte de la Leipzig

În perioada 15-18 martie, la primul mare târg de carte german al primăverii, aproape 2.400 de expozanţi din peste 40 de ţări prezintă lucrările lor unui număr de circa 200.000 de vizitatori, potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti.

Sub sloganul ”Zoom in Romania”, organizatorii români prezintă cu acest prilej 40 de noi traduceri de autori români, transmite agerpres.

Muzeul Municipiului București este prezent la eveniment cu o serie de volume tipărite sub egida editurii MMB (Muzeul Municipiului București). În deschiderea târgului, a fost lansat volumul  ”Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană” (volum în limba germană), realizat de specialiști ai Muzeului Municipiului București.

La Standul României, Hala 4, E501, alături de alte titluri ale editurii MMB, precum și ale altor edituri din România, se află și romanul grafic „Tata Moșu – o poveste interbelică” – varianta în limba engleză. Text dr. Adrian Majuru, bandă desenată Mihai I. Grăjdeanu, traducere şi adaptare Eliana I. Radu, editura MMB.

„Cred că personajul nostru și-a dorit foarte mult ca întâmplările care s-au legat în viața sa să rămână cunoscute cumva… Povestea este românească ca și editura, deci practic este un proiect de viață care s-a încheiat cândva, dar care este oferit publicului de pretutindeni, din interiorul unui spațiu cultural foarte bogat în astfel de întâmplări… aici mă refer la mediul urban. Așadar, cred că mai sunt și alte povești și dincolo sau dincoace de interbelic care așteaptă să prindă viață prin banda desenată.”  dr. Adrian Majuru despre volumul „Tata Moșu – o poveste interbelică„.

foto: dr. Dan Pîrvulescu

.

Compania Careless Beauty si-a prezentat povestea antreprenoriala la Copenhaga, in cadrul evenimentului „Entrepreneurship in Romania an Denmark”

Careless Beauty – singurul brand românesc de cosmetică organică cu brevete de invenție – a participat, în perioada 7-10 martie a.c., la evenimentul Entrepreneurship in Romania and Denmark / Antreprenoriat în România și Danemarca, la invitația Ambasadei României în Regatul Danemarcei și în contextul Centenarului Marii Uniri. Compania românească a prezentat istoria brandului și experiența dezvoltării sale antreprenoriale pornind de la conceptul de autentic românesc și de promovare a purității naturii prin folosirea exclusivă a plantelor din flora românească în produsele dermato-cosmetice proprii.

Alături de Miild și Zenz, două firme consacrate în Danemarca în domeniul cosmeticii organice, reprezentantele Careless Beauty, co-fondatoarele Elena și Adina Oancea, au vorbit despre beneficiile tezaurului vegetal românesc, despre legătura dintre tradiția de 150 de ani a companiei și preocuparea lor pentru inovație și cercetare, pentru deschiderea spre viitor. De asemenea, Elena și Adina Oancea au împărtășit din provocările, strategia și soluțiile care preocupă un antreprenor român, alături de nevoia reală de leadership feminin pe piața din România. Cele trei companii manageriate de femei au inclus în politica lor și o preocupare constantă, în ultimul deceniu, pentru dezvoltarea unei afaceri pe linia celor mai înalte standarde ecologice, contribuind astfel la eforturile autorităților locale de a extinde cercetarea în domeniul combaterii alergiilor, prin dermato-cosmetice.

Evenimentul a avut la bază un concept de celebrare a Zilei Internaționale a Femeii, România punând în valoare contribuția femeilor la dezvoltarea societății prin inovație și inițiativă antreprenorială. Conceptul a fost dezvoltat în parteneriat cu organizații daneze de femei antreprenor sau femei interesate de ascensiune în cariera profesională: Kvindelige Virksomhedejer (Asociația Femeilor Antreprenor), Professional Women Network și Erhvervs Kvinder (Femei de Afaceri), precum și cu Velvetique Communication, agenție de Public Relations din România.

Publicul a inclus în special oameni de afaceri danezi (dintre care unii interesați să își extindă afacerile în România) și români, precum și oficiali ai instituțiilor daneze de resort, ambasadori și diplomați din state UE și non-UE, reprezentanți ai organizațiilor daneze de femei de afaceri și ai organizațiilor de studenți cu interes în lansarea unor start-up-uri, distribuitori de cosmetică organiză, reprezentanți ai presei daneze și române etc.

“Ne onorează această invitație din partea Ambasadei României în Regatul Danemarcei, mai ales în contextul Centenarului Marii Uniri și al eforturilor României de a se alinia la standardele valorice ale Europei într-o marjă mai redusă de timp comparativ cu parcursul istoric diferit al altor state europene. În același timp, prin prezentarea activității noastre, am dorit să aducem în lumina reflectoarelor tezaurul botanic al țării noastre, care include aproximativ 3.500 de specii de plante cu efect terapeutic, precum și parcursul nostru. Sperăm ca experiența de antreprenoriat românesc pe care am prezentat-o să fi fost interesantă pentru publicul danez și să aducă plus-valoare schimburilor de bune practici române și daneze. De asemenea, a fost o experiență foarte utilă și pentru noi, pe care cu siguranță o vom integra în viziunea noastră antreprenorială“, au declarat reprezentantele Careless Beauty, Elena și Adina Oancea.

„Este incredibil că această firmă folosește pentru produsele sale ingrediente din propriile culturi. Nu știam nimic despre România înainte de acest eveniment, am fost impresionată de povestea Careless Beauty și chiar sunt curioasă acum să descopăr mai multe despre această țară”, a mărturisit Tanja Gregersen, co-fondator al companiei daneze Miild.

“Pentru mine a fost o oportunitate extraordinară de a afla diferite povești și sunt convinsă că putem face mult împreună. M-am bucurat să văd că sunt atâtea femei în antreprenoriat. În ciuda diferențelor culturale, este foarte bine că avem atâtea similarități: leadeship feminin, preocuparea pentru cosmetică organică șamd. A fost o inițiativă foarte bună, inspirațională. Mi se pare uimitoare povestea de familie a Careless Beauty. Noi, femeile, putem face foarte multe și cred că e foarte important să crezi în tine“– Pernila Rorso, Hofstede Insights și Universitatea Copenhaga.

 “A fost foarte interesant, am fost foarte impresionată de cele trei tipuri de femei-antreprenor prezente la eveniment și în special de firma din România. Sper ca Ambasada să mai organieze evenimente similare. Este foarte important să crezi în succes și să-ți găsești finanțare, dar cel mai important este să crezi că ai revoluționat, că ai ceva de oferit. Femeile-antreprenor de azi au demonstrat că se poate, dacă tu ești convins că oferi ceva” – Mirela Hansen, româncă stabilită în Danemarca, angajată a Danish Television.

Despre Careless Beauty:

Compania fondată la Constanța în 1992, cu capital integral românesc, promovează cosmetica integral organică, aproape perfectă pentru piele (printr-un procentaj de 0% substanţe de sinteză), precum și tehnicile cosmetice manuale, tradiționale. Are în portofoliu 22 de produse, fiecare conţinând combinatii personalizate de extracte din peste 46 specii de plante, recoltate din culturi proprii, procesate manual şi atent supravegheate în perioada de macerare.

www.carelessbeauty.ro

Lansarea cartii „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu-Edgar Allan Poe” la GAUDEAMUS 2017

Lansarea cartii „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu-Edgar Allan Poe”, autor Ioan Iacob,  la GAUDEAMUS 2017

 

 

-a deschis Târgul Internațional de Turism din Londra (WTM 2017)

În perioada 6-8 noiembrie a.c. la Londra (Anglia) are loc Târgul Internațional de Turism (WTM 2017). Acesta se desfășoară la Complexul Expozițional ExCel și reunește cinci mii de expozanți din peste 180 de țări și regiuni.

La World Travel Market London participă companii de turism, oameni de afaceri, profesioniști din industria turismului, miniștri ai turismului, ambasadori din numeroase țări, Târgul reprezentând o ocazie extraordinară pentru crearea și stabilirea de contacte și promovarea destinațiilor și ofertelor turistice.

World Travel Market este cel mai important eveniment global din industria turismului, generând o cifră uriașă de contracte de afaceri între participanți.

Întreg spațiul expozițional de la ExCel este împărțit pe continente cu indicatoare foarte bine vizibile, făcând orientarea ușoară în acest loc imens. La standurile de expunere din diferite țări au loc evenimente menite să aducă mai aproape de vizitatori cultura și tradiția de acasă, este interpretată muzică tradițională, sunt oferite degustări de produse tradiționale, sunt expuse sculpturi și lucrări artizanale executate de meșteri locali.

România este prezentă cu mai multe standuri expoziționale care oferă broșuri cu informatii despre frumusețea țării noastre și atracțiile turistice importante. Excelenta Sa Dan Mihalache, ambasadorul Romaniei la Londra a vizitat standurile expozitionale ale Romaniei si i-a salutat pe cei care expun si promoveaza imaginea Romaniei in aceste zile la Targ.Târgul va fi deschis timp de 3 zile, zilnic între orele 10.00 -18.00.

Corespondent: Tatomir Ion-Marius

Prima zi a turneului international de judo de la Bucuresti

Medalii de aur la Openul European de Judo de la Bucuresti:

             Monica Ungureanu (Romania, 48 kg), Ben David (Israel, 60 kg)

       Desi am reusit sa ajung de la inceput la Polivalenta, nu am reusit sa fac un interviu cu Monica Ungureanu, asaltata de presa (aur la Openul European de Judo de la Bucuresti ,3 – 4 iunie, 2017, unde participa aproape 400 de judoka din 29 de tari). Monica s-a bucurat de incurajarea frenetica a intregii Sali Polivalente, iar imnul Romaniei s-a intonat pentru viteaza noastra sportiva (care a invins-o in finala de sambata, la categoria 48 kg, pe italianca Francesca Milani). Presedintele Federatiei Romane de Judo, domnul Cozmin Gusa, ne-a promis un interviu in exclusivitate si eram pe punctul de plecare, cand l-am intalnit pe castigatorul categoriei de 60 kg, Ben David (Israel). Vom reveni asupra acestui interviu, dar inainte de a incheia impresiile asupra primei zile trebuie spus ca organizarea celui mai important turneu international de judo de la Bucuresti mi s-a parut impecabila.

  Ioan Iacob

Robert Pattinson, interpretul vampirului Edward Cullen, rudă cu Vlad Ţepeş?

Potrivit Rador s-a descoperit o legatură de rudenie greu de imaginat. Un grup de experţi în genealogie – relatează sursa citată – afirmă că actorul Robert Pattinson, care l-a interpretat pe vampirul Eduard Cullen în franciza „Twilight”, este rudă cu Vlad Ţepeș. Acelaşi grup de experţi a stabilit că Pattinson este verişor îndepărtat şi cu prinții Harry şi William.

   Ar fi extraordinar dacă grupul de experţi în genealogie ar putea descoperi  că – în anul 2027 – toate autorităţile din România (ţară care va fi fost integrată până atunci în “nucleul dur al Europei” şi nu doar în “treapta a doua de viteză a Europei”)  vor fi devenit rude cu Vlad Ţepeş în ceea ce priveşte combaterea corupţiei . Se vor putea organiza atunci sejururi în România nu doar în domeniul turismului cultural, turismului balnear, turismului viticol, ci si al…turismului anticorupţie (fiindcă, nu-i aşa, românii au o tradiţie în acest domeniu chiar de la Vlad Ţepeş).

                                                                                     Ioan Iacob

 

Aurel Vainer, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România:“Vom pregati un mare festival international dedicat Centenarului României Mari”

(Partea a doua interviu cu presedintele Aurel Vainer0

– Domnule presedinte Aurel Vainer, ati dorit sa mai adaugati ceva legat de manifestarile din 27 ianuarie,

2017, de la Bucuresti.

• In contextul zilei de 27 ianuarie am organizat un simpozion dedicat Pogromului de la Bucuresti din 1941. Se stia de acest tragic eveniment, dar nu se stia locul exact in care s-a petrecut. Un cercetator dedicat istoriei evreilor din Romania, domnul Adrian Cioflâncă, Directorul Centrului Pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, a identificat locul din Padurea Jilava unde a avut loc Pogromul respectiv (este vorba despre executia a 60 – 70 de persoane). Exista o intentie de a se ridica un monument pe locul respectiv

– Fiindca acest interviu il realizam la inceput de an, la care dintre evenimentele anului 2017 doriti sa va referiti ?

– In septembrie, anul acesta, se va desfasura la Braila editia a IV-a a Festivalului “Mihail Sebastian”, care va deveni, de la aceasta editie, festival international.

Vreau sa amintesc ceva deosebit legat de România Mare. La Câmpulung Moldovenesc, care a fost cândva in Imperiul Austro – Ungar, exista o sinagoga unde, la altar, sunt doua drapele ale României (de dimensiuni mai mici), care au urmatoarea semnificatie: comunitatea evreilor bucovineni din Câmpulung Moldovenesc este alaturi de România. Un alt fapt important: exista un document, un ziar al timpului, de acum 100 de ani, in care se mentioneaza ca românii, evreii si germanii din Transilvania au fost primii care au aderat la România Mare si si-au dedicat toate fortele crearii statului national român, act istoric cu valoare si semnificatii internationale.

Exista si un proiect mai mare dedicat implinirii a 100 de ani de la formarea României Mari (1918 – 2018): vom pregati un mare festival international “Euroiudaica”. In 2007, când Sibiul a fost capitala europeana a culturii, noi am spus ca s-ar putea sa ne reintâlnim in cadrul unei manifestari internationale de amploare, manifestare dedicata acestui mare eveniment care a fost realizarea României Mari. Noi vrem sa dedicam acestui moment fantastic din istoria României, Centenarului României Mari, acest amplu festival international.

                                                                                                                                                                Interviu realizat de Ioan Iacob

Muzeul Etnografic Ciocănești, comuna muzeu

Într-un hrisov prin care doamna Ana dăruiește muntele Suhard domnitorului Alexandru cel Bun, din anul 1400, este atestată existența satului Ciocănești. Se spune că pe aceste meleaguri au trăit și făurit pentru Ștefan cel Mare “ciocănarii de arme” și …. de aici și numele satului.

În prezent, Ciocănești, este un sat unic în România. I s-a spus satul caselor încondeiate, satul caselor “ii“, însă numele și renumele său este comuna muzeu. Fiecare casă din Ciocănești poartă simboluri străvechi, modele care se întâlnesc pe costumul popular și pe ouăle încondeiate. Cele trei elemente de exprimare ale artei populare poartă însemnele tradiției și perpetuării acesteia.

Despre casa simbol a Ciocăneștiului și povestea primei case “încondeiate”, despre simbolurile surprinse pe case, pe haine și pe ouăle încondeiate vă vom vorbi în alt articol dedicat comunei muzeu și unicității sale. Tot într-un articol viitor vă vom spune și despre drumețiile pe care le poți face pe masivul Suhard, Obcina Mestecăniș sau Parcul Național Munții Rodnei.

Tema acestui articol este un alt element de unicitate al comunei Ciocănești: Muzeul Etnografic. Clădirea cu aspect exterior obișnuit pentru această comună are amenajate spațiile astfel încât par colțuri desprinse parcă din gospodăriile locuitorilor din Ciocănești.

Ghid în Muzeul Etnografic ne-a fost doamna Marilena Niculiță, muzeograf. Cu pasiune și profesionalism doamna Niculiță ne-a prezentat povestea muzeului și a obiectelor expuse. Războaiele de țesut sunt vechi, unul dintre ele are peste 100 de ani și în zilele friguroase de iarnă, femeile din sat vin și lucrează ștergare, covoare, folosindu-se de aceste obiecte vechi la fel ca și străbunicile lor. Muzeul adăpostește oale de lut, unelte și instrumente pentru lucrul pământului, dar și tesături, straie de sărbătoare și o colecție frumoasă de cufăre pictate manual. Fiecare piesă este o frumoasă poveste pictată și o mărturie a varietății exprimării artistice a locuitorilor din Ciocănești.

Fiți pregătiți să descoperiți chiar o machetă funcțională a plutelor care au făcut parte din istoria Ciocăneștiului pentru o bună vreme, până în anii 1960, când mărfurile au început să fie transportate pe șosele. De atunci, plutăritul pe Bistrița a devenit doar o atracție turistică.

Fiți curioși și vizitați acest muzeu care m-a impresionat pentru că povestea fiecărui obiect poartă povestea unui locuitor sau a unei familii care a trăit, muncit și creat pe aceste pământuri.

Un loc din România poartă amprenta unicității, exprimarea artistică a tradiției este un firesc pentru fiecare locuitor al comunei.

Turist prin Romania!

Adriana Roman

Monştri sacri ai folkului românesc (2) ZOIA ALECU

Am primit recent un e mail de la Zoia, in care imi comunica cele mai recente realizari ale ei (despre care nu reusisem sa aflu de pe Internet). Voi prelua aici informatiile respective: “Mulțumesc Ioane ptr articol,te rog sa-mi spui daca este publicat sau urmeaza sa o faci pe viitor.Trebuie sa-ți mai spun ca eu am plecat cu Sfinxul in 1986.Am scos 4 albume de autor pina acum.Primul in 2007,,Vino aici,,care a ciștigat doua premii R:R.A,-al doilea album,,Carari de maci,,in 2009-al treilea,,Printre lupi,, un premiu R.R.A și un premiu ptr.cel mai bun text al anului 2011 decernat de,,On air music awards,, -Al patrulea,,Sa ierți,,in 2015 un premiu R.R.A,,Omul cu chitara,, Cam astea ar fi adaugirile mele la cele scrise de tine.Cit despre Cenaclul Flacara, am am mers cu intermitențe,din 1974 pina in 1980.Iți trimit nr.meu de mobil daca mai ai nelamuriri.Toate cele bune Ioane și inca odata,mulțumesc.”

      Am ascultat de zeci de ori cateva din cantecele mentionate mai sus. Unul dintre acestea este “Inca un tren” (despre care Zoia marturisea ca l-a scris atunci cand – aflata in strainatate – i-a fost tare dor de casa. Si eu am avut impresia ca a scris acest cantec atunci cand a fost coplesita de atatea drumuri si cand nostalgia pentru “acasa” a determinat-o sa scrie un cantec fantastic:

      “Mi-e drumul departe de casa…

       Un dor nesfarsit ma apasa…

       Inca un tren si inca unul…

       Mi-este greu sa incep iarasi drumul,

       Dar drumul e tot ce mai am! “

     Razbat din aceste versuri, nesofisticate si cu un impact direct, ceea ce nu se poate intelege decat atunci cand esti departe: dorul de ceea ce inseamna “acasa”.

      “Prin gari, prin hoteluri aiurea   

       In frig , dupa lungi asteptari,

       Adorm si in vis fericirea

       Se-ntampla sa treaca prin gari.“

    Daca ascultam cu atentie aceasta melodie superba, vom nota ca de fiecare data, dupa

fiecare strofa, este reluat sunetul metalic al unui acompaniament de chitara care, prin ritm, aminteste de sunetul rotilor de tren.

      “Acasa e gol si pustiu,

       Nu-i nimeni s-astepte in prag.

       Mereu parc-ajung prea tarziu

       La tot ce imi este mai drag.”

     Sa fie aici o oarecare resemnare ca, dupa atatea drumuri si sperante de a regasi ACASA “tot ce imi este mai drag”, lucrurile nu se intampla asa? De fapt, desi nu spunem nimic nou, acel sentiment al “absentei si pustietatii” nu poate fi suplinit de nimic; absenta a “tot ce (ii) este mai drag” face inutil orice colmentariu si tristetea incercata dupa atatea drumuri facute cu “inca un tren si inca unul” se “obiectiveaza” cumva intr-un cantec, care este cu atat mai impresionant cu cat este compus cu o oarecare detasare, ca o incercare de a interpune “o pavaza” intre sentimente si trairea lor.

       Zoia Alecu ramane, prin acest cantec si prin altele, o purtatoare a unui “invelis artistic” ce incearca sa acopere realitatile unor sentimente – nu intotdeauna “neintunecate” – a caror transpunere in structuirile unui univers muzical se face platind un pret pe care toti artistii autentici il cunosc. Zoia Alecu este si ramane una din marile voci ale folkului romanesc, desi pretul platit de ea pentru “drumurile care au indepartat-o un timp de folk” si care au readus-o – cu “un tren si inca un tren” – la adevarata ei menire poate sa fie si sa ramana taina ei si “jertfa” ei autentica.

Ioan Iacob

Aurel Vainer, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania: „La Bucuresti evenimentul (din 27 ianuarie) a avut o dubla conotatie…”

Dupa mult timp, am revenit in biroul Domnului Aurel Vainer, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, pe care, ca sa spunem drept, ni se pare ca-l cunoastem de o viata, de pe vremea cand ne intalneam si colaboram, subsemnatul ca jurnalist, Domnia sa ca Vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.

– V-am auzit recent, la Radio Romania Actualitati, legat de Ziua Internationala a Comemorarii Victimelor Holocaustului. Ati mentionat ceva despre manifestari din zona Salajului.

• Sigur ca ma bucur sa va revad, pana sa va raspund la intrebare va spun inca ceva: vedeti aici, pe biroul la care lucrez, se afla niste fructe specifice zonei Orientului – curmale, stafide, mandarine. Noi suntem in apropierea sarbatorii religioase mozaice numite “ Anul Nou al Pomilor”, sau, in ebraica, Tu Bishvat. In aceasta zi dam cinstire, onoare pomilor, fructelor, care ne ajuta sa traim cat mai mult si mai bine.

Ca sa intru in subiectul propus de Dvs., se stie ca pe 27 ianuarie, potrivit unei Hotarari a Adunarii Generale a O.N.U., s-a instituit Ziua Mondiala de Comemorare a celor care au murit in Holocaust. Este o manifestare internationala, de mare amploare, tocmai pentru a cinsti memoria celor nevinovati, care au avut soarta napraznica rezervata lor de Adolf Hitler si acolitii lui. Si in Romania s-a recunoscut Holocaustul, am avut Holocaust, in diferite forme, depinde de zona, de regiunea din Romania. Intr-un fel s-au intamplat lucrurile in Vechiul Regat, in partea in care era conducerea antonesciana, si in alt fel s-au intamplat in Transilvania de Nord, care in acea vreme a fost cedata, prin forta angajamentelor internationale, guvernului maghiar de atunci. Evreii din aceasta zona a Romaniei au avut cel mai mult de suferit, pentru ca in aprilie 1944 a inceput un proces de ghetoizare, toti evreii din Transilvania de Nord fiind obligati sa traiasca in ghetouri, dupa 2-3 saptamani fiind deportati spre lagarele de concentrare naziste, mai cu seama la Auschwitz.

• Cum au fost gandite manifestarile din 27 ianuarie la nivelul intregii tari?
• Pe de o parte, este o zi care se comemoreaza la nivelul tuturor statelor. In Romania am avut, in mai multe localitati, diverse evenimente. As vrea sa ma refer la doua dintre ele, care s-au desfasurat la Bucuresti si, respectiv, Zalau, jud. Salaj. Judetul Salaj a facut parte din ceea ce se numeste Maramuresul istoric, o zona foarte interesanta din punct de vedere al componentei etnice, exsitand la acea vreme romani, evrei, maghiari si chiar germani. La Zalau s-a petrecut un fenomen aproape incredibil: dupa 1989 a continuat procesul de descrestere numerica a comunitatii evreiesti din zona, atat ca urmare a deportarilor si mortii cumplite in lagarele naziste a evreilor, cat si a faptului ca populatia ramasa s-a retras tot mai mult, fie in alte zone din tara, fie a emigrat in statul Israel, reinfiintat, dupa cum se stie, in 1948. Ca urmare, numarul evreilor ramasi in zona a scazut foarte mult, nemaiexistand, practic, o comunitate. Conform principiilor de organizare ale comunitatii, o comunitate exista doar atunci cand numarul barbatilor peste varsta de 13 ani, este mai mare de 30. Numarul evreilor barbati scazand sub aceasta cifra, a existat doar o mica obste evreiasca, ce depindea de comunitatile din Arad. Dar, un tanar evreu din Zalau a decis sa reconstituie comunitatea evreilor din zona. Cu eforturi organizatorice deosebite, a reusit sa-i stranga pe cei care locuiesc inca acolo, cu familiile lor, dar a identificat si alti cetateni ai Zalaului care erau evrei de origine. Si a reconstituit, in acest an, o comunitate, un adevarat miracol al nostru. Aceasta comunitate a organizat, pentru a doua oara, o manifestare mare de comemorare a Holocaustului.
• Ati spus ca la Bucuresti a avut loc un alt evenimet deosebit dedicat comemorarii Holocaustului.
• La Bucuresti, evenimetul a avut o dubla conotatie: comemorarea a 76 de ani de la Pogromul din Bucuresti (ianuarie 1941) si reinaugurarea, la propunerea Federatiei Comunitatilor Evresti din Romania si cu aprobarea si sprijinul direct al Consiliului Municipiului Bucuresti, a piatetei denumite Piateta dr. Alexandru Safran, situata in zona evreiasca de alta data, zona Sinagogii Mari. Si in acest caz, a fost vorba despre o renastere. In acest loc s-a organizat un simpozion dedicat “Pogromului de la Bucuresti din 1941”. Nu departe se afla Teatrul Evreiesc de Stat (T.E.S.), care s-a reinaugurat in 2016. Cu sprijinul Primariei Municipiului Bucuresti, T.E.S. s-a refacut, iar astazi detine o sala de spectacole foarte moderna si cocheta.
                                                                                                                                     Interviu realizat de Ioan Iacob