Latest Entries »

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Artei, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Turda, Casa de Cultură Turda, Societatea Culturală ,,Filarmonia” Turda organizează Primul Salon Internaţional de Mail-Art la Turda.

REGULAMENT:
La acest eveniment pot participa artişti care doresc să abordeze în creaţiile lor de mail-art o temă liberă. Nu există juriu. Lucrările nu se returnează.

Toate lucrările primite vor apărea într-un catalog online pe pagina de Facebook a evenimentului, pe pagina de internet şi de Facebook a Casei de Cultură Turda şi pe pagina de Facebook a Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda.
Tema este liberă.

Dimensiunea: 10 X 15 cm – cărţi poştale sau plicuri
Fiecare participant poate trimite un număr de maxim 4 lucrări originale, create de el.
Tehnica: liberă
Lucrările se primesc până pe data de 14 APRILIE 2017.

Toate lucrările se trimit pe adresa:CASA DE CULTURĂ TURDA
Str. Avram Iancu nr. 12
TURDA
Judetul Cluj
ROMANIA

Lucrările vor fi expuse în expoziţia cu titlul Primul Salon Internaţional de Mail-Art, Turda, ROMÂNIA 2017 organizată în Sala Mare a Primăriei Municipiului Turda pe data de 20 APRILIE 2017.

Menţionare: sunt excluse de către organizatori lucrările care fac vreo discriminare şi care conţin mesaje sau imagini pornografice.
Acest salon se adresează tuturor artiştilor străini sau români din diaspora, care lucrează mail-art sau care doresc să intre în marea familie a mail-artiştilor.

Primim de la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău numărul 36 pe 2016 al publicației „STUDII ȘI CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE”, număr dedicat unei tematici interesante și incitante:
Plurilingvism şi interculturalitate Fantastic şi oniric: imaginar literar şi reprezentare lingvistică.
        Revistă a Facultăţii de Litere din cadrum universității amintite (Redactor-şef: Vasile Spiridon, Comitet editorial: Nicoleta Popa Blanariu, Violeta Popa, Adrian Jicu, Petronela Savin, Florinela Floria, Mihaela Hriban, redactori de număr: Violeta Popa, Florinela Floria, Mihaela Hriban, asistenţă lingvistică (limba engleză): Ioana Boghian, coordonator de număr: Nicoleta Popa Blanariu), revista beneficiază de un Comitetul ştiinţific redutabil (alcătuit din personalități din România și din străinătate).
       Selectăm câteva contribuții din prezenta ediție: Petru Zugun O lecţiune inspirată a editorului D. Murăraşu, în versurile 189-190 din Împărat şi proletar, Cristinel Munteanu Un aspect al unei hermeneutici integrale: confirmarea sensului (cu ilustrări din Platon şi Sadoveanu), Petronela Savin Expresia imaginară a făgădui marea cu sarea.Universalitate şi specificitate culturală, Mihaela Hriban Terminologia culinară românească de origine englezească (I), Mioara Mocanu Ficțiunea romanes
că la confluența dintre magic și fantastic. Spațiu, timp,instanțe în romanul Heinrich von Ofterdingen,
Antonia Gîrmacea Domestic Surveillance and Dreams of Freed om in Mary Elizabeth Braddon’sThou Art the Man, Elena Alina Bărbuţă Vasile Lovinescu și Mundus imaginalis, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte Cristina Scarlat în dialog cu regizorul Alain Lecucq, Compagnie Papierthéâtre, Franța, recenziile  Nicolae Scurtu, Al. Hanță – repere pentru o biografie, Editura Ars Docendi,București, 2016 (Ioan Dănilă), Nicoleta Popa Blanariu, Când literatura comparată pretinde că se
destramă. Studii şi eseuri, vol.I-II: vol I, Invarianţii, un fir al Ariadnei?, 254 p.; vol. II,(Inter)text şi (meta)spectacol , 205 p.,Bucureşti, Editura Eikon, 2016 (Florinela Floria), Ioan Iacob, Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe, Iaşi, Editura Junimea, 2017 (Vasile Spiridon),Dorel Fînaru, Lingvistica limbilor lumii, Editura Institutul European, Iaşi, 2015, 418 p.(Cristinel Munteanu).
    Un număr deosebit, cu o paletă auctorială diversă, care impune prin sobrietate și rigoare academică.

“Despre Vlad Voievod Drăculea s-a scris și s-a vorbit mult. De cele mai multe ori s-a vorbit cu venin, conform intereselor unuia sau altuia dintre inamicii săi.

Considerat prima victimă a presei, Vlad  are neșansa de a  se război chiar cu cei care inventează, în secolul XV tiparul. Astfel fanteziile grotești despre voievod se răspândesc în mediul german și în restul Europei cu iuțeala fulgerului. Apoi, în secolul XIX, ecoul acelor povești de groază germane a răsunat și în vestul extreme al Europei prin pana irlandezului Bram Stocker.

Celebrului roman Dracula, scris în 1897, îi urmează zeci de filme produse în Holywood iar imaginea voevodului creștin Dracula părea acoperită pentru totdeauna de spectrul neguros al vampirului.

Fimul Istorii despre Vlad Voievod Drăculea, prezintă câteva din episoadele importante din viața voievodului Vlad Drăculea. De la copilăria petrecută la Târgoviște și în munții Tării Românești, alături de credinciosul cavaler Petre, până la anii de domnie de dinaintea marelui război cu Mahomed Cuceritorul, spectatorii pot cunoaște și înțelege mai bine resorturile care au făcut din Vlad unul dintre cei mai importanți apăratori ai Europei și o figură de temut, cunoscută peste veacuri.

Producătorii, Asociația Culturală Ler și Fundația Digntas au gândit acest film și ca o metodă de promovare a României turistice în exterior. În această idee, pe lângă povestea fascinantă a voievodului Drăculea, cadrele natural în care s-a filmat documentarul artistic – Sfinxul din Bucegi, Peștera Ialomicioara, Curtea Domnească din Târgoviște, Castelul Hunedoara etc.- au fost alese cu grijă și sunt printre cele mai spectaculoase din Țară și din Europa.” Vasile Lupașc

draculea-1Filmul se încadrează într-un proiect mai larg al scriitorului Vasile Lupașc prin care se lucrează sistematic la reabilitarea imaginii marelui Voievod român. Proiectul mai curpinde trilogia Răstignit Între Cruci, o carte pentru copii, Vlad Voievod Drăculea, un teatru radiofonic produs de Radio România, o operă rock, precum și cărți audio realizate alături de nume uriașe ale culturii românești: Mircea Albulescu, Marcel Iureș și Gheorghe Zamfir.

Filmul, după un scenariu de Vasile Lupașc, în regia lui Andrei Chiriac, are în distribuție în cea mai mare parte actori tineri și deosebit de talentați: Aureliu Surulescu, Andreea Diac, Mircea Silaghi, Vasile Calofir, Iorestina Florea, Oltin Hurezeanu, Flaviu Crișan, VasileLupașc.

Filmul se bucură și de participarea extraordinară a actorilor Mircea Albulescu, Ion Haiduc și Yoshio IIzuka.

“Istorii despreVlad Voievod Drăculea” este disponibil în rețeaua VIMEO și are subtitrare în limbile engleză și spaniolă.

În luna aprilie a acestui an, filmul va fi urmat de partea documentară a proiectului, iar fiecare scenă va fi disecată și explicată de către istorici specialiști în perioada lui Vlad Drăculea.

FILM VV

În week-endul 1-2 aprilie acceptă provocarea și vino de Ziua Păcălelilor la Final Frontier să descoperi lumile imaginare devenite realitate.  Fără glume, ediția numărul șase a singurului târg de carte SF & Fantasy va avea loc între orele 11:00 și 19:00 la Centrul Cultural Casa Artelor (B-dul Mircea Vodă nr. 5, Sector 3, Bucureşti), partenerul nostru de eveniment.

Am pregătit cele mai noi apariții dar și volume la prețuri speciale de la editurile pasionaților de SF & Fantasy (Nemira, Paladin, Corint, Millenium, Herg Bennet, Tritonic, Crux), board games de la Red Goblin, benzi desenate și figurine de la HAC!BD.Volumele în limba engleză vin de la Books Express iar romane polițiste de la Crime Scene Press. Cei mai cunoscuți autori români de SF&Fantasy vor fi alături de noi cu lansări de carte și paneluri interactive. Invitatul special al târgului Final Frontier #6 este scriitorul Dan Doboș.

De 1 Aprilei granița dintre realitate și imaginație se estompează, așa că veți avea parte la Final Frontier #6 de experiența completă. Cavalerii Jedi șielfii din Stăpânul Inelelor au făcut un salt din paginile cărților în realitatea imediată, iar dacă vreți să vă alăturați, avem pentru voi obiecte fan art de la Nyx Art și Wizart Room care să vă transforme într-un personaj fantasy. Pentru cei curajoși transformările pot fi și mai șocante, vino la târg pentru demo-ul de machiaj SF făcut de Alina Diana Crisușiechipa.

Nici atelierele de la târg nu se lasă mai prejos în demascarea lumilor fantastice și vă oferim informații importante: învață să faci benzi desenate cu Vlady, desenează live cu Mihai Grăjdeanu, află totul despre anime cu Alice și călătorește în spațiu la atelierul de Astronomie cu Adrian Sonka, lector Fundația Calea Victoriei. Micii învățăcei în ale SF-ului sunt așteptați la atelierele de robotică ale Academiei inventează.ro.

De data aceasta nu i-am uitat nici pe cinefili care au ocazia să urmărească un scurtmetraj semnat de scriitoarea Doina Ruști și să participle la o sesiune de Q&A.

Stai cu ochii pe Final Frontier.ro și nu uita de Evenimentul creat pe Facebook pentru discuții și noutăți. #FF6

 

Când: 1-2 aprilie 2017

Unde: Centrul Cultural Casa Artelor  (B-dul Mircea Vodă nr. 5, Sector 3, Bucureşti)

Program: 11:00 – 19:00

 

Eveniment marca Bookblog.ro  – cel mai important blog despre cărți și lectură de pe internetul românesc. În cei peste nouă ani de existență, el a devenit un reper pentru tinerii pasionați de lectură, un ghid care îi ajută să aleagă mai bine și mai ușor cărțile care merită citite.

 

Parteneri principali: Centrul Cultural Casa Artelor  și Primăria Sectorului 3

 

Parteneri Media: RFI, Blitz TV, Radio România Cultural, Cațavencii, Times New Roman, Revista de Suspans, Gazeta SF, Argos, Urban.ro, Știință și tehnică, Cinemagia, Iqads, Feeder, The Hearabouts, Vin si eu, Overheat, Sound of science, Helion, B1 Tv

Vlad TepesPotrivit Rador s-a descoperit o legatură de rudenie greu de imaginat. Un grup de experţi în genealogie – relatează sursa citată – afirmă că actorul Robert Pattinson, care l-a interpretat pe vampirul Eduard Cullen în franciza „Twilight”, este rudă cu Vlad Ţepeș. Acelaşi grup de experţi a stabilit că Pattinson este verişor îndepărtat şi cu prinții Harry şi William.
   Ar fi extraordinar dacă grupul de experţi în genealogie ar putea descoperi  că – în anul 2027 – toate autorităţile din România (ţară care va fi fost integrată până atunci în “nucleul dur al Europei” şi nu doar în “treapta a doua de viteză a Europei”)  vor fi devenit rude cu Vlad Ţepeş în ceea ce priveşte combaterea corupţiei . Se vor putea organiza atunci sejururi în România nu doar în domeniul turismului cultural, turismului balnear, turismului viticol, ci si al…turismului anticorupţie (fiindcă, nu-i aşa, românii au o tradiţie în acest domeniu chiar de la Vlad Ţepeş).
                                                                                     Ioan Iacob

 

Confirmate de cercetători încă din anul 2004*, pădurile virgine din România ocupau o suprafață de cel puțin 218,000 hectare. Asta înseamnă că 2/3 din pădurile virgine ale Europei se află la noi in România.

Guvernul României a ignorat acest studiu vreme de mulți ani. În tot acest timp proprietarii de păduri și companiile de exploatare a lemnului l-au folosit doar pentru a le distruge.

Doar 10% din aceste păduri fac parte în prezent din patrimoniul UNESCO și alte aproximativ 10% fac parte din parcuri naționale și sunt parțial protejate.

Restul de 80% au fost în mare parte expuse exploatărilor si nu sunt înca în Catalogul Națonal al Pădurilor Virgine deși un ordin de ministru le protejează înca din anul 2012.

Codul Silvic din anul 2015 obligă de asemenea Guvernul României să protejeze toate pădurile virgine, însa masurile de prevenție impuse de Guvern sunt prea timide. Ultimele păduri virgine sunt distruse chiar în acest moment. Se fac drumuri forestiere noi si se taie arbori în păduri care nu fuseseră niciodată exploatate. Odată realizate intervenții umane, păduri virgine sunt pierdute pentru totdeauna și nu exista niciun fel de sancțiune pentru această crimă. Mai mult, Guvernul nu face studiile care stau la baza identificării și protejării pădurilor virgine. Aceste activități au rămas astăzi la mila oamenilor de rând și a ONG-urilor.

agentgreen.ro

https://www.agentgreen.ro/padurile-virgine/

(se dedica prietenului Mihai B. din Canada)
     Ma aflam, impreuna cu mai multi prieteni, in casa domnului Horia si a doamnei Magda, sarbatoream Sf. Ion cand …
(de Mihai B. ma leaga o amintire unica, ce imbină lumina si intunericul, clipe de neuitat petrecute la o berarie nemteasca din Bucuresti, in urma cu peste un deceniu, unde ne invitase – pe mine si pe Livia, sotia mea – sa sarbatorim revederea noastra de atunci;
trecusera ani de la acea intalnire, de el nu mai stiam nimic, doar ca ar fi revenit in țară; Livia decedase la trei ani dupa intalnirea noastra, rapusa de o boala necrutatoare si Mihai “canadianul” ramases in mintea si in inima mea ca simbol al unui timp “mai tanar si mai ferice”, care avea sa nu mai revina niciodata…)
 
(franturile de conversatie auzite azi in tramvai “sfredelesc” cumva “arhitectura cuminte” a acestei proze scurte
 
  • Alo, Gelu?
  • (Da, unchiule, salut!)
  • M-a sunat Fane a lui Grigore, l-au gasit pe Vasile spanzurat azi in pod.
  • (Ce s-a intamplat?)
  • Nu stiu, nepoate, probleme cu ANAFU …sau cu bautura…sau cu nevasta…
     
  • Crezi ca ne maresc pensiile asa cum spun?
  • Pai n-ai vazut, soro, ca au inceput deja?
  • Da, da nu e cine stie ce…Mie nu-mi ajunge.
  • Las’ ca o zis ca mai maresc si in martie…S-apoi la vara!
  • O zis, o zis…Da’ s-or tine de cuvant? Ca sunt vorbe ca n-or avea din ce.
     
  • Lasa, fata, ca nu stiu cine era acolo…Si nu stiu daca nu trebuia cumva sa cobor.
Aoleu, cre’ ca trebuia sa cobor deja…Acu, naiba sa-l ia de telefon. Cobor la urmatoarea…da’ nu stiu daca ma mai asteapta el acolo…Ca m-as intoarce.
  • Cine, tu?
 
        Telefonul lui Mihai B. primit in casa domnului Horia si a doamnei Magda cazuse ca un fulger. Ma proiectase in timp cu multi ani in urma. Convenisem cu el din prima clipa (dupa ce-i multumisem pentru urari) ca trebuie neaparat sa ne vedem la o bere (era randul meu sa-i intorc invitatia facuta in urma cu peste un deceniu). Ma bucuram enorm ca reuseam sa vorbesc din nou cu Mihai B., el FUSESE ACOLO, o cunoscuse pe Livia, in mintea si in sufletul meu amintirea ACEEA, cu noi trei asezati la o masa, glumind, band bere si vorbind, parea (si ERA) intangibila…Facea parte dintr-o alta lume, o lume in care eram fericiti si fara griji.
Au trecut zile, TU ar fi trebuit sa fii impreuna cu mine cand l-am reintalnit pe Mihai B., s-a intamplat ceva si el nu a reusit sa vina la ora stabilita, tu ai avut alt program apoi, in cursul dupa-amiezii ne-am vazut doar noi doi, eu si Mihai B., in acel “Little Paris” din Piata Unirii unde ne simteam bine…Era parca “locul nostru magic”.
  • Cum de ai revenit? Mai esti legat de Canada?
  • Mi-am infiintat o firma in Romania, cu un singur angajat, eu, practic lucrez pentru firma din Canada unde am lucrat cand am fost acolo. In urma cu cateva zile am revenit din China, peste cateva zile plec in Slovacia.
  • Cum e in Canada? Care este problema cu “tensiunile dintre francofoni si anglofoni”?
(Mihai B. imi explica – in timp ce bem bere URSUS fiindca marca de bere dorita de el, chiar daca figura in menu, nu se mai gasea – viziunea sa, in care spune ca el sufleteste ii intelege pe “quebecoși”, dar considera ca nu este acum momentul ca un referendum sa… “Iar ei imi spun, subliniaza el, te intelegem, esti de-al nostru, da’ nu te pricepi la politica!” )
 
       (berea dispare incet din pahare, radem si ne amintim de vremurile bnune si de cei disparuti /Mihai B. imi vorbeste de tatal lui, eu de Livia/, nu observam cum timpul zboara, afara este deja seara, ne despartim cu promisiunea sa ne revedem saptamana viitoare…
  • Quebecoșii” au un specific al francezei lor, ei nu spun Celine Dion (sunt ultimele cuvinte schimbate de noi, Mihai B. imi impartaseste ceva care intra in inima si in sufletul meu parca dinspre o legenda), ei spun SILIN DJION. Daca un
    quebecos” se afla in Franta, el este reperat imediat.
Sa-ti spun ceva – si apoi iau un taxiu si ma duc – eram odata in tren cu cativa “quebecosi” si vorbeam; pe culoar era o domnisoara din Franta. Se vedea ca intelege ceva, dar nu era sigura de ceea ce auzea …Nu era franceza din Franta! Si atunci s-a adresat …
 
(Mihai B. dispare in noapte, eu urmeaza sa vorbesc cu tine, am ratat o seara care putea fi la fel cu aceea in care ne-am vazut cu prietenul Christopher din Texas, de data aceasta parca totul intra din nou in legenda, ma aflu inca in fata Magazinului Unirea, la etajul IV este “Little Paris”, rememorez ultimele cuvinte ale lui Mihai B., apoi voi traversa si ma voi indrepta spre eternul meu tramvai 16, care ma va duce si pe mine, poate, inspre o legenda)
 
… – Domnule, nu va suparati, ce limba vorbiti dumneavoastra?
Atunci un “quebecos” in varsta, cu mustati mari, gen Dali, i-a raspuns pe un ton respectuos si impunator:
  • Domnisoara, noi vorbim franceza veche!
 
(va trece timp pana il voi revedea pe Mihai B. sau poate nu, saptamana viitoare este foarte aproape, totul pare ca trece prea repede sau prea incet acum, totul mi se pare deja o legenda povestita de cineva care vorbeste franceza veche)
 
 Ioan Iacob
(Partea a doua interviu cu presedintele Aurel Vainer0
Domnule presedinte Aurel Vainer, ati dorit sa mai adaugati ceva legat de manifestarile din 27 ianuarie,
2017, de la Bucuresti.
        • In contextul zilei de 27 ianuarie am organizat un simpozion dedicat Pogromului de la Bucuresti din 1941. Se stia de acest tragic eveniment, dar nu se stia locul exact in care s-a petrecut. Un cercetator dedicat istoriei evreilor din Romania, domnul Adrian Cioflâncă, Directorul Centrului Pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, a identificat locul din Padurea Jilava unde a avut loc Pogromul respectiv (este vorba despre executia a 60 – 70 de persoane). Exista o intentie de a se ridica un monument pe locul respectiv
    – Fiindca acest interviu il realizam la inceput de an, la care dintre evenimentele anului 2017 doriti sa va referiti ?
    – In septembrie, anul acesta, se va desfasura la Braila editia a IV-a a Festivalului “Mihail Sebastian”, care va deveni, de la aceasta editie, festival international.
    Vreau sa amintesc ceva deosebit legat de România Mare. La Câmpulung Moldovenesc, care a fost cândva in Imperiul Austro – Ungar, exista o sinagoga unde, la altar, sunt doua drapele ale României (de dimensiuni mai mici), care au urmatoarea semnificatie: comunitatea evreilor bucovineni din Câmpulung Moldovenesc este alaturi de România. Un alt fapt important: exista un document, un ziar al timpului, de acum 100 de ani, in care se mentioneaza ca românii, evreii si germanii din Transilvania au fost primii care au aderat la România Mare si si-au dedicat toate fortele crearii statului national român, act istoric cu valoare si semnificatii internationale.
    Exista si un proiect mai mare dedicat implinirii a 100 de ani de la formarea României Mari (1918 – 2018): vom pregati un mare festival international “Euroiudaica”. In 2007, când Sibiul a fost capitala europeana a culturii, noi am spus ca s-ar putea sa ne reintâlnim in cadrul unei manifestari internationale de amploare, manifestare dedicata acestui mare eveniment care a fost realizarea României Mari. Noi vrem sa dedicam acestui moment fantastic din istoria României, Centenarului României Mari, acest amplu festival international.
                                                                                                                                                                    Interviu realizat de Ioan Iacob
    Am vorbit pe Skype cu un fost coleg de liceu casatorit in Germania si el isi exprima bucuria ca traditiile romanesti nu se pierd, ba unele capata accente noi, precum sarbatoarea Dragobetelui (in Bucuresti s-a inaugurat de Dragobete prima editie a evenimentului „București, capitala iubirii”, organizat în Piața Universității de Primăria Capitalei, prin creart — Centrul de Creație, Arta și Tradiție). In inima Capitalei turistii si bucurestenii pot gasi tot ceea ce isi poftesc: mărțișoare, bijuterii, aranjamente florale, decorațiuni, felicitări, produse hand-made, prăjituri, turtă dulce, bomboane și dulciuri de casă, concerte de muzică românească (Orchestra Națională Valahia, condusă de maestrul dirijor Marius Zorilă, soliști de muzică populară și ușoară precum Luminița Anghel, Oana Sârbu, Aurelian Temișan, Ovidiu Komornyik, Nico, Marcel Pavel, Corina Chiriac, Monica Anghel, Mirabela Dauer, Gabriel Cotabiță, Bosquito, Andreea Bănică, Paula Seling, Elena Gheorghe, Corina, Andrei Lazăr, Vlad Miriță, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi).
        Am strabatut la pas spatiul din Piata Universitatii si m-am gandit ca, la sarbatoarea romaneasca a iubirii, as adauga un VIDEOCLIP cu o melodie intitulata “De Dragobete”, in interpretarea Grupului folk Atlantis al unei universitati private (unde am predat engleza parca in alta viata, in urma cu ani). Studentii au terminat de mult facultatea, unii se afla peste hotare, dar melodia ramasa pe YOU TUBE transmite si acum un mesaj de iubire:


                                                                                            https://youtu.be/6JsV7S8tYUw


                                                                                                                               Ioan Iacob

     

    Am auzit intr-o dimineata la Radio ZU o melodie care a trezit Romania, numerosi ascultatori au trimis mesaje ca au dat radiourile la maxim, unii soferi aflati in trafic au trezit invidia celorlalti care nu stiau cine interpreteaza acest cantec “viu si fierbintre dintr-o dimineata rece de februarie”. Un cantec care transmite nu doar bucuria de a trai, ci si o anume filosofie a trairii clipei (carpe diem…”Hai mai frati si-m trai ghini / Ca nu iei nimic cu tini…”.
           Intr-o vreme in care vremurile sunt tulburi, in care toata lumea pare intoarsa pe dos si este mai degraba dispusa sa interpuna o “pavaza” intre sentimente si realitate, surorile Osoianu reusesc ceea ce pare aproape o imposibilitate: un cantec frumos si viu, izvorat dintr-un folclor romanesc autentic. Sa fie adevarat ca “Inter arma silent musae” / „Intre arme-adica in vreme de razboi-muzele tac”) ? Surorile Osoianu ar putea rasturna acest proverb… “Intre muze armele sa taca!” Sigur ca este un deziderat, dar imi amintesc de ointamplare cu aer de legenda, atunci cand Maria Tanase a interpretat un cantec romanesc pentru un presedinte american (avertizat din timp asupra sensului si traducerii canteculuiliderul american a apreciat mult si s-a bucurat de cantecul oferit – cu umor romanesc – de catre Maria Tanase). Ar fi extraordinar daca la nivel de tari si / sau continente confruntarile s-ar desfasura nu doar la nivel de razboi economic, cibernetic, politic etc., ci , in primul rand, la nivel muzical, artistic s.a.m.d. Cu siguranta ca o dimensiune muzicala ar imbogati “grila de receptare culturala” a “competitorilor” si ar transforma poate valentele dionisiace in valente apolinice, mai propice cunoasterii si aprecierii reciproce a valorilor decat unor confruntari oarbe la nivel regional, continental sau planetar in registrul unor “competitii militare, economice…asimitrice, hibride” s.a. In fond Ars longa, vita brevis !
                                                                                                                                   Ioan Iacob