Latest Entries »

Academia Română și-a ales azi, 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, președintele. Acesta este acad. Ioan-Aurel Pop, care a obținut 86 de voturi. Pe locul al doilea s-a situat acad. Victor Voicu, cu 56 de voturi.

Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori.

Președintele își va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor.

Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcții din Biroul de Prezidiu: patru vicepreședinți și un secretar general.

 

Acad. Ioan-Aurel Pop (63 de ani) este istoric.

S-a născut în satul Sântioana, județul Cluj, a absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care le-a încheiat ca șef de promoție. În 1989 și-a susținut teza de doctorat intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI“.

A desfășurat o bogată activitate didactică: asistent, lector, conferențiar; din 1996, este profesor la Departamentul de istorie medievală, premodernă și istoria artei a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din 2012 este rector al acestei universități. Profesor invitat la Universitatea din Pittsburgh, S.U.A. (1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (2003-2008).

În perioada 1994-1995 a fost directorul Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 și 2007 directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

În data de 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secției de științe istorice și arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepție „Semnificația istorică a unor nume: român și România“.

Din 1990 este membru al Comisiei de istorie a relațiilor internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice (Milano), iar din 1999, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaționale din Gorizia din 2005; membru al Ateneo Veneto, din 2005; membru în Comitetul științific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia, din 2006; membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg), din 2013; membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame, din 2013; membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015).

Membru în numeroase colegii și consilii de redacție: director, din 1994, al Revistei „Transylvanian Review” a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters – ISI); membru în colectivul de redacție al revistei „Promemoria”, revista institutului de istorie socială; președinte al colectivului de redacție al revistei „Articles. Creative Research and Art”, Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Științei și Scientometrie; Membru în Consiliul științific al „Magazin istoric”; membru în colegiul de redacție al revistei „Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie”; membru în colegiul de redacție al revistei „Academica” a Academiei Române; membru în colegiul de redacție al revistei „Zagreb”; membru al Comitetului Științific de Onoare al Colecției „Corpus membranarum Capuanarum”, publicată de Edizioni Scientifiche Italiane şi Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția; membru în consiliul științific al Anuarului Arhivelor Mureșene; membru în colegiul de redacție al revistei „Akademos”.

Autor a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare, volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici în volume separate, reviste de specialitate și publicații de cultură.

Din mulțimea volumelor de autor amintim Instituții medievale românești: Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV–XVI (1991); Românii și maghiarii în secolele IX–XIV: Geneza statului medieval în Transilvania (ed. I, 1996, ed. II, 2003; Istoria Transilvaniei medievale: De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul (1997); Geneza medievală a națiunilor moderne (secolele XIII–XVI) (1998); Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII–XVI (1998); Românii și România: O scurtă istorie (1998; tradusă în engleză, italiană, germană și spaniolă); Istoria, adevărul și miturile (2002); Contribuții la istoria culturii românești (2003); Istoria românilor (2010); Biserică, societate și cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare și excludere (2012); „De manibus Vallacorum scismaticorum…” Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary (The Thirteenth and Fourteenth Centuries) (2013); Cultural Diffusion and Religious Reformation in Sixteenth-Century Transylvania. How the Jesuits Dealt with the Orthodox and Catholic Ideas (2014).

Coautor la sintezele: A History of Romania (1995, 1996, 1997); Istoria României: Transilvania (vol. I, 1997) și unul dintre coordonatorii lucrărilor: O istorie a românilor (1998, apărută în mai multe limbi); Istoria Transilvaniei (3 vol., 2003–2008; tradusă în engleză); Istoria României: Compendiu (2004, 2007; tradusă în engleză).

Vorbitor de franceză, engleză, italiană, germană și maghiară.

A fost distins cu Premiul George Barițiu al Academiei Române (1991), Premiul de excelență al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (2011) și Premiul Media de Excelență, din partea ziarului „Gazeta de Cluj” (2011).

De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Președintelui Românei (2010), Ordinul de Onoare din partea Președintelui Republicii Moldova (2010), Medalia „Crucea Transilvană” din partea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015), Medalia „Crucea Şaguniană pentru laici” din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma „Meritul Academic” din partea Academiei Române (2015), Medalia „Crucea Nordului pentru mireni” din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul „Palmes Academiques” în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016) și Ordinul “Steaua Italiei”, în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

 

Biroul de presă al Academiei Române

Reclame

În perioada 15-18 martie, la primul mare târg de carte german al primăverii, aproape 2.400 de expozanţi din peste 40 de ţări prezintă lucrările lor unui număr de circa 200.000 de vizitatori, potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti.

TATA MOSU LEIPZIG
Sub sloganul ”Zoom in Romania”, organizatorii români prezintă cu acest prilej 40 de noi traduceri de autori români, transmite agerpres.

Muzeul Municipiului București este prezent la eveniment cu o serie de volume tipărite sub egida editurii MMB (Muzeul Municipiului București). În deschiderea târgului, a fost lansat volumul  ”Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană” (volum în limba germană), realizat de specialiști ai Muzeului Municipiului București.

La Standul României, Hala 4, E501, alături de alte titluri ale editurii MMB, precum și ale altor edituri din România, se află și romanul grafic „Tata Moșu – o poveste interbelică” – varianta în limba engleză. Text dr. Adrian Majuru, bandă desenată Mihai I. Grăjdeanu, traducere şi adaptare Eliana I. Radu, editura MMB.

„Cred că personajul nostru și-a dorit foarte mult ca întâmplările care s-au legat în viața sa să rămână cunoscute cumva… Povestea este românească ca și editura, deci practic este un proiect de viață care s-a încheiat cândva, dar care este oferit publicului de pretutindeni, din interiorul unui spațiu cultural foarte bogat în astfel de întâmplări… aici mă refer la mediul urban. Așadar, cred că mai sunt și alte povești și dincolo sau dincoace de interbelic care așteaptă să prindă viață prin banda desenată.”  dr. Adrian Majuru despre volumul „Tata Moșu – o poveste interbelică„.

foto: dr. Dan Pîrvulescu

.G

Lansarea concursului de creație pentru noul trofeu al Premiilor Constantin Brâncoveanu, oferite de Fundația Alexandrion, a avut loc aseară în cadrul unui eveniment găzduit de Hotelul Radisson Blu din București.

În cadrul acestuia a fost anunțată componența juriului, valoarea premiului pus în joc de către Fundație, calendarul și coordonatele de creație ale concursului de creație pentru noul trofeu al Galei Constantin Brâncoveanu. Astfel, conform datelor trecute în Regulamentul oficial, competiția se adresează sculptorilor și artiștilor plastici care doresc să creeze noul simbol al premiilor oferite anual de Fundația Alexandrion valorilor culturii românești.

Înscrierile se pot face în perioada 13 martie – 01 iunie 2018, direct pe site-ului Fundației Alexandrion www.fundatia-alexandrion.ro, în secțiunea Concurs de creație – Trofeul Constantin Brâncoveanu. Conform Regulamentului oficial aflat pe www.fundatia-alexandrion.ro machetele care vor fi înscrise în concurs trebuie expediate prin curier sau pot fi depuse la sediul Fundației Alexandrion( Str.Nicolae Grigorescu nr.  19A, Otopeni – Ilfov, cod poștal 075100, alături de datele de identificare și de contact ale creatorului.

7.000 de euro (brut) este valoarea premiului oferit de Fundația Alexandrion celui care va reuși să convingă juriul că lucrarea sa reprezintă cel mai bine valorile și spiritul Brâncovenilor. Președintele Fundației Alexandrion, Nawaf Salameh, a explicat la evenimentul de lansare motivul pentru care dorește schimbarea statuetei:

“Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu ajunge în 2018 la cea de-a V-a ediție. Așa că deja există în jur de 50 de astfel de exemplare, iar noi vrem să păstrăm lucrarea într-o ediție limitată. Mai mult, când am lansat Gala Brâncoveanu, în 2014, am fost întrebat de ce nu am făcut un concurs pentru alegerea trofeului. Iată că acum a venit momentul și facem și acest concurs. M-ar bucura nespus ca lucrarea câștigătoare să fie creată de un artist tânăr, pe care să îl ajutăm să devină cunoscut. Dar decizia este a juriului.

Conform regulamentului oficial, lucrările care vor fi validate pentru jurizare trebuie să fie inspirate din viața și personalitatea Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, a cărui existență a fost marcată de  sacrificiu, în numele credinței, al limbii, culturii române și al poporului său.

Lucrarea tridimensională trebuie să se încadreze între 30 și 35 de centimetri și să cântărească între 2 și 2,5 kilograme.  Aceasta va fi prezentată sub forma de machetă, cu precizarea materialului propus, împreună cu fișa tehnică de producție și datele producătorului (producătorilor).

Lucrarea câștigătoare va fi selectată în baza Regulamentului de concurs de către un juriu de specialitate format din critici și istorici de artă, sculptori, artiști plastici și reprezentanți ai Fundației Alexandrion:

ALX_Trofeu-Brancoveanu_2119

Doina Mândru, istoric de artă-președintele juriului,

Nawaf Salameh, președintele Fundației Alexandrion – vicepreședintele juriului,

Ioan Scurtu, istoric – membru al juriului,

Mircea Roman, sculptor – membru al juriului,

Magda Cârneci, istoric de artă – membru al juriului,

Ștefan Râmniceanu, artist plastic, membru al juriului Premiilor Constantin Brâncoveanu – membru al juriului

Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș – membru al juriului

Cătălin Bălescu, rector UNARTE – membru al juriului

Ioana Vlasiu, critic de artă.

După finalizarea perioadei de înscrieri, timp de 15 zile va avea loc jurizarea lucrărilor.

“Dragi colegi din artele plastice, vă încurajez să fiți cât mai creativi și să aveți curajul de privi  extraordinara deschidere a lui Constantin Brâncovenau spre modernitate și să facem din el și un simbol, nu doar o imagine mai mult sau mai puțin apropiată destinului său de martir. El nu a fost numai un martir. A fost un întemeietor de modernitate”,a declarat Doina Mândru, președinta juriului la evenimentul de lansare a concursului pentru noul trofeu Constantin Brâncoveanu.

Câștigătorul concurului va fi anunțat public pe 18 iunie 2018 pe site-ul Fundației Alexandrion,  http://www.fundatia-alexandrion.ro.

Fundația Alexandrion a fost înființată în anul 2003 ca urmare a numeroaselor activităţi de responsabilitate socială desfăşurate de firmele din cadrul Alexandrion Group. Astfel, proiectele de responsabilitate socială ale grupului au fost preluate şi au început să fie desfăşurate sub umbrela acesteia. Cele mai importante demersuri ale Fundației sunt legate de sfera culturală – Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, ajunsă în 2018 la cea de-a cincea ediție, și Gala Premiilor Matei Brâncoveanu, ajunsă deja la a patra ediție.

De-a lungul timpului, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta și în susţinerea performanţelor sportului românesc. Trofeele Alexandrion, care onorează performanța internațională a sportivilor români, au ajuns în 2018 la cea de-a treia ediție. Fundația a fost alături de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român la Olimpiadele din 2004 de la Atena, din 2008 de la Beijing şi din 2012 de la Londra.

Careless Beauty – singurul brand românesc de cosmetică organică cu brevete de invenție – a participat, în perioada 7-10 martie a.c., la evenimentul Entrepreneurship in Romania and Denmark / Antreprenoriat în România și Danemarca, la invitația Ambasadei României în Regatul Danemarcei și în contextul Centenarului Marii Uniri. Compania românească a prezentat istoria brandului și experiența dezvoltării sale antreprenoriale pornind de la conceptul de autentic românesc și de promovare a purității naturii prin folosirea exclusivă a plantelor din flora românească în produsele dermato-cosmetice proprii.

Alături de Miild și Zenz, două firme consacrate în Danemarca în domeniul cosmeticii organice, reprezentantele Careless Beauty, co-fondatoarele Elena și Adina Oancea, au vorbit despre beneficiile tezaurului vegetal românesc, despre legătura dintre tradiția de 150 de ani a companiei și preocuparea lor pentru inovație și cercetare, pentru deschiderea spre viitor. De asemenea, Elena și Adina Oancea au împărtășit din provocările, strategia și soluțiile care preocupă un antreprenor român, alături de nevoia reală de leadership feminin pe piața din România. Cele trei companii manageriate de femei au inclus în politica lor și o preocupare constantă, în ultimul deceniu, pentru dezvoltarea unei afaceri pe linia celor mai înalte standarde ecologice, contribuind astfel la eforturile autorităților locale de a extinde cercetarea în domeniul combaterii alergiilor, prin dermato-cosmetice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Evenimentul a avut la bază un concept de celebrare a Zilei Internaționale a Femeii, România punând în valoare contribuția femeilor la dezvoltarea societății prin inovație și inițiativă antreprenorială. Conceptul a fost dezvoltat în parteneriat cu organizații daneze de femei antreprenor sau femei interesate de ascensiune în cariera profesională: Kvindelige Virksomhedejer (Asociația Femeilor Antreprenor), Professional Women Network și Erhvervs Kvinder (Femei de Afaceri), precum și cu Velvetique Communication, agenție de Public Relations din România.

Publicul a inclus în special oameni de afaceri danezi (dintre care unii interesați să își extindă afacerile în România) și români, precum și oficiali ai instituțiilor daneze de resort, ambasadori și diplomați din state UE și non-UE, reprezentanți ai organizațiilor daneze de femei de afaceri și ai organizațiilor de studenți cu interes în lansarea unor start-up-uri, distribuitori de cosmetică organiză, reprezentanți ai presei daneze și române etc.

“Ne onorează această invitație din partea Ambasadei României în Regatul Danemarcei, mai ales în contextul Centenarului Marii Uniri și al eforturilor României de a se alinia la standardele valorice ale Europei într-o marjă mai redusă de timp comparativ cu parcursul istoric diferit al altor state europene. În același timp, prin prezentarea activității noastre, am dorit să aducem în lumina reflectoarelor tezaurul botanic al țării noastre, care include aproximativ 3.500 de specii de plante cu efect terapeutic, precum și parcursul nostru. Sperăm ca experiența de antreprenoriat românesc pe care am prezentat-o să fi fost interesantă pentru publicul danez și să aducă plus-valoare schimburilor de bune practici române și daneze. De asemenea, a fost o experiență foarte utilă și pentru noi, pe care cu siguranță o vom integra în viziunea noastră antreprenorială“, au declarat reprezentantele Careless Beauty, Elena și Adina Oancea.

„Este incredibil că această firmă folosește pentru produsele sale ingrediente din propriile culturi. Nu știam nimic despre România înainte de acest eveniment, am fost impresionată de povestea Careless Beauty și chiar sunt curioasă acum să descopăr mai multe despre această țară”, a mărturisit Tanja Gregersen, co-fondator al companiei daneze Miild.

“Pentru mine a fost o oportunitate extraordinară de a afla diferite povești și sunt convinsă că putem face mult împreună. M-am bucurat să văd că sunt atâtea femei în antreprenoriat. În ciuda diferențelor culturale, este foarte bine că avem atâtea similarități: leadeship feminin, preocuparea pentru cosmetică organică șamd. A fost o inițiativă foarte bună, inspirațională. Mi se pare uimitoare povestea de familie a Careless Beauty. Noi, femeile, putem face foarte multe și cred că e foarte important să crezi în tine“– Pernila Rorso, Hofstede Insights și Universitatea Copenhaga.

 “A fost foarte interesant, am fost foarte impresionată de cele trei tipuri de femei-antreprenor prezente la eveniment și în special de firma din România. Sper ca Ambasada să mai organieze evenimente similare. Este foarte important să crezi în succes și să-ți găsești finanțare, dar cel mai important este să crezi că ai revoluționat, că ai ceva de oferit. Femeile-antreprenor de azi au demonstrat că se poate, dacă tu ești convins că oferi ceva”Mirela Hansen, româncă stabilită în Danemarca, angajată a Danish Television.

Despre Careless Beauty:

Compania fondată la Constanța în 1992, cu capital integral românesc, promovează cosmetica integral organică, aproape perfectă pentru piele (printr-un procentaj de 0% substanţe de sinteză), precum și tehnicile cosmetice manuale, tradiționale. Are în portofoliu 22 de produse, fiecare conţinând combinatii personalizate de extracte din peste 46 specii de plante, recoltate din culturi proprii, procesate manual şi atent supravegheate în perioada de macerare.

www.carelessbeauty.ro

Stimată Românie !  Stimată Presă Română !  Stimați Prieteni și Colegi !
  1)   În 2007 cand am fost pe patul de spital în India, Ministerul de Externe la rugămintea mamei de a mă întoarce în țară, ministerul răspunde „ Cum ati avut bani să-l trimiteti așa să și-l intoarceti “ – Vă pun intrebarea: acesta este un răspuns la nivel de minister ? Cu alte cuvinte –lasă-l să moară acolo – NU ? – prima greșeală extrem de gravă a ministerului de externe
  2)  În India la o secție de poliție din orașul Patna – statul Bihar din India a rămas o trusă foto – video într-un rucsac special, în acel rucsac se aflau 1300 fotografii din Regiunea Everest-ului – fotografii realizate personal.   Când am făcut o cerere la Ministerul de Externe pentru a mi se găsi bagajul cei de la minister nu au făcut solicitare către  ambasada României din New Delhi, am realizat acest lucru când am solicitat găsirea bagajului ambasadei României la New Delhi prin intermediul unui email. Domnul Adrian Sârbu de la secția consulară mi-a spus așa : cazul dvs îl vom prelua . Dacă ministerul de externe făcea un demers către ambasada României de la New Delhi, ambasada respectiv Adrian Sârbu știa de problema mea – a doua greșeală a ministerului de externe  
        Vă întreb – ar trebui să fiu bucuros că mi se  încalcă drepturile ? – Povestea continuă !
  3) Din 2012 când am scris în presă ce nedreptăți mi s-au făcut am început să fiu filat de securitate  în diverse locuri și anume : în stație de metrou  de la Piața Romană, la un laborator foto de lângă Magazinul Cocor, în fața blocului, în stația de autobuz de la Piața Romană, la un internet cafe din Piața Victoriei din cadrul Orange, filaj în trafic când mă deplasat cu taxiul – Vă întreb stimată presă: – toate acestea nu se numesc hărțuiri ? – Poveste continuă !
 4)  Vă întreb cum o fi să găsești dispozitive de localizare în buzunarul unei geci și dispozitive de ascultare în casă, cum este să faci atac de panică în Piața Romană gândindu-te că te poate împușca securitatea în plină stradă – Povestea Continuă !
 5)  Într-o dimineață când am plecat la servici am luat taxiul – pe tetiera locului din față aflându-se scoci dublu adeziv – încercare de a preleva probe biologice incriminatorii de fapte grave – crimă, viol sau altele .
  6)  Tot într-o dimineață când am luat taxiul – același taxi, același taximetrist, după 5 ani acum în 2017, au pus un prosop pe scaun – poate poate să cadă un fir de păr .
 7) Prin intermediul unui laborator de tratament bioenergetic securitatea a încercat să mă omoare, domnul bioenergetician mă ruga să mă întind pe pat să-mi pună niște dispozitive metalice pe ochi și un cearceaf  dar ce să vezi,  când să mă întind pe acel pat, am văzut o masuță pe care se afla  o seringă pusă deoparte – îmi puteau face o injecție și  ziceau că m-au găsit fără suflare pe stradă  
           Pentru a răspunde unei întrebări eu vă răspund în felul următor:  Vă scriu să știți și dumneavoastră ce mai înseamnă România.  Ceea ce vă pot spune – nu mă criticați că repet povestea,  dacă ați fi trăit ceea ce am trăit eu timp de 5 ani 2012 – 2017 cred că ați fi înebunit înjurând pe stradă –   dacă eu aș fi făcut ceea ce a făcut securitatea cu mine aș fi luat vreo 35 de ani de închisoare.
          Stimată Presă din 2007 mă lupt cu depresia și urmez un tratament – cum a-ți vrea să mă simt când mi s-a pierdut un bagaj cu 1300 de fotografii făcute cu o trusă de 15.000 euro – nu banii ma interesează ci fotografiile – la ora actuală aveam o carte așa cum am visat; dacă tot a venit vărul meu să mă aducă acasă din New Delhi – de ce nu mi s-au dat toate datele de contact pe o hârtie cu toate amănuntele, să pot face solicitări directe.
   
 
     Mi s-a precizat intr-o hârtie la New Delhi că am propriile programe tv,  propriul studiou în care mi se vor explica evenimentele trăite – de parcă aș fi jucat în cine știe ce peliculă. Acum vă pun o întrebare – de unde și până unde C4S și SHELTER SECURITY  în România ? De unde programe Tv ca : Film Cafe, Amc, Film Box, Paramount Channel, Bollywood Tv – are legatura cu India. Tind să cred că s-a întâmplat ceva în Nepal și India cu mine – tare mi-e frică că mi s-a făcut un film. O altă problemă care îmi dă de gândit sunt filmele indiene date pe anumite posturi de televiziune – asta ca o paranteză
        Drepturile îmi sunt încălcate și supus terorii,  asta merit eu,  că am avut grijă de pacienți în spitalul universitar municipal, asta merit eu că am plecat în Himalaya în ideea de a face o surpriză României aducând un mesaj de pace de la cea mai renumită mănăstire budistă din Regiunea Everest-ului.
       Asta merit eu că munesc de aproape 10 ani la stat ajutând studenții acestei țari – copiii acestei patrii – copii dumneavoastră,  eu nu mi-am permis haine scumpe, dar fetele voastre privesc numai la băieți cu situație, la mașini străine, la apartamente de lux, să fie plimbate și distrate – vreți să mai vorbim de puștoaice care au tarife ? V-am spus toate astea să nu credeți că sunt un prost care nu știe cu ce se mănâncă viața.
        Să nu uitați Stimată Românie că nu mi-ați oferit nimic, decât amărăciune în suflet, am 32 de ani, la 35 de ani voi reuși să am 90 % din cărțile despre Himalaya și Everest, cu asta voi rămâne, când se vor stinge ai mei  îmi voi cumpăra o garsoniera frumoasa undeva la munte îmi duc toate cărțile acolo. Îmi voi achizitiona echipament de ascensiune pentru 8000 metrii, o trusa profesionala foto și mă voi muta pe Valea Khumbu.
          Voi plânge în avion de atâta dor  nu ați știut să mă prețuiți, o sa-mi cumpar toate cd-urile cu acatiste ortodoxe – O sa-mi fie dor de Sfânta Liturghie de la Patriarhie – Vă  Mulțumesc România pentru ce mi-ați oferit    
          Stimată Presă ! Stimată Românie !  NU  ați fost în stare să mi-l oferiți pe Edmund Percival Hillary, eu nu am de unde să știu dacă a murit – nu l-am văzut personal  în sicriu.   Stimată Presă îmi pare rău pentru cum stau lucrurile, recunosc că este un articol destul de trist dar articolul viitor va fi unul mai bun, de acolo veți înțelege cum se poate încheia povestea vieții mele și multe alte  lucruri care le  veți afla.    
         Știți eram telespectatorul fidel al  emisiunii „ Surprize – Surprize “  de multe ori mi-am imaginat că aș putea fi invitat în cadrul acestei emisiuni întâlnindu-l pe Sir Edmund Percival Hillary, acum realizez că trăiesc o dezamăgire profundă – eu vă pot mărturisi că-s unica persoană din țară care știe numele real de pe cartea de identitate al lui Sir Edmund Percival Hillary.
           Vă rog stimați prieteni de pe Valea Bistriței să postați această poveste pe facebook pentru a știi toată valea Bistriței cât am suferit în viață – Vă mulțumesc frumos !
 
                        Cu tot respectul și stima – Cristian Marius Bălăceanu  
 Stimată Românie – Stimată Presă –  Stimați Prieteni – Stimați Colegi !
 
     Doresc să clarific anumite aspecte și anume : în anul 2018 voi începe montajul filmului documentar, pentru a se înțelege ce am făcut din anul 2012 până în prezent, mi-am achiziționat 300 fotografii, fiecare fotografie costând 15 euro – calculați dumneavoastră cât am cheltuit,    așa cum am mai spus-o în repetate rânduri filmul documentar va fi format atât din cadre video cât și cadre foto.  Alegerea fotografiilor a fost cea mai grea muncă, datorită faptului că am căutat acele fotografii cu acele peisaje care le-am văzut la fața locului,  acțiunea filmului  desfășurându-se în ordinea  intinerariului.   
      Doresc să înțelegeți că absolut nimeni nu m-a ajutat să-mi procur fofografiile, am făcut eforturi mari, din salariul meu de bugetar nu mi-am permis decât o masă la McDonalds, fac acest documentar , pentru  elevii și studenții acestei țări – las și eu o amintire României.  
     Offf Stimată Presă – Off Stimată Românie prezentarea filmului documentar o voi face într-o sală, aștept acel moment al intrării pe șcenă moment în care va cânta această melodie  https://www.youtube.com/watch?v=whNXsP5VakA  dorul care mă va cuprinde nu va face decât să-mi curgă lacrimi pe obraz, offf  Stimată Românie în viață am trăit singur  și am fost un străin prin viață … Să nu uitați Stimată Românie că în viață am știut să vă iubesc pe voi, de-a lungul timpului am observat că avem copii frumoși care au un suflet de aur.  
         Vă voi invita pe dumneavoastră stimată  presă la prezentarea filmului documentar, voi face o declarație  cu mâna pe Sfânta Evanghelie  în ceea ce privesc evenimentele trăite din partea unor structuri ale statului Român  în perioada 2012 – 2017 – citiți articolul „ Din Spusele lui Cristian 15 “
            Stimată Românie eu v-am adus Pacea și nu mi-ați oferit decât lacrimi pe obraji și durere îm suflet  – Vă Mulțumesc Stimată Românie !  Stiți cum văd eu reacția unui cititor al acestui articol ? –  Ceva de genul : „ Ne blesteamă Dumnezeu pentru cuopilul ăsta ! “ .  Să nu uitați Stimată Românie că am pierdut 4 bunici, nașii de botez,  un unchi l-am pierdut  în 2012  iar pe data de 28 Octombrie 2017  am pierdut  al – 2 – lea unchi. 
         Vă întreb stimată presă  asta merit eu  din partea statului român ? Știu cei  din anumite structuri ale statului român cum este să muncești o lună de zile pentru un salariu de mizerie din care plătești abonament telefon, abonament pentru transportul în comun,  pachetul de mâncare pentru fiecare zi, întreținere,  cablu tv  etc   
         Stimată presă încercați să înțelegeți că viața  este destul de dură cu mine,  eu am muncit pentru fiecare bănuț cheltuit,  la locul de muncă  îmi fac întotdeauna datoria,  eu nu am furat, nu am bătut pe nimeni, nu m-am drogat,  am știut să-i respect pe cei din jur –  am încercat să fiu un om onest.
           Stimată Presă am mai  luat o decizie  și anume să prezint filmul documentar într-o țară din Europa, îmi voi exprima dorința ca o țară  dezvoltată să mă susțină financiar  în proiectele mele  serioase, voi da de înțeles că România este țara fără vise,  am ajuns să cred că degeaba avem un drapel și o stemă. Filmul documentar îl voi posta pe YouTube pentru ca toți românii care doresc să vadă ceva frumos să urmărească acest film.
          Pentru cei care m-au criticat  eu pot spune așa : nu mă consider ca fiind atotcunoscător, ceea ce vă pot spune este faptul că am mai citit și eu despre Boeing, Rolls Royce, Linhoff ,  Hasselblad, Mamiya,  Leica, Canon, Nikon, SONY, ARRI, Panavision, CLAAS, John Deere, New Holland , CASE, Massey Ferguson …
           Stimată Românie poveste mea tristă  poate avea un final fericit,  îmi imaginez  cum la sfârșitul filmului documentar  vă voi  voi transmite un mesaj  având pe fundal acest acatist https://www.youtube.com/watch?v=hhZSzemWQyw&t=1232s în care vă voi mărturisi în linii mari cursul vieții mele, veți vedea dumneavoastră cât de mare este putea Lui Dumnezeu,  ceea ce vă pot spune faptul că Dumnezeu EXISTĂ  și mă  IUBEȘTE .
             Stimată Presă am urmărit un film astăzi  29.11.2017 ora 19 canal  „amc” și mă gândeam că poate în urma călătoriei mele în Nepal din 2007  ar fi iesit un film, realitatea vieții îmi spune că la fața locului nu s-a întâmplat nimic. Mi-ar fi plăcut ca în toți acești ani din 2012 – 2017 să se toarne un film al vieții mele – din nou realitatea vieții îmi spune că nimic nu s-a întâmplat, ținând cont că muncesc la ASE  zona Pieței Romane era locul ideal ca platou de filmare, există blocuri, balcoane, ferestre – Vă întreb Românie – nu sunteți în stare de nimic ?
                Din toată tristețea mea vă pot  spune    singura mea alinare este Valea Khumbu, v-am scris din 2012  articolele Taramul Șerpașilor de la 1 – 24 și Din Spusele lui Cristian,  din toate aceste articole ați fi putut lua ceea ce este frumos, așa cum sunt eu v-am scris lucruri frumoase dar și mai puțin frumoase, articolul următor va fi mai dulce și mai  plin de simț al umorului.  Cu ocazia sărbătorilor vă pot spune așa – Să aveți multă lumină,  cunoaștere și bucurie !
                 
                                                   Cu toată sinceritatea și Pacea
                                                                                                  Cristian Marius Bălăceanu

Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!”

Discursul Regelui Mihai în Parlamentul României, în 2011

 

Nu sunt și nu am fost un regalist. Nu fiindcă nu aș fi avut, poate,  înțelegerea sau înțelepciunea sau aspirația sau…Dar cine să fi explicat generației mele că

cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea” ?  Cine să fi rostit ceva ce ar fi trebuitsă ne facă să răsturnăm perspectivele: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.” (discursul Regelui Mihai în Parlamentul României, în 2011)

Am fost foarte aproape de Regele Mihai atunci când familia regală a lansat   albumul „Palatul Elisabeta. Centrul regalitatii in Romania de azi” de Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, care a avut loc la Palatul CEC, în 7 mai, 2006.

Am avut atunci prilejul să iau un interviu Princepelui Radu și Principesei Margareta, dar nu am îndrăznit (desigur că nici protocolul poate nu ar fi îngăduit) să încerc să iau un interviu Regelui Mihai.

Acum îmi dau seama că este prea târziu și scriu aceste rânduri cu durere pentru această personalitate extraordinară care a fost Regele Mihai.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Ioan Iacob

Lansarea cartii „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu-Edgar Allan Poe”, autor Ioan Iacob,  la GAUDEAMUS 2017

 

 

Sâmbătă 2 decembrie  a încetat din viață Maestrul ALECU CROITORU, unul dintre cei mai reprezentativi regizori ai cinematografiei românești , și nu numai, prodecan, profesor emerit , scenarist. Toți cei care doresc să-l revadă pentru ultima dată și să-și ia adio , pot veni la Capela Cimitirului Bellu, luni, 4 decembrie, începând cu ora  13.00,  va fi o  slujbă religioasă  la ora 16.00, iar înhumarea va avea loc marți, 5 decembrie ora 13.00. Lacrimi și pios omagiu acestui  Monument al artei și culturii noastre românești!

Alecu Croitoru – regizor, scenarist, profesor de Arta Regiei de Film și Televiziune și Arta Actorului de Film și Televiziune, Membru al Academiei TIBERINA din Roma și al Comitetului Internațional pentru Difuzarea Artelor și Literelor prin Cinematograf – s-a născut la 8 decembrie 1933, în comuna Bogza, județul Vrancea. 
După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică – I.L. Cargiale București, debutează ca regizor cu filmul artistic de lungmetraj „Merii sălbatici”, urmat de „Vârstele omului”, la care semnează și scenariul. Semnează regia filmelor de lungmetraj: „Lumea se distrează”, „Al treilea salt mortal”, „Am o idee”, „Miezul fierbinte al pâinii”, „Secvențe din istoria filmului românesc”, „Armuri în piatră”, realizat în coproducție cu Studiourile MOLDOVA FILM din Chișinău. Realizează ca regizor și scenarist mai multe filme artistice de scurtmetraj și documentare. Obtine premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internațional al Filmului de la Spindleruv Mlyn – Cehoslovacia, 1973, Diploma de Onoare pentru calități artistice la Festivalul Internațional al Filmelor Premiate, Vienala – 1973; 
Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului – Sibiu, 1993, Premiul I al Juriului Uniunii Cineaștilor
Regizorul Alecu Croitoru realiza primul lung metraj exact acum 50 de ani, filmul Merii sălbatici, care a avut premiera la 17 mai 1965 (ţin bine minte data, pentru că, în ziua aceea, împlineam 30 de ani), o dramă rurală, în care jucau Dana Comnea, Ştefan Ciobotăraşu, Emanoil Petruţ, Silviu Stănculescu. Trei ani mai tîrziu, regizorul lansa poate cel mai important film al carierei sale regizorale, Vîrstele omului, un superb poem cinematografic, filmat în toate cele 4 anotimpuri – primăvara, vara, toamna şi iarna – pentru a portretiza cele 4 anotimpuri ale vieţii umane – copilăria, tinereţea, maturitatea şi senectutea. Doi copii, alergînd după o floare roşie de dalie – pe care băiatul i-o dăruise fetiţei – şi pe care o luase vîntul, trec prin toate zonele ţării, ajungînd, bătrîni, pe un mal de mare. Acest simbolic traseu existenţial este însoţit de adevărate minuni etnografice, cum sînt Învîrtita din Oaş, Căluşul din Oltenia, Fecioreasca ardelencelor şi Hora moldovenească. Lung metrajul a avut şi un „pui”, multipremiat peste hotare, scurt metrajul Anotimpul mireselor (protagonişti erau Micaela Caracaş şi Vistrian Roman), în care era prezentată vîrsta tinereţii, din periplul vîrstelor omului. Din creaţia cinematografică a regizorului Al G. Croitoru fac parte şi filmele de aventuri, realizate împreună cu Sergiu Nicolaescu: Lupul mărilor (1972) şi Căutătorii de aur (1985), dar şi ingeniosul policier de „spioni” Al treilea salt mortal (1980), în care jucau Ion Dichiseanu, Jean Constantin, Maria Clara Sebök, maestrul Iosefini. Să ne amintim şi de spumoasa comedie Am o idee! (1981), în care apăreau Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Rodica Popescu, Melania Cârje, Anda Caropol, Camelia Zorlescu şi Paula Rădulescu; de parabola rurală Miezul fierbinte al pîinii (1983), cu Vistrian Roman, George Motoi, Octavian Cotescu, Cezara Dafinescu… Ar fi multe de spus despre rolurile interpretate de Alecu Croitoru, mai ales în comediile lui Geo Saizescu, despre personalitatea poetului Al G. Croitoru, despre talentul profesorului de film, care a pregătit zeci de promoţii de regizori, operatori şi actori. 
(Calin Caliman- Fragment din monografia AL.G.CROITORU zis și MISTER KEYSTONE, Ed. Betta, 2016)

Așa cum scriam cândva în ‘Las Vegas Romanian Journal’, “caracatița inteligentă” a TÂRGULUI  DE  CARTE  GAUDEAMUS  m-a “răpit“ încă o dată, acum și în calitate de autor care și-a lansat două cărți. Dar cum criticul Alex Ștefănescu („criticul providențial” al volumului meu de debut „Ochiul albastru al Nemirei” /apărut la Editura MIHAI EMINESCU în septembrie, 1989/ ) își lansa o carte despre EMINESCU la GAUDEAMUS, am așteptat cu reportofonul pregătitfinalul lansării și…

(aici ar trebui să reiau și o definiție dată Târgului de carte GAUDEAMUS de către poetul LUCIAN VASILIU, Directorul Editurii JUNIMEA din Iași, care spunea că „acesta este Târgul, uneori o suprapunere de evenimente editoriale, dar în rest multă prietenie…”; ar trebui să reiau și o afirmație a doamnei NADIA BACIU, Director al Editurii ECOU TRANSILVAN  din Cluj-Napoca /”avem o paletă diversă de titluri și autori, unii sunt autori români, alții autori străini; vom pregăti câteva cărți deosebite în perspectiva Centenarului din 2018”/, ar trebui să salut „invazia” de copii și tineret care „asigură viitorul TÂRGULUI DE CARTE GAUDEAMUS” …)

…printre mâinile care se întindeau spre autorul cărții “EMINESCU, POEM CU POEM”  am întins și eu reportofonul și am reușit să obțin o declarație pentru

cititorii “de pe ambele maluri ale Atlanticului”:

Vreau să spun că Eminescu nu e depășit, ci noi suntem depășiți de Eminescu și mai trebuie să progresăm mult ca să ajungem să fim la nivelul lui și să îl înțelegem.

Ioan Iacob