Archive for martie, 2018


În perioada 15-18 martie, la primul mare târg de carte german al primăverii, aproape 2.400 de expozanţi din peste 40 de ţări prezintă lucrările lor unui număr de circa 200.000 de vizitatori, potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti.

TATA MOSU LEIPZIG
Sub sloganul ”Zoom in Romania”, organizatorii români prezintă cu acest prilej 40 de noi traduceri de autori români, transmite agerpres.

Muzeul Municipiului București este prezent la eveniment cu o serie de volume tipărite sub egida editurii MMB (Muzeul Municipiului București). În deschiderea târgului, a fost lansat volumul  ”Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană” (volum în limba germană), realizat de specialiști ai Muzeului Municipiului București.

La Standul României, Hala 4, E501, alături de alte titluri ale editurii MMB, precum și ale altor edituri din România, se află și romanul grafic „Tata Moșu – o poveste interbelică” – varianta în limba engleză. Text dr. Adrian Majuru, bandă desenată Mihai I. Grăjdeanu, traducere şi adaptare Eliana I. Radu, editura MMB.

„Cred că personajul nostru și-a dorit foarte mult ca întâmplările care s-au legat în viața sa să rămână cunoscute cumva… Povestea este românească ca și editura, deci practic este un proiect de viață care s-a încheiat cândva, dar care este oferit publicului de pretutindeni, din interiorul unui spațiu cultural foarte bogat în astfel de întâmplări… aici mă refer la mediul urban. Așadar, cred că mai sunt și alte povești și dincolo sau dincoace de interbelic care așteaptă să prindă viață prin banda desenată.”  dr. Adrian Majuru despre volumul „Tata Moșu – o poveste interbelică„.

foto: dr. Dan Pîrvulescu

.G
Reclame

Lansarea concursului de creație pentru noul trofeu al Premiilor Constantin Brâncoveanu, oferite de Fundația Alexandrion, a avut loc aseară în cadrul unui eveniment găzduit de Hotelul Radisson Blu din București.

În cadrul acestuia a fost anunțată componența juriului, valoarea premiului pus în joc de către Fundație, calendarul și coordonatele de creație ale concursului de creație pentru noul trofeu al Galei Constantin Brâncoveanu. Astfel, conform datelor trecute în Regulamentul oficial, competiția se adresează sculptorilor și artiștilor plastici care doresc să creeze noul simbol al premiilor oferite anual de Fundația Alexandrion valorilor culturii românești.

Înscrierile se pot face în perioada 13 martie – 01 iunie 2018, direct pe site-ului Fundației Alexandrion www.fundatia-alexandrion.ro, în secțiunea Concurs de creație – Trofeul Constantin Brâncoveanu. Conform Regulamentului oficial aflat pe www.fundatia-alexandrion.ro machetele care vor fi înscrise în concurs trebuie expediate prin curier sau pot fi depuse la sediul Fundației Alexandrion( Str.Nicolae Grigorescu nr.  19A, Otopeni – Ilfov, cod poștal 075100, alături de datele de identificare și de contact ale creatorului.

7.000 de euro (brut) este valoarea premiului oferit de Fundația Alexandrion celui care va reuși să convingă juriul că lucrarea sa reprezintă cel mai bine valorile și spiritul Brâncovenilor. Președintele Fundației Alexandrion, Nawaf Salameh, a explicat la evenimentul de lansare motivul pentru care dorește schimbarea statuetei:

“Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu ajunge în 2018 la cea de-a V-a ediție. Așa că deja există în jur de 50 de astfel de exemplare, iar noi vrem să păstrăm lucrarea într-o ediție limitată. Mai mult, când am lansat Gala Brâncoveanu, în 2014, am fost întrebat de ce nu am făcut un concurs pentru alegerea trofeului. Iată că acum a venit momentul și facem și acest concurs. M-ar bucura nespus ca lucrarea câștigătoare să fie creată de un artist tânăr, pe care să îl ajutăm să devină cunoscut. Dar decizia este a juriului.

Conform regulamentului oficial, lucrările care vor fi validate pentru jurizare trebuie să fie inspirate din viața și personalitatea Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, a cărui existență a fost marcată de  sacrificiu, în numele credinței, al limbii, culturii române și al poporului său.

Lucrarea tridimensională trebuie să se încadreze între 30 și 35 de centimetri și să cântărească între 2 și 2,5 kilograme.  Aceasta va fi prezentată sub forma de machetă, cu precizarea materialului propus, împreună cu fișa tehnică de producție și datele producătorului (producătorilor).

Lucrarea câștigătoare va fi selectată în baza Regulamentului de concurs de către un juriu de specialitate format din critici și istorici de artă, sculptori, artiști plastici și reprezentanți ai Fundației Alexandrion:

ALX_Trofeu-Brancoveanu_2119

Doina Mândru, istoric de artă-președintele juriului,

Nawaf Salameh, președintele Fundației Alexandrion – vicepreședintele juriului,

Ioan Scurtu, istoric – membru al juriului,

Mircea Roman, sculptor – membru al juriului,

Magda Cârneci, istoric de artă – membru al juriului,

Ștefan Râmniceanu, artist plastic, membru al juriului Premiilor Constantin Brâncoveanu – membru al juriului

Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș – membru al juriului

Cătălin Bălescu, rector UNARTE – membru al juriului

Ioana Vlasiu, critic de artă.

După finalizarea perioadei de înscrieri, timp de 15 zile va avea loc jurizarea lucrărilor.

“Dragi colegi din artele plastice, vă încurajez să fiți cât mai creativi și să aveți curajul de privi  extraordinara deschidere a lui Constantin Brâncovenau spre modernitate și să facem din el și un simbol, nu doar o imagine mai mult sau mai puțin apropiată destinului său de martir. El nu a fost numai un martir. A fost un întemeietor de modernitate”,a declarat Doina Mândru, președinta juriului la evenimentul de lansare a concursului pentru noul trofeu Constantin Brâncoveanu.

Câștigătorul concurului va fi anunțat public pe 18 iunie 2018 pe site-ul Fundației Alexandrion,  http://www.fundatia-alexandrion.ro.

Fundația Alexandrion a fost înființată în anul 2003 ca urmare a numeroaselor activităţi de responsabilitate socială desfăşurate de firmele din cadrul Alexandrion Group. Astfel, proiectele de responsabilitate socială ale grupului au fost preluate şi au început să fie desfăşurate sub umbrela acesteia. Cele mai importante demersuri ale Fundației sunt legate de sfera culturală – Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, ajunsă în 2018 la cea de-a cincea ediție, și Gala Premiilor Matei Brâncoveanu, ajunsă deja la a patra ediție.

De-a lungul timpului, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta și în susţinerea performanţelor sportului românesc. Trofeele Alexandrion, care onorează performanța internațională a sportivilor români, au ajuns în 2018 la cea de-a treia ediție. Fundația a fost alături de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român la Olimpiadele din 2004 de la Atena, din 2008 de la Beijing şi din 2012 de la Londra.

Careless Beauty – singurul brand românesc de cosmetică organică cu brevete de invenție – a participat, în perioada 7-10 martie a.c., la evenimentul Entrepreneurship in Romania and Denmark / Antreprenoriat în România și Danemarca, la invitația Ambasadei României în Regatul Danemarcei și în contextul Centenarului Marii Uniri. Compania românească a prezentat istoria brandului și experiența dezvoltării sale antreprenoriale pornind de la conceptul de autentic românesc și de promovare a purității naturii prin folosirea exclusivă a plantelor din flora românească în produsele dermato-cosmetice proprii.

Alături de Miild și Zenz, două firme consacrate în Danemarca în domeniul cosmeticii organice, reprezentantele Careless Beauty, co-fondatoarele Elena și Adina Oancea, au vorbit despre beneficiile tezaurului vegetal românesc, despre legătura dintre tradiția de 150 de ani a companiei și preocuparea lor pentru inovație și cercetare, pentru deschiderea spre viitor. De asemenea, Elena și Adina Oancea au împărtășit din provocările, strategia și soluțiile care preocupă un antreprenor român, alături de nevoia reală de leadership feminin pe piața din România. Cele trei companii manageriate de femei au inclus în politica lor și o preocupare constantă, în ultimul deceniu, pentru dezvoltarea unei afaceri pe linia celor mai înalte standarde ecologice, contribuind astfel la eforturile autorităților locale de a extinde cercetarea în domeniul combaterii alergiilor, prin dermato-cosmetice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Evenimentul a avut la bază un concept de celebrare a Zilei Internaționale a Femeii, România punând în valoare contribuția femeilor la dezvoltarea societății prin inovație și inițiativă antreprenorială. Conceptul a fost dezvoltat în parteneriat cu organizații daneze de femei antreprenor sau femei interesate de ascensiune în cariera profesională: Kvindelige Virksomhedejer (Asociația Femeilor Antreprenor), Professional Women Network și Erhvervs Kvinder (Femei de Afaceri), precum și cu Velvetique Communication, agenție de Public Relations din România.

Publicul a inclus în special oameni de afaceri danezi (dintre care unii interesați să își extindă afacerile în România) și români, precum și oficiali ai instituțiilor daneze de resort, ambasadori și diplomați din state UE și non-UE, reprezentanți ai organizațiilor daneze de femei de afaceri și ai organizațiilor de studenți cu interes în lansarea unor start-up-uri, distribuitori de cosmetică organiză, reprezentanți ai presei daneze și române etc.

“Ne onorează această invitație din partea Ambasadei României în Regatul Danemarcei, mai ales în contextul Centenarului Marii Uniri și al eforturilor României de a se alinia la standardele valorice ale Europei într-o marjă mai redusă de timp comparativ cu parcursul istoric diferit al altor state europene. În același timp, prin prezentarea activității noastre, am dorit să aducem în lumina reflectoarelor tezaurul botanic al țării noastre, care include aproximativ 3.500 de specii de plante cu efect terapeutic, precum și parcursul nostru. Sperăm ca experiența de antreprenoriat românesc pe care am prezentat-o să fi fost interesantă pentru publicul danez și să aducă plus-valoare schimburilor de bune practici române și daneze. De asemenea, a fost o experiență foarte utilă și pentru noi, pe care cu siguranță o vom integra în viziunea noastră antreprenorială“, au declarat reprezentantele Careless Beauty, Elena și Adina Oancea.

„Este incredibil că această firmă folosește pentru produsele sale ingrediente din propriile culturi. Nu știam nimic despre România înainte de acest eveniment, am fost impresionată de povestea Careless Beauty și chiar sunt curioasă acum să descopăr mai multe despre această țară”, a mărturisit Tanja Gregersen, co-fondator al companiei daneze Miild.

“Pentru mine a fost o oportunitate extraordinară de a afla diferite povești și sunt convinsă că putem face mult împreună. M-am bucurat să văd că sunt atâtea femei în antreprenoriat. În ciuda diferențelor culturale, este foarte bine că avem atâtea similarități: leadeship feminin, preocuparea pentru cosmetică organică șamd. A fost o inițiativă foarte bună, inspirațională. Mi se pare uimitoare povestea de familie a Careless Beauty. Noi, femeile, putem face foarte multe și cred că e foarte important să crezi în tine“– Pernila Rorso, Hofstede Insights și Universitatea Copenhaga.

 “A fost foarte interesant, am fost foarte impresionată de cele trei tipuri de femei-antreprenor prezente la eveniment și în special de firma din România. Sper ca Ambasada să mai organieze evenimente similare. Este foarte important să crezi în succes și să-ți găsești finanțare, dar cel mai important este să crezi că ai revoluționat, că ai ceva de oferit. Femeile-antreprenor de azi au demonstrat că se poate, dacă tu ești convins că oferi ceva”Mirela Hansen, româncă stabilită în Danemarca, angajată a Danish Television.

Despre Careless Beauty:

Compania fondată la Constanța în 1992, cu capital integral românesc, promovează cosmetica integral organică, aproape perfectă pentru piele (printr-un procentaj de 0% substanţe de sinteză), precum și tehnicile cosmetice manuale, tradiționale. Are în portofoliu 22 de produse, fiecare conţinând combinatii personalizate de extracte din peste 46 specii de plante, recoltate din culturi proprii, procesate manual şi atent supravegheate în perioada de macerare.

www.carelessbeauty.ro

Stimată Românie !  Stimată Presă Română !  Stimați Prieteni și Colegi !
  1)   În 2007 cand am fost pe patul de spital în India, Ministerul de Externe la rugămintea mamei de a mă întoarce în țară, ministerul răspunde „ Cum ati avut bani să-l trimiteti așa să și-l intoarceti “ – Vă pun intrebarea: acesta este un răspuns la nivel de minister ? Cu alte cuvinte –lasă-l să moară acolo – NU ? – prima greșeală extrem de gravă a ministerului de externe
  2)  În India la o secție de poliție din orașul Patna – statul Bihar din India a rămas o trusă foto – video într-un rucsac special, în acel rucsac se aflau 1300 fotografii din Regiunea Everest-ului – fotografii realizate personal.   Când am făcut o cerere la Ministerul de Externe pentru a mi se găsi bagajul cei de la minister nu au făcut solicitare către  ambasada României din New Delhi, am realizat acest lucru când am solicitat găsirea bagajului ambasadei României la New Delhi prin intermediul unui email. Domnul Adrian Sârbu de la secția consulară mi-a spus așa : cazul dvs îl vom prelua . Dacă ministerul de externe făcea un demers către ambasada României de la New Delhi, ambasada respectiv Adrian Sârbu știa de problema mea – a doua greșeală a ministerului de externe  
        Vă întreb – ar trebui să fiu bucuros că mi se  încalcă drepturile ? – Povestea continuă !
  3) Din 2012 când am scris în presă ce nedreptăți mi s-au făcut am început să fiu filat de securitate  în diverse locuri și anume : în stație de metrou  de la Piața Romană, la un laborator foto de lângă Magazinul Cocor, în fața blocului, în stația de autobuz de la Piața Romană, la un internet cafe din Piața Victoriei din cadrul Orange, filaj în trafic când mă deplasat cu taxiul – Vă întreb stimată presă: – toate acestea nu se numesc hărțuiri ? – Poveste continuă !
 4)  Vă întreb cum o fi să găsești dispozitive de localizare în buzunarul unei geci și dispozitive de ascultare în casă, cum este să faci atac de panică în Piața Romană gândindu-te că te poate împușca securitatea în plină stradă – Povestea Continuă !
 5)  Într-o dimineață când am plecat la servici am luat taxiul – pe tetiera locului din față aflându-se scoci dublu adeziv – încercare de a preleva probe biologice incriminatorii de fapte grave – crimă, viol sau altele .
  6)  Tot într-o dimineață când am luat taxiul – același taxi, același taximetrist, după 5 ani acum în 2017, au pus un prosop pe scaun – poate poate să cadă un fir de păr .
 7) Prin intermediul unui laborator de tratament bioenergetic securitatea a încercat să mă omoare, domnul bioenergetician mă ruga să mă întind pe pat să-mi pună niște dispozitive metalice pe ochi și un cearceaf  dar ce să vezi,  când să mă întind pe acel pat, am văzut o masuță pe care se afla  o seringă pusă deoparte – îmi puteau face o injecție și  ziceau că m-au găsit fără suflare pe stradă  
           Pentru a răspunde unei întrebări eu vă răspund în felul următor:  Vă scriu să știți și dumneavoastră ce mai înseamnă România.  Ceea ce vă pot spune – nu mă criticați că repet povestea,  dacă ați fi trăit ceea ce am trăit eu timp de 5 ani 2012 – 2017 cred că ați fi înebunit înjurând pe stradă –   dacă eu aș fi făcut ceea ce a făcut securitatea cu mine aș fi luat vreo 35 de ani de închisoare.
          Stimată Presă din 2007 mă lupt cu depresia și urmez un tratament – cum a-ți vrea să mă simt când mi s-a pierdut un bagaj cu 1300 de fotografii făcute cu o trusă de 15.000 euro – nu banii ma interesează ci fotografiile – la ora actuală aveam o carte așa cum am visat; dacă tot a venit vărul meu să mă aducă acasă din New Delhi – de ce nu mi s-au dat toate datele de contact pe o hârtie cu toate amănuntele, să pot face solicitări directe.
   
 
     Mi s-a precizat intr-o hârtie la New Delhi că am propriile programe tv,  propriul studiou în care mi se vor explica evenimentele trăite – de parcă aș fi jucat în cine știe ce peliculă. Acum vă pun o întrebare – de unde și până unde C4S și SHELTER SECURITY  în România ? De unde programe Tv ca : Film Cafe, Amc, Film Box, Paramount Channel, Bollywood Tv – are legatura cu India. Tind să cred că s-a întâmplat ceva în Nepal și India cu mine – tare mi-e frică că mi s-a făcut un film. O altă problemă care îmi dă de gândit sunt filmele indiene date pe anumite posturi de televiziune – asta ca o paranteză
        Drepturile îmi sunt încălcate și supus terorii,  asta merit eu,  că am avut grijă de pacienți în spitalul universitar municipal, asta merit eu că am plecat în Himalaya în ideea de a face o surpriză României aducând un mesaj de pace de la cea mai renumită mănăstire budistă din Regiunea Everest-ului.
       Asta merit eu că munesc de aproape 10 ani la stat ajutând studenții acestei țari – copiii acestei patrii – copii dumneavoastră,  eu nu mi-am permis haine scumpe, dar fetele voastre privesc numai la băieți cu situație, la mașini străine, la apartamente de lux, să fie plimbate și distrate – vreți să mai vorbim de puștoaice care au tarife ? V-am spus toate astea să nu credeți că sunt un prost care nu știe cu ce se mănâncă viața.
        Să nu uitați Stimată Românie că nu mi-ați oferit nimic, decât amărăciune în suflet, am 32 de ani, la 35 de ani voi reuși să am 90 % din cărțile despre Himalaya și Everest, cu asta voi rămâne, când se vor stinge ai mei  îmi voi cumpăra o garsoniera frumoasa undeva la munte îmi duc toate cărțile acolo. Îmi voi achizitiona echipament de ascensiune pentru 8000 metrii, o trusa profesionala foto și mă voi muta pe Valea Khumbu.
          Voi plânge în avion de atâta dor  nu ați știut să mă prețuiți, o sa-mi cumpar toate cd-urile cu acatiste ortodoxe – O sa-mi fie dor de Sfânta Liturghie de la Patriarhie – Vă  Mulțumesc România pentru ce mi-ați oferit    
          Stimată Presă ! Stimată Românie !  NU  ați fost în stare să mi-l oferiți pe Edmund Percival Hillary, eu nu am de unde să știu dacă a murit – nu l-am văzut personal  în sicriu.   Stimată Presă îmi pare rău pentru cum stau lucrurile, recunosc că este un articol destul de trist dar articolul viitor va fi unul mai bun, de acolo veți înțelege cum se poate încheia povestea vieții mele și multe alte  lucruri care le  veți afla.    
         Știți eram telespectatorul fidel al  emisiunii „ Surprize – Surprize “  de multe ori mi-am imaginat că aș putea fi invitat în cadrul acestei emisiuni întâlnindu-l pe Sir Edmund Percival Hillary, acum realizez că trăiesc o dezamăgire profundă – eu vă pot mărturisi că-s unica persoană din țară care știe numele real de pe cartea de identitate al lui Sir Edmund Percival Hillary.
           Vă rog stimați prieteni de pe Valea Bistriței să postați această poveste pe facebook pentru a știi toată valea Bistriței cât am suferit în viață – Vă mulțumesc frumos !
 
                        Cu tot respectul și stima – Cristian Marius Bălăceanu