Targul National al Mierii

TÂRGUL NAȚIONAL AL MIERII – EDIŢIA DE PRIMĂVARĂ, 2017

Ana Maria Popescu, Stupina POPESCU,jud. Prahova: „Celor ce vor citi acest reportaj, le urez să consume cât mai multă miere.”

       A devenit o tradiţie ca, din când în când, românii să fie invitaţi la Târgul Naţional al Mierii. Cum fusesem prezent cu reportofonul şi la ediţia din toamna trecută a acestei manifestări, am profitat de superba zi de primăvară ce te îmbia la drumeţii şi am “drumeţit”cu autobuzul 301 , din Piaţa Romană până în Băneasa, la ediţia a XVI-a a TÂRGULUI NAȚIONAL AL MIERII – EDIŢIA DE PRIMĂVARĂ,  organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, deschis între 31 martie şi 2 aprilie, 2017, pe platforma apicolă din Băneasa, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.  Cei aproximativ 100 de expozanţi prezenţi – apicultori şi firme specializate – îşi etalau produsele într-o gamă extrem de diversificată: de la produse apicole obţinute direct din stupină până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole –  suplimente nutritive, cosmetice etc. De acest târg beneficiază şi apicultorii deoarece sunt prezente şi produsele dedicate acestora – stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriţie, cărţi de specialitate etc. Bucureştenii şi nu numai sunt aşteptați la Târgul Național al Mierii pentru a se îndulci cu produse ale stupului, dar şi cu produse complet naturale.

    Am încercat să găsesc un punct / stand/ de informare, dar nu exista aşa ceva (în afara unui panou “nevorbitor” amplasat la intrare, dar care nu îmi putea oferi nici un pliant şi nici detalii legate de “preadulcea expoziţie”). Aşa că am pornit cu un print al reportajului publicat de mine în toamna trecut în “Jurnalul Bucureştiului” să ”explorez” standurile în căutarea intervievaţilor de toamna trecută (pentru a le oferi câte o copie cu declaraţiile lor de atunci). Primul întâlnit era un producător din Vâlcea (nu-i voi da numele), care mi-a spus că el îşi menţine declaraţiile din toamna trecută şi nu are nimic nou de adăugat. I-am respectat dreptul la “nedeclaraţii noi pentru presă” (deşi i-aş fi spus că nici o întâlnire cu presa nu trebuie ratată fiindcă…dar nu mai are rost să comentez , presa rămâne ”câinele de pază al democraţiei”, dar câinii nu prea se omoară după miere, nu-i aşa? ). Am fost bucuros în schimb să înregistrez pe reportofon alte declaraţii.

 

        Rodica Diaconescu, Stupina DIACONESCU,  Rm. Vâlcea : “Noutăţile noastre la actuala ediţie a Târgului Naţional al Mierii…Avem un polen proaspăt recoltat,foarte bun şi dulce. Polenul de primăvară în general este un polen dulce.Avem faguri cu miere, o miere de coriandru, foarte bună pentru reducerea presiunii sanguine…şi celelalte sortimente, de mană, de salcâm, de rapiţă, de tei. Avem nucă în miere, nuca este foarte bună pentru creier…de aceea se şi zice că are forma creierului. Mai avem diverse preparate, cu polen, propolis, lăptişor de matcă, preparate pentru copii, pentru adulţi, cu ghimber, ghimbir în miere, care este bun dacă ai tuse…bronşită. Propolis brut, propolisul care este un antibiotic natural, un antibacterian anticancerigen ; avem şi preparate, cu mugur de brad, cu afine, păstură crudă, lăptişor de matcă crud, produse româneşti, produse de noi fiindcă suntem producători.        Pasiunea pentru miere a venit de vreo treizeci de ani, nu a fost o tradiţie de familie, aşa a fost să fie. Pentru consumatori este important să aleagă ceva natural, să consume mai puţin şi bun. Preţul reflectă calitatea. Cititorilor acestui reportaj le urez sănătate şi să consume produse naturale.”

       Doamna Ana Maria Popescu, Stupina POPESCU, jud.Prahova, ne vorbise atât de frumos despre produsele sale toamna trecută încât a fost o reală placere să o revedem şi să-i consemnăm  alte declaraţii:  „Avem produse de cea mai bună calitate, dar avem şi câteva amestecuri deosebite…cu polen, cu cătină şi cu polen în acelaşi amestec sau mierea cu ghimber, care este pentru imunitate un deliciu. Nu avem o tradiţie de familie legat de preocupările pentru miere; tatăl dintr–o joacă a început cu patru stupi, i-am înmulţit, am ajuns undeva la două sute…Avem cam doisprezece ani în branşă. M-am apropiat de copil, mi-a plăcut, într–adevăr, mai şi înţeapă, dar pasiunea îşi spune cuvântul. Fratele meu a accesat fonduri comunitare, aşteptăm să finalizeze el, mai avem trei ani, posibil să mai accesăm în continuare.    Celor ce vor citi acest reportaj, le urez să consume cât mai multă miere…Să încercăm să lăsăm zahărul puţin mai deoparte şi să trăim mai sănătos şi mai bine.”

       Florentin Stavarache, Paşcani, jud. Iaşi (un intervievat în premieră) : „Am venit cu produse apicole cum ar fi miere de salcâm, polifloră, tei,  miere de floarea soarelui, preparate revitalizante cu propolis, polen, lăptişor de matcă. Suntem prezenţi  a şaptea oară aici, organizarea este foarte bună, spaţii aerisite, lumea re unde să se desfăşoare, este OK din punct de vedere al organizării. Chiar dacă suntem producători mai mici, nu ne permitem să facem rabat de la calitate.”

    O doamnă şi-a rostit numele atât de repede încât nu am înţeles decît prenumele… o vom trece în reportaj drept doamna Daniela de la Sonimpex Topoloveni: “Produsele noastre sunt produse 100% naturale, avem magiun de prune, magiun de dovleac, magiun de măr, de struguri, avem o varietate întreagă de dulceţuri…de gutui, de afine, de căpşuni, de zmeură, de momordică (castravetele amar sau  insulina naturală pentru diabetici). Avem şi dulceaţă de ardei iute, de lavandă…este un pic mai parfumată dar este delicioasă. Toate dulceţurile noastre sunt fierte în suc de măr concentrat. Nu avem adaosuri de alţi îndulcitori sau înlocuitori. Magiunul de prune (un brand şi în afara ţării) este făcut din patru tipuri de prune. Unul pentru dulceaţă, unul pentru aromă, pentru parfum.“                

    Fusese o zi superbă de primăvară, cititorii acestui reportaj mai pot prinde “parfumul Târgului Naţional al Mierii” şi mâine, duminică. Dacă nu, vor citi şi îl vor vizita, cu siguranţă, la ediţia viitoare. Un “târg atât de dulce”nu trebuie, în nici un caz, ratat.

 

                                                                                 Reportaj de Ioan Iacob

Interviu cu domnul Mihai Covaliu, presedintele COSR

Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR):

     “Am venit la Comitetul Olimpic cu inima deschisă şi cu dorinţa de a forma o echipă puternică; oameni care să aibă aceleaşi idealuri de a reprezenta România cu cinste, cu onoare, cu verticalitate…”

      Acest interviu a fost realizat la sediul COSR, într–o frumoasă zi de primăvară, după ce programarea sa a suferit modificări pe parcursul a luni de zile. Din documentarea făcută am descoperit legăturile preşedintelui COSR cu Braşovul (unde s-a născut) şi cu Iaşi-ul studenţiei mele (fiindcă a studiat la aceeaşi universitate de prestigiu, “Al. I. Cuza”). Ca atare, întrebările mele nu au putut ocoli aceste oraşe, dar am început, cum era şi firesc, cu rugămintea de a ni se oferi o privire sintetică asupra Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi a proiectelor sale.                                                                                                                                 Ioan Iacob: – Aş vrea ca acest interviu să aibă trei secţiuni: COSR, amintiri legate de oraşele Braşov, Iaşi şi Bucureşti şi proiectele Comitetului Olimpic Român. Vă invit să începem cu o privire sintetică asupra a ceea ce aţi găsit la COSR.                                                                                                                            Mihai Covaliu: – Bine aţi venit aici, în Casa olimpismului românesc, la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, îmi face o deosebită plăcere să stăm de vorbă astăzi, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră este o zi foarte frumoasă. Sigur, după Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată pentru mine, din poziţia de preşedinte al Federaţiei Române de Scrimă, am primit mai multe propuneri de a fi un candidat la această funcţie, la această demnitate, aceea de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Ţinând cont de proiectele pe care le aveam la scrimă , care erau în curs de derulare, de strategia pe care o aveam pentru următoarea perioadă, am fost puţin sceptic la început, dorind să mă concentrez în continuare pe ceea ce făceam la scrimă pentru că lucrurile erau pe o traiectorie bună, pe un drum normal şi atunci decizia de a candida la această funcţie a fost una care s-a lăsat foarte mult aşteptată în sensul că am luat-o chiar în ultimul moment.     Am venit la Comitetul Olimpic – după ce am câştigat alegerile – cu inima deschisă şi cu dorinţa de a face lucruri pe care le–am făcut toată viaţa mea…şi ca antrenor şi ca preşedinte de federaţie, aceea de a forma o echipă puternică; oameni care să aibă acelaşi scop, aceleaşi idealuri de a reprezenta România cu cinste, cu onoare, cu verticalitate la competiţiile pe care această prestigioasă instituţie le patronează.      

                                                                 Interviu realizat de Ioan Iacob  

                                                                                                        (va urma)

Ziua internaţională a cărţii pentru copii, sărbătorită în capitala Europei

Institutul Cultural Român Bruxelles organizează pentru cei mai mici cititori ai Şcolii Europene nr. 4 ateliere de teatru şi desen care au ca punct de plecare cartea Leonor şi zânele a autoarei Maria Postu, cu  ilustraţii semnate de Martina Garcia Aranda.

Leonor şi zânele (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj, 2017), în ediţie bilingvă română-franceză, prezintă importanţa protejării mediului înconjurător şi îndrumă copiii spre deprinderea unei atitudini ecologice.

Atelierele au loc în zilele de 5 şi 6 aprilie, la Şcoala Europeană nr. 4 din Bruxelles, şi sunt destinate elevilor cu vârste între  4 – 10 ani.

“Este fascinant felul în care teatrul îi atrage pe elevi într-o experienţă a comunicării, a exprimării emoţionale şi a imaginaţiei. Această formă de artă deschide noi orizonturi expresive copiiilor şi îi îndrumă spre un sens artistic esenţial al vieţii lor. Fiecare moment teatral reprezintă o experienţă umană plină de culoare, mişcare şi trăiri.”, declara Maria Postu pentru ICR Bruxelles.

În cadrul atelierelor de teatru, elevii îşi vor îmbogăţi inteligenţa emoţională şi capacităţile comunicaţionale prin interpretarea personajelor din carte după un scenariu scris de autoare. La atelierele de desen elevii vor experimenta diverse tehnici artistice precum desenul, colajul şi pictura, în vederea diversificării culturii vizuale şi a dezvoltării spiritului estetic de observaţie.

Maria Postu este poetă, prozatoare şi profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional bilingv George Coşbuc (Bucureşti). Printre lucrările sale literare cele mai recente se numără volumul de poeme Cutia poştală a cerului (Ed. eLiteratura, Bucureşti, 2014), eseul „Imaginarul puterii în proza română” (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013) şi volumul de proză scurtă Povestiri de trezit adulţii (Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2011). La competiţiile de creaţie şi literatură naţionale şi internaţionale, Maria Postu a primit distincţii printre care, premiul pentru eseu la Concursul Internaţional “Memoria Slovelor” (Vâlcea, 2016) şi diploma Francofoniei la Concursul de poezie Europoezie (Paris, 2013).

Cu o pregătire în domeniul juridic, Martina Garcia Aranda este în prezent studentă la Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles. Pe lângă expoziţiile de grup la care a participat, ilustratoarea este implicată în proiecte de educaţie plastică precum atelierele de desen pentru copii de la Academia regală (iulie 2017).

Ziua internaţională a cărţii pentru copii este sărbătorită anual, în întreaga lume, pe 2 aprilie, (data naşterii scriitorului danez Hans Christian Andersen) şi vizează încurajarea lecturii în rândul celor mai tineri cititori.

Dată: miercuri, 5 aprilie 2017, 8:30-12:30 și joi, 6 aprilie 2017, 8:30-12:30

Loc: Dreve Sainte-Anne 86, Laeken, Bruxelles

Primul Salon Internaţional de Mail-Art Turda, ROMANIA, 2017

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Artei, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Turda, Casa de Cultură Turda, Societatea Culturală ,,Filarmonia” Turda organizează Primul Salon Internaţional de Mail-Art la Turda.

REGULAMENT:
La acest eveniment pot participa artişti care doresc să abordeze în creaţiile lor de mail-art o temă liberă. Nu există juriu. Lucrările nu se returnează.

Toate lucrările primite vor apărea într-un catalog online pe pagina de Facebook a evenimentului, pe pagina de internet şi de Facebook a Casei de Cultură Turda şi pe pagina de Facebook a Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda.
Tema este liberă.

Dimensiunea: 10 X 15 cm – cărţi poştale sau plicuri
Fiecare participant poate trimite un număr de maxim 4 lucrări originale, create de el.
Tehnica: liberă
Lucrările se primesc până pe data de 14 APRILIE 2017.

Toate lucrările se trimit pe adresa:CASA DE CULTURĂ TURDA
Str. Avram Iancu nr. 12
TURDA
Judetul Cluj
ROMANIA

Lucrările vor fi expuse în expoziţia cu titlul Primul Salon Internaţional de Mail-Art, Turda, ROMÂNIA 2017 organizată în Sala Mare a Primăriei Municipiului Turda pe data de 20 APRILIE 2017.

Menţionare: sunt excluse de către organizatori lucrările care fac vreo discriminare şi care conţin mesaje sau imagini pornografice.
Acest salon se adresează tuturor artiştilor străini sau români din diaspora, care lucrează mail-art sau care doresc să intre în marea familie a mail-artiştilor.

STUDII ȘI CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE, SERIA FILOLOGIE, Nr. 36, 2016

Primim de la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău numărul 36 pe 2016 al publicației „STUDII ȘI CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE”, număr dedicat unei tematici interesante și incitante:

Plurilingvism şi interculturalitate Fantastic şi oniric: imaginar literar şi reprezentare lingvistică.

        Revistă a Facultăţii de Litere din cadrum universității amintite (Redactor-şef: Vasile Spiridon, Comitet editorial: Nicoleta Popa Blanariu, Violeta Popa, Adrian Jicu, Petronela Savin, Florinela Floria, Mihaela Hriban, redactori de număr: Violeta Popa, Florinela Floria, Mihaela Hriban, asistenţă lingvistică (limba engleză): Ioana Boghian, coordonator de număr: Nicoleta Popa Blanariu), revista beneficiază de un Comitetul ştiinţific redutabil (alcătuit din personalități din România și din străinătate).

       Selectăm câteva contribuții din prezenta ediție: Petru Zugun O lecţiune inspirată a editorului D. Murăraşu, în versurile 189-190 din Împărat şi proletar, Cristinel Munteanu Un aspect al unei hermeneutici integrale: confirmarea sensului (cu ilustrări din Platon şi Sadoveanu), Petronela Savin Expresia imaginară a făgădui marea cu sarea.Universalitate şi specificitate culturală, Mihaela Hriban Terminologia culinară românească de origine englezească (I), Mioara Mocanu Ficțiunea romanes

că la confluența dintre magic și fantastic. Spațiu, timp,instanțe în romanul Heinrich von Ofterdingen,

Antonia Gîrmacea Domestic Surveillance and Dreams of Freed om in Mary Elizabeth Braddon’sThou Art the Man, Elena Alina Bărbuţă Vasile Lovinescu și Mundus imaginalis, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte Cristina Scarlat în dialog cu regizorul Alain Lecucq, Compagnie Papierthéâtre, Franța, recenziile  Nicolae Scurtu, Al. Hanță – repere pentru o biografie, Editura Ars Docendi,București, 2016 (Ioan Dănilă), Nicoleta Popa Blanariu, Când literatura comparată pretinde că se

destramă. Studii şi eseuri, vol.I-II: vol I, Invarianţii, un fir al Ariadnei?, 254 p.; vol. II,(Inter)text şi (meta)spectacol , 205 p.,Bucureşti, Editura Eikon, 2016 (Florinela Floria), Ioan Iacob, Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe, Iaşi, Editura Junimea, 2017 (Vasile Spiridon),Dorel Fînaru, Lingvistica limbilor lumii, Editura Institutul European, Iaşi, 2015, 418 p.(Cristinel Munteanu).

    Un număr deosebit, cu o paletă auctorială diversă, care impune prin sobrietate și rigoare academică.

Fimul “Istorii despre Vlad Voievod Drăculea” acum și în engleză și spaniolă

“Despre Vlad Voievod Drăculea s-a scris și s-a vorbit mult. De cele mai multe ori s-a vorbit cu venin, conform intereselor unuia sau altuia dintre inamicii săi.

Considerat prima victimă a presei, Vlad  are neșansa de a  se război chiar cu cei care inventează, în secolul XV tiparul. Astfel fanteziile grotești despre voievod se răspândesc în mediul german și în restul Europei cu iuțeala fulgerului. Apoi, în secolul XIX, ecoul acelor povești de groază germane a răsunat și în vestul extreme al Europei prin pana irlandezului Bram Stocker.

Celebrului roman Dracula, scris în 1897, îi urmează zeci de filme produse în Holywood iar imaginea voevodului creștin Dracula părea acoperită pentru totdeauna de spectrul neguros al vampirului.

Fimul Istorii despre Vlad Voievod Drăculea, prezintă câteva din episoadele importante din viața voievodului Vlad Drăculea. De la copilăria petrecută la Târgoviște și în munții Tării Românești, alături de credinciosul cavaler Petre, până la anii de domnie de dinaintea marelui război cu Mahomed Cuceritorul, spectatorii pot cunoaște și înțelege mai bine resorturile care au făcut din Vlad unul dintre cei mai importanți apăratori ai Europei și o figură de temut, cunoscută peste veacuri.

Producătorii, Asociația Culturală Ler și Fundația Digntas au gândit acest film și ca o metodă de promovare a României turistice în exterior. În această idee, pe lângă povestea fascinantă a voievodului Drăculea, cadrele natural în care s-a filmat documentarul artistic – Sfinxul din Bucegi, Peștera Ialomicioara, Curtea Domnească din Târgoviște, Castelul Hunedoara etc.- au fost alese cu grijă și sunt printre cele mai spectaculoase din Țară și din Europa.” Vasile Lupașc

Filmul se încadrează într-un proiect mai larg al scriitorului Vasile Lupașc prin care se lucrează sistematic la reabilitarea imaginii marelui Voievod român. Proiectul mai curpinde trilogia Răstignit Între Cruci, o carte pentru copii, Vlad Voievod Drăculea, un teatru radiofonic produs de Radio România, o operă rock, precum și cărți audio realizate alături de nume uriașe ale culturii românești: Mircea Albulescu, Marcel Iureș și Gheorghe Zamfir.

Filmul, după un scenariu de Vasile Lupașc, în regia lui Andrei Chiriac, are în distribuție în cea mai mare parte actori tineri și deosebit de talentați: Aureliu Surulescu, Andreea Diac, Mircea Silaghi, Vasile Calofir, Iorestina Florea, Oltin Hurezeanu, Flaviu Crișan, VasileLupașc.

Filmul se bucură și de participarea extraordinară a actorilor Mircea Albulescu, Ion Haiduc și Yoshio IIzuka.

“Istorii despreVlad Voievod Drăculea” este disponibil în rețeaua VIMEO și are subtitrare în limbile engleză și spaniolă.

În luna aprilie a acestui an, filmul va fi urmat de partea documentară a proiectului, iar fiecare scenă va fi disecată și explicată de către istorici specialiști în perioada lui Vlad Drăculea.

Final Frontier # 6 – singurul Târg de Carte SF&Fantasy pe 1 și 2 aprilie la Casa Artelor

În week-endul 1-2 aprilie acceptă provocarea și vino de Ziua Păcălelilor la Final Frontier să descoperi lumile imaginare devenite realitate.  Fără glume, ediția numărul șase a singurului târg de carte SF & Fantasy va avea loc între orele 11:00 și 19:00 la Centrul Cultural Casa Artelor (B-dul Mircea Vodă nr. 5, Sector 3, Bucureşti), partenerul nostru de eveniment.

Am pregătit cele mai noi apariții dar și volume la prețuri speciale de la editurile pasionaților de SF & Fantasy (Nemira, Paladin, Corint, Millenium, Herg Bennet, Tritonic, Crux), board games de la Red Goblin, benzi desenate și figurine de la HAC!BD.Volumele în limba engleză vin de la Books Express iar romane polițiste de la Crime Scene Press. Cei mai cunoscuți autori români de SF&Fantasy vor fi alături de noi cu lansări de carte și paneluri interactive. Invitatul special al târgului Final Frontier #6 este scriitorul Dan Doboș.

De 1 Aprilei granița dintre realitate și imaginație se estompează, așa că veți avea parte la Final Frontier #6 de experiența completă. Cavalerii Jedi șielfii din Stăpânul Inelelor au făcut un salt din paginile cărților în realitatea imediată, iar dacă vreți să vă alăturați, avem pentru voi obiecte fan art de la Nyx Art și Wizart Room care să vă transforme într-un personaj fantasy. Pentru cei curajoși transformările pot fi și mai șocante, vino la târg pentru demo-ul de machiaj SF făcut de Alina Diana Crisușiechipa.

Nici atelierele de la târg nu se lasă mai prejos în demascarea lumilor fantastice și vă oferim informații importante: învață să faci benzi desenate cu Vlady, desenează live cu Mihai Grăjdeanu, află totul despre anime cu Alice și călătorește în spațiu la atelierul de Astronomie cu Adrian Sonka, lector Fundația Calea Victoriei. Micii învățăcei în ale SF-ului sunt așteptați la atelierele de robotică ale Academiei inventează.ro.

De data aceasta nu i-am uitat nici pe cinefili care au ocazia să urmărească un scurtmetraj semnat de scriitoarea Doina Ruști și să participle la o sesiune de Q&A.

Stai cu ochii pe Final Frontier.ro și nu uita de Evenimentul creat pe Facebook pentru discuții și noutăți. #FF6

 

Când: 1-2 aprilie 2017

Unde: Centrul Cultural Casa Artelor  (B-dul Mircea Vodă nr. 5, Sector 3, Bucureşti)

Program: 11:00 – 19:00

 

Eveniment marca Bookblog.ro  – cel mai important blog despre cărți și lectură de pe internetul românesc. În cei peste nouă ani de existență, el a devenit un reper pentru tinerii pasionați de lectură, un ghid care îi ajută să aleagă mai bine și mai ușor cărțile care merită citite.

 

Parteneri principali: Centrul Cultural Casa Artelor  și Primăria Sectorului 3

 

Parteneri Media: RFI, Blitz TV, Radio România Cultural, Cațavencii, Times New Roman, Revista de Suspans, Gazeta SF, Argos, Urban.ro, Știință și tehnică, Cinemagia, Iqads, Feeder, The Hearabouts, Vin si eu, Overheat, Sound of science, Helion, B1 Tv

Robert Pattinson, interpretul vampirului Edward Cullen, rudă cu Vlad Ţepeş?

Potrivit Rador s-a descoperit o legatură de rudenie greu de imaginat. Un grup de experţi în genealogie – relatează sursa citată – afirmă că actorul Robert Pattinson, care l-a interpretat pe vampirul Eduard Cullen în franciza „Twilight”, este rudă cu Vlad Ţepeș. Acelaşi grup de experţi a stabilit că Pattinson este verişor îndepărtat şi cu prinții Harry şi William.

   Ar fi extraordinar dacă grupul de experţi în genealogie ar putea descoperi  că – în anul 2027 – toate autorităţile din România (ţară care va fi fost integrată până atunci în “nucleul dur al Europei” şi nu doar în “treapta a doua de viteză a Europei”)  vor fi devenit rude cu Vlad Ţepeş în ceea ce priveşte combaterea corupţiei . Se vor putea organiza atunci sejururi în România nu doar în domeniul turismului cultural, turismului balnear, turismului viticol, ci si al…turismului anticorupţie (fiindcă, nu-i aşa, românii au o tradiţie în acest domeniu chiar de la Vlad Ţepeş).

                                                                                     Ioan Iacob

 

Petiție pentru SALVAREA pădurilor virgine din România

Confirmate de cercetători încă din anul 2004*, pădurile virgine din România ocupau o suprafață de cel puțin 218,000 hectare. Asta înseamnă că 2/3 din pădurile virgine ale Europei se află la noi in România.

Guvernul României a ignorat acest studiu vreme de mulți ani. În tot acest timp proprietarii de păduri și companiile de exploatare a lemnului l-au folosit doar pentru a le distruge.

Doar 10% din aceste păduri fac parte în prezent din patrimoniul UNESCO și alte aproximativ 10% fac parte din parcuri naționale și sunt parțial protejate.

Restul de 80% au fost în mare parte expuse exploatărilor si nu sunt înca în Catalogul Națonal al Pădurilor Virgine deși un ordin de ministru le protejează înca din anul 2012.

Codul Silvic din anul 2015 obligă de asemenea Guvernul României să protejeze toate pădurile virgine, însa masurile de prevenție impuse de Guvern sunt prea timide. Ultimele păduri virgine sunt distruse chiar în acest moment. Se fac drumuri forestiere noi si se taie arbori în păduri care nu fuseseră niciodată exploatate. Odată realizate intervenții umane, păduri virgine sunt pierdute pentru totdeauna și nu exista niciun fel de sancțiune pentru această crimă. Mai mult, Guvernul nu face studiile care stau la baza identificării și protejării pădurilor virgine. Aceste activități au rămas astăzi la mila oamenilor de rând și a ONG-urilor.

agentgreen.ro

https://www.agentgreen.ro/padurile-virgine/

Ce limba vorbesc “quebecoșii”…

(se dedica prietenului Mihai B. din Canada)

     Ma aflam, impreuna cu mai multi prieteni, in casa domnului Horia si a doamnei Magda, sarbatoream Sf. Ion cand …

(de Mihai B. ma leaga o amintire unica, ce imbină lumina si intunericul, clipe de neuitat petrecute la o berarie nemteasca din Bucuresti, in urma cu peste un deceniu, unde ne invitase – pe mine si pe Livia, sotia mea – sa sarbatorim revederea noastra de atunci;

trecusera ani de la acea intalnire, de el nu mai stiam nimic, doar ca ar fi revenit in țară; Livia decedase la trei ani dupa intalnirea noastra, rapusa de o boala necrutatoare si Mihai “canadianul” ramases in mintea si in inima mea ca simbol al unui timp “mai tanar si mai ferice”, care avea sa nu mai revina niciodata…)

 

(franturile de conversatie auzite azi in tramvai “sfredelesc” cumva “arhitectura cuminte” a acestei proze scurte

 

• Alo, Gelu?
• (Da, unchiule, salut!)
• M-a sunat Fane a lui Grigore, l-au gasit pe Vasile spanzurat azi in pod.
• (Ce s-a intamplat?)
• Nu stiu, nepoate, probleme cu ANAFU …sau cu bautura…sau cu nevasta…
   
• Crezi ca ne maresc pensiile asa cum spun?
• Pai n-ai vazut, soro, ca au inceput deja?
• Da, da nu e cine stie ce…Mie nu-mi ajunge.
• Las’ ca o zis ca mai maresc si in martie…S-apoi la vara!
• O zis, o zis…Da’ s-or tine de cuvant? Ca sunt vorbe ca n-or avea din ce.
   
• Lasa, fata, ca nu stiu cine era acolo…Si nu stiu daca nu trebuia cumva sa cobor.

Aoleu, cre’ ca trebuia sa cobor deja…Acu, naiba sa-l ia de telefon. Cobor la urmatoarea…da’ nu stiu daca ma mai asteapta el acolo…Ca m-as intoarce.

• Cine, tu?

 

        Telefonul lui Mihai B. primit in casa domnului Horia si a doamnei Magda cazuse ca un fulger. Ma proiectase in timp cu multi ani in urma. Convenisem cu el din prima clipa (dupa ce-i multumisem pentru urari) ca trebuie neaparat sa ne vedem la o bere (era randul meu sa-i intorc invitatia facuta in urma cu peste un deceniu). Ma bucuram enorm ca reuseam sa vorbesc din nou cu Mihai B., el FUSESE ACOLO, o cunoscuse pe Livia, in mintea si in sufletul meu amintirea ACEEA, cu noi trei asezati la o masa, glumind, band bere si vorbind, parea (si ERA) intangibila…Facea parte dintr-o alta lume, o lume in care eram fericiti si fara griji.

Au trecut zile, TU ar fi trebuit sa fii impreuna cu mine cand l-am reintalnit pe Mihai B., s-a intamplat ceva si el nu a reusit sa vina la ora stabilita, tu ai avut alt program apoi, in cursul dupa-amiezii ne-am vazut doar noi doi, eu si Mihai B., in acel “Little Paris” din Piata Unirii unde ne simteam bine…Era parca “locul nostru magic”.

• Cum de ai revenit? Mai esti legat de Canada?
• Mi-am infiintat o firma in Romania, cu un singur angajat, eu, practic lucrez pentru firma din Canada unde am lucrat cand am fost acolo. In urma cu cateva zile am revenit din China, peste cateva zile plec in Slovacia.
• Cum e in Canada? Care este problema cu “tensiunile dintre francofoni si anglofoni”?

(Mihai B. imi explica – in timp ce bem bere URSUS fiindca marca de bere dorita de el, chiar daca figura in menu, nu se mai gasea – viziunea sa, in care spune ca el sufleteste ii intelege pe “quebecoși”, dar considera ca nu este acum momentul ca un referendum sa… “Iar ei imi spun, subliniaza el, te intelegem, esti de-al nostru, da’ nu te pricepi la politica!” )

 

       (berea dispare incet din pahare, radem si ne amintim de vremurile bnune si de cei disparuti /Mihai B. imi vorbeste de tatal lui, eu de Livia/, nu observam cum timpul zboara, afara este deja seara, ne despartim cu promisiunea sa ne revedem saptamana viitoare…

• “Quebecoșii” au un specific al francezei lor, ei nu spun Celine Dion (sunt ultimele cuvinte schimbate de noi, Mihai B. imi impartaseste ceva care intra in inima si in sufletul meu parca dinspre o legenda), ei spun SILIN DJION. Daca un
  “quebecos” se afla in Franta, el este reperat imediat.

Sa-ti spun ceva – si apoi iau un taxiu si ma duc – eram odata in tren cu cativa “quebecosi” si vorbeam; pe culoar era o domnisoara din Franta. Se vedea ca intelege ceva, dar nu era sigura de ceea ce auzea …Nu era franceza din Franta! Si atunci s-a adresat …

 

(Mihai B. dispare in noapte, eu urmeaza sa vorbesc cu tine, am ratat o seara care putea fi la fel cu aceea in care ne-am vazut cu prietenul Christopher din Texas, de data aceasta parca totul intra din nou in legenda, ma aflu inca in fata Magazinului Unirea, la etajul IV este “Little Paris”, rememorez ultimele cuvinte ale lui Mihai B., apoi voi traversa si ma voi indrepta spre eternul meu tramvai 16, care ma va duce si pe mine, poate, inspre o legenda)

 

… – Domnule, nu va suparati, ce limba vorbiti dumneavoastra?

Atunci un “quebecos” in varsta, cu mustati mari, gen Dali, i-a raspuns pe un ton respectuos si impunator:

• Domnisoara, noi vorbim franceza veche!

 

(va trece timp pana il voi revedea pe Mihai B. sau poate nu, saptamana viitoare este foarte aproape, totul pare ca trece prea repede sau prea incet acum, totul mi se pare deja o legenda povestita de cineva care vorbeste franceza veche)

 

 Ioan Iacob