Gherasim Luca, “Sfântul” Avangardei, sărbătorit la ICR New York

Evenimentul din 28 februarie 2014, orele 19.00, de la ICR New York, din seria Romanian Avantgard/ American Avantgard/ World Avantgard va fi dedicat lui Gherasim Luca. Evenimentul  a fost construit de ICR New York împreună cu poetul suprarealist Valeriu Oișteanu de la New York și cu Allan Graubard, redactorul revistei Hyperion de la New York.

 

Seara dedicată lui Gherasim Luca se va desfășura ca un happening literar și muzical, fiind însoțită de un recital la pian, avându-l ca interpret pe David Cieri, muzician şi compozitor redutabil în lumea muzicală newyorkeză.

 

Va fi proiectat un slideshow cu manuscrise, coperți, corespondența purtată de avangardiști, reviste și proiecții video de arhivă. La eveniment sunt invitate peste o mie de persoane din lumea literară și a artelor plastice de la New York. 

 

Proiectul Gherasim Luca, face parte din seria evenimentelor dedicate francofoniei în anul 2014, seriei care mai include şi marea expoziție Isidore Isou și Lettrismul, o premieră în mediul cultural și academic american care va avea loc în aprilie, la Pratt Institute, cea mai importantă facultate de arhitectură și design din statul New York, aflată în Brooklyn, New York.

 

 

O parte din portretul dedicat poetului Gherasim Luca a fost prezentată de Valeriu Oișteanu în România, de-a lungul mai multor evenimente care au avut în anul 2013, la Muzeul Țăranului Român și în numeroase alte locații consacrate dezbaterilor literare. A fost editat între timp și Caietul avangardei consacrat lui Gherasim Luca îngrijit de Prof. dr. Ion Pop de la Cluj, cel mai documentat cercetător al Avangardei românești în spațiul european. Revista ”Viața Românească” a publicat în numerele 9-10/2013 un amplu eseu scris de Valeriu Oișteanu, intitulat  Gherasim Luca, zen al morții și nemuririi, la rubrica “Meridian”. 

 

 

Spectacolul Gherasim Luca susţinut de Valeriu Oişteanu a cucerit audienţa mai întâi la Bucureşti, la centenarul de la Muzeul Ţăranului Român.

 

La New York poetul suprarealist Valeriu Oişteanu i-a ales pe cei doi artişti pe baza notorietăţii lor: Allan Graubard, scriitor, profesor, editor important al revistei Hyperion şi David Cieri, pianist si compozitor american, a realizat coloana sonora a multor filme, inculusiv pentru televiziunea PBS.

 

Seria dedicată de ICR New York Avangardei și avangardelor românești a debutat cu expoziția Muzele lui Brâncuși și filmul Brâncuși, realizat de Muzeul de Artă Modernă, și echipa de cercetători de la Beaubourg Centre Georges Pompidou, Paris, cu prilejul expoziției Images sans fin Brancusi, film et photographie avându-i drept comisari pe Quentin Bajac, Clement Cheroux și pe Philippe Alain Michaud.

 

 

La 9 februarie 1994, Gherasim Luca, în vârstă de 80 de ani, a lăsat un mesaj de adio, pe mesageria telefonică a iubitei sale, înainte să-și curme zilele, aruncându-se în apele Senei, în dreptul Podului Mirabeau. A lăsat în urma lui o importantă operă poetică, marcând poezia franceză și poezia românească de avangardă, de la Gellu Naum, Dolfi Trost până la Virgil Teodorescu și poeții anilor ‘60, ‘70 și ‘80. Personalitatea lui creatoare originală se vădește atât în lumea cuvintelor cât și aceea a imaginilor, poetul fiind dublat de un original artist visual, cum descoperim citind cartea sa Iubită cantitativ/ Quantitativement aimée publicată la București în 1944, apoi în albumul Les Orgies des Quanta din 1946, cât şi în Vampirul Pasiv / Le Vampire passif din 1945. În România, Franța și Israel, Gherasim Luca este privit ca un sfânt al avangardelor, timp de mai multe decenii, fiind invitat la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.

Comment s’en sortir sans sortir– un film de exceptie realizat, în 1998, de Raoul Sangla. Gherasim Luca recită opt dintre poemele sale: http://www.youtube.com/watch?v=jIX0xqFxvcw

Balul Mărțișorului

Primăria orașului Otopeni și Centrul Cultural ”Ion Manu” au deosebita onoare de a vă invita la a VII-a ediție a Balului Mărțișorului, eveniment de o înaltă prestanță artistică, realizat în colaboare cu Orchestra ”Constantin Silvestri” București, condusă de maestru Iosif Ion Prunner, și la care vor participa  nume sonore ale teatrului liric și muzicii clasice din România.

          Participanți:

–         Orchestra ”Constantin Silvestri” București;

–         Soliști:  Hector Lopez, Dumitru Adrian, Cristian Bălășescu, Ștefan Ignat, Iulia Artamanov, Lavinia Mamot, Elena Stancu, Rodica Anghelescu, Geanina Munteanu, Sidonia Nica, Cornel Vasile Panțîr;

–         Gazda evenimentului: Carmen Tănase

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 1 martie 2014, ora 17.00 la Centrul Cutural ”Ion Manu”.

 

 

LĂTRĂII ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ

 

 

–  Dragii mei, avem succes!

Iar dacă voi fi ales…

Strigă unu-n gura mare:

Vă promit că fiecare

O să aibă demâncare.

 

Petre n-avu ce să facă,

Smerit capul și-l apleacă,

Și îi spune  cu-un oftat:

–  Nu am după ce bea apă!…

Din sărac sunt mai sărat.

 

–  Frate, linge sare și bea apă

Și de foame o să-ți treacă.

„Ha-aha-ha!” Poți încerca…

„Le-am mai tras o cacealma”.

 

– Te cunosc,  e vechea placă…

Unii vin, dar mai și pleacă;

E timpul să-ți vezi de treabă!

Îi răspunde-o jună fată

Voican Marin

DREPTATEA DE PARTEA CUI?

La Putna, cu fruntea plecată-n dantela verde a pământului,/ ascult taina ţărâneişi-al strămoşilor plâns./ Un clopot cu sunet solemn rupe tăcerea,/ chemând credincioșii la slujbă./ Mă ridic brusc, îmi fac semnul crucii,/ Aminte-mi aduc de clipă și de Dumnezeu:/ „Îngerul Iubirii este prezent în delicatele fire de iarbă,/ căci iubirea este în a da…”/ Și mare e iubirea Ta, Doamne!/ O lumină diafană scaldă totul din jur,/ privirea-mi caută-n zadar/ orizontul dincolo de hotar;/ sărut cerul, pădurile verzi,/ pământului îi cer iertare pentru neputință/ și pentru multele semne de întrebare./ Căci ne-iubirea este în a se lua!/ Mă apropii de lespedea mormântului lui Ștefan,/ privesc vrejurile meandrice – funii ale cerului…/ Mă-nchin măreției lui, spun o rugăciune/ și-ntreb cerul:/ Unde ești Ștefane Mare? Unde e Moldova ta?

   Crescând, au început să mă intereseze cărțile din biblioteca casei noastre. Nu îmi amintesc să fi avut ambiții pentru note sau premii, doar acea poftă de a afla cât mai multe din cărți. Deschideam atlasul vechi și îl rugam pe tata să-mi arate unde m-am născut. Cam pe atunci tata a considerat că trebuie să-mi ţină câteva lecţii de istorie: „În urma pactului dintre Hitler şi Stalin, Basarabia, Bucovina de Nord, mai corect spus Nordica BucovinăşiHerţa, adică 51.000 de kilometri pătraţi din pământul nostru românesc ne-au fost furaţi. După un an, în iunie 1941, Hitler a atacat Rusia. După abdicarea regelui Carol al II-lea, Ion Antonescu a fost prim ministru şi conducătorul statului. Noi, spunea tata, am luptat alături de armata germană. Ion Antonescu a ordonat: „Soldaţi, treceţi Prutul!”, să putem ajunge la Nistru, să recucerim teritoriul furat”.

   Pentru mine era cam greu să înţeleg explicațiile la acea vârstă fragedă. Mă vedea nedumerită, deşi îmi repetase de multe ori acel episod al istoriei. Odată a recurs la o explicaţie de care îmi amintesc clar: „Uite, aici avem o grădină, pământul pe care călcăm în fiecare zi, pe care-l săpăm şi punem seminţe în fiecare primăvară. Chiar tu ai pus nişteseminţe de flori, nu? Dacă ar veni cineva şi ar spune într-o zi că nu mai este grădina ta, ci a lui, şi ar face ce-ar vrea cu ea, ar muta gardul sub ochii tăi, ai fi de acord?” „Nu, sigur că nu!” „Ei, să ţii minte draga tatii, că o ţară nu trebuie să cedeze nici un metru pătrat de pământ unui străin şi nici să se lase furată!” „Şi de ce ne-am lăsat furaţi?” Tata a dat drumul unui râs nervos: „Este un proverb francez, draga tatii, de fapt este un vers dintr-o fabulă a lui La Fontaine: «La raison du plus forte, est toujour la meilleure».

Cu trecerea anilor, m-am izbit de multe ori de adevărul acestui proverb…

   A trecut puțin timp și îl auzisem pe tata spunându-i și repetându-i mamei: „dacă ne vor distruge credința, bisericile, țara noastră nu va mai prospera”. Nu prea înțelegeam nici această premoniție a tatei, dar simțeam că este ceva de temut. Religia pentru tineri devenise plimbarea pe strada principală, strada Victoriei. Eram încă prea neștiutoare pentru așa ceva, joaca și sportul suplineau încă timpul meu liber. În diminețile de duminică părinții nu mai mergeau la Biserică, nu mai aveam acea bucurie deosebită a sufletelor și cântam pe atunci, la pian, romanța  „Tristă-i duminica zilelor mele”.

Fragment din cartea „Popasurile vieții” în curs de apariție.

La Putna, cu frunteaplecată-n dantelaverde a pământului,/ asculttainaţărâneişi-al strămoşilorplâns./ Un clopot cu sunet solemn rupetăcerea,/ chemândcredincioșii la slujbă./ Măridicbrusc, îmifacsemnulcrucii,/ Aminte-mi aduc de clipăși de Dumnezeu:/ „ÎngerulIubiriiesteprezentîndelicatele fire de iarbă,/ căciiubireaesteîn a da…”/ Și mare e iubirea Ta, Doamne!/ O luminădiafanăscaldătotul din jur,/ privirea-mi caută-n zadar/ orizontuldincolo de hotar;/ sărutcerul, pădurileverzi,/ pământuluiîiceriertarepentruneputință/ șipentrumultelesemne de întrebare./ Căci ne-iubireaesteîn a se lua!/ Măapropii de lespedeamormântuluiluiȘtefan,/ privescvrejurilemeandrice – funii ale cerului…/ Mă-nchinmărețieilui, spun o rugăciune/ și-ntrebcerul:/ UndeeștiȘtefane Mare? Unde e Moldova ta? 

Crescând, au începutsămăinteresezecărțile din bibliotecacaseinoastre. Nu îmiamintescsă fi avutambițiipentru note saupremii, doaraceapoftă de a aflacâtmaimulte din cărți. Deschideamatlasulvechișiîlrugampetatasă-mi arateunde m-am născut. Cam peatuncitata a consideratcătrebuiesă-mi ţinăcâtevalecţii de istorie: „Înurmapactuluidintre Hitler şi Stalin, Basarabia, Bucovina de Nord, maicorectspus Nordica BucovinăşiHerţa, adică 51.000 de kilometripătraţi din pământulnostruromânesc ne-au fostfuraţi. Dupăun an, îniunie 1941, Hitler a atacatRusia. Dupăabdicarearegelui Carol al II-lea, Ion Antonescu a fost prim ministruşiconducătorulstatului. Noi, spuneatata, am luptatalături de armatagermană. Ion Antonescu a ordonat: „Soldaţi, treceţiPrutul!”,săputemajunge la Nistru, sărecucerimteritoriulfurat”.

Pentru mine era cam greusăînţelegexplicațiile la aceavârstăfragedă. Măvedeanedumerită, deşiîmirepetase de multeoriacelepisod al istoriei. Odatăa recurs la o explicaţie de care îmiamintescclar: „Uite, aiciavem o grădină, pământulpe care călcămînfiecarezi, pe care-l săpămşipunemseminţeînfiecareprimăvară. Chiartuai pus nişteseminţe de flori, nu? Dacăarvenicinevaşiarspuneîntr-o zică nu maiestegrădina ta, ci a lui, şiar face ce-arvrea cu ea, armutagardul sub ochiităi, ai fi de acord?” „Nu, sigurcă nu!” „Ei, săţiimintedragatatii, că o ţară nu trebuiesăcedezenici un metrupătrat de pământunuistrăinşinicisă se lase furată!” „Şi de ce ne-am lăsatfuraţi?” Tata a datdrumulunuirâsnervos: „Este un proverb francez, dragatatii, de fapteste un versdintr-o fabulă a lui La Fontaine: «La raison du plus forte, esttoujour la meilleure». Cu trecereaanilor, m-am izbit de multeori de adevărulacestui proverb…

A trecutpuțintimpșiîlauzisempetataspunându-ișirepetându-imamei: „dacănevordistrugecredința, bisericile, țaranoastră nu vamaiprospera”. Nu preaînțelegeamniciaceastăpremoniție a tatei, darsimțeamcăesteceva de temut. Religiapentrutinerideveniseplimbareapestradaprincipală, stradaVictoriei. Eramîncăpreaneștiutoarepentruașaceva, joacașisportulsuplineauîncătimpulmeu liber. Îndiminețile de duminicăpărinții nu maimergeau la Biserică, nu maiaveamaceabucuriedeosebită a sufletelorșicântampeatunci, la pian, romanța  „Tristă-iduminicazilelormele”. 

Vavila Popovici, USA

SAVE THE DATE MARCH 9, 2014 at Olympic Collection

“Ramai la masa?”

Curtea Veche Publishing lanseaza prima carte de bucate semnata Laura Cosoi. Volumul “Ramai la masa?” cuprinde retete de suflet pentru cei dragi si este un jurnal culinar, splendid ilustrat, unde sunt adunate retete sanatoase pe care Laura Cosoi le indrageste.

Evenimentul se va desfasura miercuri, 5 martie 2013, la ora 19:30, locatia Iconic food wine & design by Camelia Sucu.

ASR Prințul Paul de România la Curtea de Argeș

ASR Prințul Paul de România și-a lansat volumul  „Un Omagiu Regal pentru România adus de Stră-Nepotul MS Regele Ferdinand A.S.R.” la Curtea de Argeș in prezența reprezentanților Bibliotecii Municipale și a Liceului „Ferdinand I”.

“Colours Symphony – Blue”

Albastru –  fie ca este vorba de culoarea marilor sau a cerului, albastrul evoca spatiile deschide, calmul, linistea, simbolizand pacea, libertatea. Una dintre cele mai populare culori, a capatat de-a lungul istoriei o gama larga de semnificatii si conotatii simbolice. In perioada Evului Mediu, spre exemplu, lapis-lazuli, pigment albastru folosit in pictura, era atat de pretuit incat valora la fel de mult ca aurul. In Grecia Antica si in Imperiul Roman albastrul deschis era culoarea lui Zeus si Jupiter.

Albastrul este culoarea controlului mental, a calmului, disponibilității, încrederii, creativității, cea mai imaterială dintre culori.

Organizata la Hotel Crowne Plaza expozitia Colours Symphony – Blue este deschisa in perioada 23 februarie – 15 martie. Vernisaj –  luni 03 martie 2014 la orele 18.00 – Sala Magnolia

Facand parte din ciclul de expozitii dedicate spectrului luminii – rogvaiv – expozitia reuneste pe simeze lucrari ale unor artisti vizuali precum: Hortensia Popescu ( 1895 – 1972 ), Gheorghe Ionescu Sin ( 1896 – 1988 ), C. C. Constantinescu ( Ali Baba ) ( 1897 – 1967 ), I. Simionescu ( ), Mina Byck Wepper ( 1900 – 1964 ), Maria Banica Orascu ( 1908 – 1991 ), Srban Arbore ( 1926 – 2004 ), Vasile Grigore ( 1935 – 2012 ), Dragos Vitelaru ( 1951 – 2009 ), Augustin Costinescu, Mihail Gavril, Teodor Vescu, Sorin Adam, Iulia Candea Daradici, Radu Daranga, Dan Nistor, Zamfir Dumitrescu, Ion Iancut, Alina Manole, Jana Biciusca, Samir Mihail Vancica, Monica Cristea, Miruna Cojanu, Constantin Paunescu, Mihaela Dulea, Romeo Paraschivescu – Brasov, Carmen Florian, Emil Dobriban – Cluj, Eniko Dobriban – Cluj, Mihai Gheorghe, Petre Emanuel Ghergu, Maria Jarda, Adina Moldova Titrea, Anamaria Lupulescu, Victoria Dutu, Gheorghe Iergucz, Dan Dumitrascu Herdan – Bistrita Nasaud, Rodica Strugaru – Timisoara, Elena Borundel, Victoria Soare, Alexandra Grigoroiu, Andreea Dosinescu, Cornelia Caruntu, Daniela Boneanu, Catalin Magdalinis, Daniel Stancu, Elena Florescu, Urkon Elemer – Constanta, Katharina Rosnovsky – Germania.

Galeria de Arta Elite Prof Art

„Duminica la muzeu”, din 2 martie, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României iniţiază în acest an, seria de cursuri multidisciplinare ce se vor desfăşura duminica, cu o frecvenţă lunară de două întâlniri.

Prin programul educativ „Duminica la muzeu“, Muzeul Naţional de Istorie a României invită familiile să petreacă, în mod plăcut, 90 de minute din programul de duminică într-un loc încărcat de istorie, pregătit să fie descoperit pas cu pas. Întâlnirile vor avea caracterul unui curs multidisciplinar pe teme variate din domeniul istoriei, arheologiei, numismaticii, conservării şi restaurării patrimoniului şi pe teme referitoare la încadrarea valorilor noastre în patrimoniul universal.

Prezentările vor fi însoţite de filme şi articole scurte în limbi străine. De asemenea, vor fi organizate ateliere în timpul cărora oaspeţii noştri îşi vor putea încerca abilităţile creative şi talentul de a modela.

Programul „Duminica la muzeu“, coordonat de prof. Daniela Niculescu, absolventă a „Facultăţii de limbi şi literaturi străine“, specializarea engleză – germană şi susţinut de specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie a României, se adresează atât elevilor cu vârsta cuprinsă între 9 – 18 ani, cât şi părinţilor lor.

Temele vor fi anunţate de la o întâlnire la alta deoarece dorim să luăm în considerare eventuale propuneri venite din partea copiilor, părinţilor sau a cadrelor didactice.

Prima întâlnire, cu durata de 1 oră, va avea loc duminică, 02.03.2014, ora 11.00 şi va avea tema: ”Metode ştiinţifice de  analiză a operelor de artă şi arheologice; autentificarea şi depistarea falsurilor“. Prelegerea va fi susţinută de domnul dr. Gheorghe Niculescu, specialist al Secţiei de Investigaţii fizico-chimice şi biologice a muzeului.

Pentru fiecare participare se achiziţionează un bilet de acces în muzeu cu valoarea de 7 lei, de la Casa de bilete. Înscrierile se fac la dna. prof. Daniela Niculescu, tel. 0731.252.834.

Datele următoarelor întâlniri sunt 16 şi 30 martie.

Prima editie a salonului de martisor de la Galateca

Luna martie incepe cu Primavera, prima editie a salonului de martisor de la Galateca. Intre 28 februarie si 8 martie, te asteptam cu un mix de fashion, bijuterie, design, arta si surprize la Galateca. Sarbatoreste inceputul de primavara alaturi de noi si descopera cele mai chic outfit-uri, accesorii si multe alte lucruri frumoase doar la Galateca!

Participanti:

Design vestimentar: Murmur, Le petit indigent, Adelina Ivan, Claudia Castrase, Sandra Galan, Cristian Samfira, Atelier Atu, Mihaela Cretescu, Aerwear, Rad Playground, Florentina Giol.

Bijuterii de autor: Expression (by Alexandra Ungurelu), Lady Magpie, Carla Szabo, Fashion Machine, Raluca Buzura, Moogu, Noha Nicolescu, Roua de argint.

Arta: Aitch, Loreta Isac, Alice, Cristiana Radu, Cris Barsony, Adriana Mihaela Gheorghe, Georgiana Chitac, Amalia Dulhan, Iulia Costache.

Parteneri: Athenee Palace Hilton, Mood Spa