Latest Entries »

Docudrama „Istorii despre Vlad Voievod Drăculea”, realizată de Asociația LER cu sprijinul Fundației Dignitas, se bazează pe un scenariu original al scriitorului Vasile Lupașc, iubitor de istorie și pasionat de epoca marelui domnitor. Romanele sale istorice dedicate vieții și domniei lui Vlad Țepeț, scrise cu talent și pasiune de cercetăîtor merită să facă parte din lecturile necesare.

Îi veți vedea pe Aureliu Surulescu, Ion Haiduc, actori români cunoscuți, dar și actori străini și actori amatori minunați! Regia Andrei Chiriac și o echipă tehnică de profesioniști! La premieră vor participa personalități ale vieții culturale, jurnaliști, realizatorii, profesori, elevi, studenți.

Pe lângă proiecția filmului, vă veti bucura de o atmosferă de sărbatoare medievală, mereu incitantă pentru copii, tineri și cei mai puțin tineri.

Filmul va fi lansat sâmbătă, 24 septembrie la Târgoviște, ocazie cu care Turnul Chindiei va fi luminat pentru prima dată în culorile roșu, galben și albastru.

Rada Ilie, muzeograf  etnograf, jud. Olt: “Aș dori să transmit cititorilor că obiceiurile se păstrează, au fost transmise din generație în generație și noi avem datoria să le transmitem mai departe așa cum le-am moștenit.”
Miron Muntean, ținutul Pădurenilor, jud. Hunedoara:  „Suntem prezențí aici cu o formație de clăcași din zona Pădurenilor (bărbați, tineri, femei tinere și fete), care participă la o clacă la îmblătitul grâului.”
          În perioada 15 – 18 septembrie, 2016, Primăria Sectorului 2 și Centrul Cultural “Mihai Eminescu”au organizat a XVI-a ediție a Târgului de Pâine în Parcul Național. A fost o veritabilă sărbătoare a pâinii românești, a obiceiurilor legate de aceasta, o etalare de arome și culori care au reprezentat bogăția culturală tradițională a românilor în contextul tradițiilor strămoșești legate de pâine (și nu numai).
            Am realizat acest reportaj la invitația etnografului Dr. Rusalin Ișfănoni,
iar la această manifestare l-am întâlnit și pe istoricul Horia Nestorescu – Bălcești, care, împreună cu soția sa, doamna Sanda Nestorescu,  ne-au însoțit la Târgul de Pâine și au avut numeroase întrebări și comentarii (care le vom publica ulterior).
    Dr. Rusalin Ișfănoni ne-a facilitat convorbiri cu doamna Rada Ilie și cu domnul Miron Muntean, convorbiri din care am selectat câteva opinii relevante.
Rada Ilie, județul Olt : “La această ediție am venit din județul Olt cu o expoziție intitulată DRUMUL PÂINII, am adus și cuptoare tradiționale (cuptorul numit țest) , foarte vechi, primele cuptoare folosite de omul de la țară, în care facem pâine, să vadă și tinerele generații cum au trăit strămoșii noștri. Expoziției i-am spus DRUMUL PÂINII fiindcă am pornit de la spicul de grîu , bobul de grâu, făina, aluatul și cuptorul care coace această pâine. În expoziție se văd și obiceiurile tradiționale, de la care pâinea nu a lipsit niciodată.     
Miron Muntean, județul Huneadoara: “Am avut invitație în fiecare an la acest Târg al Pâinii, am prezentat unul din minunatele noastre obiceiuri, îmblătitul grâului.  Suntem prezențí aici cu o formație de clăcași din zona Pădurenilor (bărbați, tineri, femei tinere și fete), care participă la o clacă la îmblătitul grâului.  După ce grâul s-a secerat, este uscat, este dus acasă. Este făcut stog, este depozitat pentru a fi îmblătit în cursul iernii. Îmblătitul se face sub formă de clacă și azi noi prezentăm la Târgul de Pâine această clacă.”
     Vom continua să publicăm și opinii ale celor din Pădureni prezenți la claca de la Târgul de Pâine, deocamdată punem punct aici acestei prime relatări cu o mărturisire din vremea copilăriei; părinții mei, care erau din Moldova, îmi spuseseră cândva, când eram mic, despre gustul nemaipomenit al pâinii pregătite la țest, dar niciodată nu avusesem ocazia să văd cum arată acest cuptor străvechi de făcut pâine. Acum, dupa ce l-am văzut și am gustat din pâinea coaptă la țest, pot spune că nu există nimic mai bun pe lume. Dumnezeu să-i odihnească pe părinți, care mi-au transmis, în felul lor, ceva legat de tradițiile străvechi ale românilor.
Ioan Iacob

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță extinderea perioadei de vizitare a expoziției temporare „România – civilizații suprapuse”. Vernisată în luna iunie, expoziția va putea fi vizitată în holul central al muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, până la finalul anului 2016.

Proiectul expozițional reunește artefacte arheologice și istorice de primă importanță din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și ale altor muzee românești. Adevărate capodopere aparținând patrimoniul național, aceste obiecte stau mărturie cu privire la numeroasele civilizații care s-au succedat de-a lungul timpului în cuprinsul spațiului actual al României, loc de convergență culturală.

În parteneriat cu Asociația „Cultura Verde” care a pus la dispoziție printurile 3D a patru piese din expoziție ce pot fi descoperite tactil, muzeul reciclează capacele de PET-uri depuse de vizitatori în cutia colectoare aflată la intrare, în vederea imprimării 3D a replicilor unor obiecte de patrimoniu.

Programul de vizitare a muzeului este cuprins în intervalul orar 10.00 – 18.00 (până la data de 29 octombrie), respectiv 9.00 – 17.00 (în perioada 30 octombrie 2016 – 25 martie 2017), de miercuri până duminică. 

DRUMUL OII, ULTIMUL EPISOD?

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Asociația „Transhumanța” (Rotbav, România)

Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” (Koniaków, Polonia)

 

vă invită

 

joi, 22 septembrie, ora 17, la vernisajul expoziției-semnal

DRUMUL OII, ULTIMUL EPISOD?

300 de oi, 100 de zile, 1400 km

 

 

Expoziția – prefață a proiectului cultural Drumul oii. Poveste cu sfârșit așteptat? – va fi deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, sala „Acvariu”, în perioada 22 septembrie – 30 octombrie 2016.

 

În anul 2013, doi ciobani din România și unul polonez au plecat la drum, în transhumanță, cu 300 de oi şi un miel. Au mers 100 de zile şi au parcurs aproape 1400 de kilometri.  Destinația finală: Munții Tatra. Totul a fost foarte bine organizat, nimic nu a fost la întâmplare: proiectul „Transhumanța 2013” a fost pus la cale de Asociația Transhumanța (România) și Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” (Polonia).  Prin călătoria lor pe vechiul drum al oierilor din munții Carpați au celebrat transhumanța ca mod de viață ancestral, care a dus la întemeierea de așezări în zona de munte și crearea  unei culturi comune.

 

Ideea i-a venit polonezului Piotr Kohut, cu care Silviu Cățean a legat o prietenie providențială în 2011 la un târg de Slow Food din Torino. Piotr i-a povestit românului că e goral, iar la originile lui stă transhumanța ciobanilor vlahi.

Coordonatori ai proiectului, frații Silviu și George Cățean, din satul Rotbav, comuna Feldioara, județul Brașov, urmași de oieri din Bran și proprietarii unei mici ferme zootehnice foarte bine ancorate în tradiție, și prietenul lor Piotr, din regiunea Podhale, Polonia, au pus la cale doi ani mai târziu străbaterea vechilor rute ale oierilor valahi prin munții Carpați.  Astfel, trei ciobani – Cristian Suciu și Vasile Hordilă din Rotbav împreună cu Piotr, au plecat pe 11 mai 2013  la drum. Ei au traversat zonele montane ale țărilor din Arcul Carpatic, pornind din Transilvania, prin Ucraina spre Polonia, Slovacia și Cehia.

 

Expoziția-semnal „Drumul oii, ultimul episod?” preia mesajul inițiatorilor proiectului  „Transhumanța 2013” pentru a-l face cunoscut publicului de muzeu din România, pornind de la fotografiile realizate de-a lungul călătoriei lor.  Ea se dorește a fi pretextul și introducerea pentru proiectul cultural „Drumul oii. Poveste cu sfârșit așteptat?” (2016 – 2017), prin care Muzeul Național al Țăranului Român își propune să întoarcă pe toate fețele povestea oii din zilele noastre: ce mai înseamnă oieritul astăzi, obligat să-și găsească calea printre cutumele moștenite, statisticile oficiale și politicile agricole europene.

 

Vă așteptăm pe 22 septembrie, la ora 17, în Sala Acvariu la vernisaj, unde vă spunem, alături de cei implicați în proiect, istoria și pățaniile transhumanței din 2013.

 

 

Dacă mergeți și întrebați oamenii bătrâni, muieri… ei nu știu de transhumanță. Nici nu știu să pronunțe. N-au termen. Întrebați-i de „drum”, dacă au fost „la drum”, dacă au fost „în țară” sau „în scuteală”. […] Îs două-trei nuclee mari de transhumanță: e Țara Bârsei cu Săcele – Bran și Mărginimea Sibiului. Și mai e și Covasna, tot mocanii săceleni. Tot ei îs… cu neamuri de târlași.

 (Silviu Cățean)

 

Am mers 25 de km într-o zi pe șosea, fără să ne oprim. Unii mai claxonau, unii mai opreau și te salutau, când, cum. Până le explicam noi de unde suntem, unii nu ne credeau. Voi ați înnebunit, unde să ajungeți în Polonia? Am ajuns.

(Cristian Suciu)

 

Intrarea este liberă.

Viața unui jurnalist, chiar în mijlocul unui Târg Național al Mierii, nu este întotdeauna…dulce!
        Am rămas la un moment dat fără baterii la reportofon, aveam baterii de rezervă la mine, dar fiindcă le-am schimbat pe bandă a rămas un spațiu de câteva secunde gol…iar când am transcris totul am crezut că înregistrările s-au oprit la acea pauză.  Voi continua azi să public ceea ce ar putea fi  partea a doua a reportajului (fiindcă nu vreau să fac nedreptate unor apicultori care au avut amabilitatea să îmi împărtășească opiniile lor).
      Era soare, era cald, era vară deși era septembrie… Și azi este cald, este septembrie, aștept deja întâlnirea cu următoarea ediție a Târgului Național al Mierii. Până atunci va fi toamnă cu ploi, va fi iarnă cu frig și ninsori  și ce bine va fi, la căldura unei cești de ceai, să te gândești la soarele strâns într-un recipient cu miere!
     SORIN BELU, Albina Carpatină, Jilava, Ilfov  “Suntem din 1991 pe piață, încercăm să aducem o gamă cât mai variată de produse de calitate. După cum știți, produsele din miere au un efect benefic pentru imunitate sau ca adjuvant în convalescență.  Avem polen crud, extras direct din stupi, avem lăptișor de matcă, foarte bun și în tratamente cosmetice, avem biscuiți pe bază de miere, fără zahăr, avem delicatese în amestec cu faguri din stup. Cititorii să consume aceste produse pe bază de miere, sunt benefice de două mii de ani.
A.      VINCZE, producător, județul Sălaj  “Avem o tradiție de familie, încercăm să aducem pe piață miere naturală, curată, să obișnuim clienții să consume miere naturală. Mă bucur pentru întâlnirea cu dumneavoastră și cu cititorii dumneavoastră. Tot ce este bun este din natură, tot ce este bun este de la Dumnezeu și mă bucur să spun acest lucru; cât va fi viața albinelor, o să avem și noi, dacă alegem partea cea bună a vieții.
                                                                 Reportaj de Ioan Iacob
Am urmărit la un post TV argumentele transportatorilor priving organizarea protestului din 15 septembrie, din Piața Victoriei. Mărturisesc că ma așteptam sa fie în Piața Victoriei un haos, cum fuseseră alte proteste, cu lozinci și huidieli și vacarm etc. etc. Spre deosebire de alte manifestări din buricul târgului “, de data aceasta am fost impresionat de organizarea deosebită a transportatorilor. Lozinci erau, dar marile camioane erau aliniate în fața Guvernului precum pe un aliniament cu rigurozitate cazonă. Existau și pancarte, existau și manifestanți, dar mașinile celelalte, ale bucureștenilor, puteau circula pe benzi neocupate de protestatari. Dacă nu ar suna ridicol, aproape că îmi venea să transmit felicitări poliției rutiere și transportatorilor pentru modul cum au convenit să se organizeze acest protest.
             Am coborât dintr-un tramvai, am urmărit o perioadă “mareea de claxoane“ care se revarsa spre Palatul Victoria, am luat apoi un metrou și am plecat spre treburile cotidiene, cu o singură întrebare care îmi stăruia în minte: ce ar fi dacă, într-o zi, se vor alătura protestului și celelalte două confederații ale transportatorilor (cu aceeași organizare deosebită ca și confederațiile prezente azi la protest)?  Să sperăm că se va găsi totuși o soluție, fiindca problema RCA-ului afectează întreaga societate românească. Iar cum zilele frumoase de toamnă oferă condiții “prielnice pentru proteste”…
Ioan Iacob

Locul unde te naști nu ți-l alegi, dar destinul a făcut să mă nasc în Baia Mare. În viață, însă, locul unde trăiești ți-l poți însă alege, iar alegerea mea și a familiei mele a fost tot Baia Mare, pentru că am încrederea că orașul are potențial. Aici îmi cresc copiii, sunt liniștit că eu și soția mea îi putem crește frumos aproape de familia mai largă și de prietenii noștri de-o viață. Aici e echipa mea, o echipă care face numele orașului cunoscut în toată lumea de vreo 18 ani încoace. Baia Mare are viitor, deoarece are tineri fantastici. Are oameni de calitate, care pot reinventa peisajul urban și vibrația străzilor pe care ne ducem viața de zi cu zi. Traiul aici îmi dă o stare de bine. E de ajuns să iau bicicleta, să ajung pe dealurile și pe munții care sunt la o aruncătură de băț. Pun schiurile în mașină și, în câteva minute, sunt pe o pârtie de vis. Iar dacă vreau să mă plimb cu copiii mei pe străzi, mă îndrept spre Centrul Vechi, care arată pe zi ce trece tot mai bine.

Ștefan Dărăbuș

articol intreg

Vino vineri 16 septembrie la ora 16:00 în Piața Unirii pentru a aștepta împreună timp de o oră decizia juriului privind decernarea titlului de Capitală Culturală Europeană!

Vino să fim împreună, în centrul orașului care ne aparține, români, maghiari, germani, evrei, romi, ortodocși, catolici, protestanți, bogați, săraci – toți cetățenii Clujului!

Dacă câștigăm, câștigăm împreună.
Dacă pierdem, pierdem împreună.
E un moment unic de a spune: suntem împreună.

Orașul Cluj

DanaArtGallery și Metropolis Art Collection vă invită la prima expoziție personală a Mirelei Bichigeanu.

 

Unde: Metropolis Center – Str. Grigore Alexandrescu nr. 89 – 97, București, lânga Readers Cafe.
Cand: 26 septembrie 2016 – 15 octombrie 2016
Expoziția se poate vizita în fiecare zi de luni – sâmbătă între orele 12:00 – 20:00
Vernisaj: 29 septembrie 2016, ora 19:00

 

„Introspecția nu poate fi fotografiată. Floating world este o expoziție despre căutare. Uneori se face intuneric, dar mergem înainte, și dacă cineva ne-ar trimite poze din excursia asta, cam așa cred eu că ar arăta. Nu mă pricep la experiențe, dar ceva mă face să recunosc tranziția spre calm și împăcare, stări după care alerg instinctiv.” Mirela Bichigeanu

 

Mirela Bichigeanu este fotograf de peste 15 ani. Acum urmează cursurile de master `Fotografie și imagine dinamică` ale Universității de Arte, București. A expus la Salonul fotografului Român, Sala Constantin Brâncuși, Palatul Parlamentului; Trecut-au anii, Librăria Cărturești; Ipostaze Urbane – Mișcare, Danaart Gallery; Salonul de fotografie, Foto4all, Muzeul Țăranului, Salonul internațional de artă fotografică din Cairo, Salonul internațional de artă fotografică din Serbia și Salonul internațional de artă fotografică din Cacak.

Între 23-25 septembrie 2016, va avea loc la Bistrița prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Lectură (FILL). Ediția Proză Scurtă. Avînd la bază proiectul Cui îi e frică de literatură?, festivalul își propune să dezvolte o relație dinamică între cititori și scriitori prin evenimente care pun cititorul pe o poziție de forță. În acest sens, proza scurtă, unul dintre genurile care au cunoscut cea mai spectaculoasă revenire în literatura română a ultimilor ani, poate fi una dintre cele mai eficiente modalități de a cîștiga cititorii tineri de partea literaturii române actuale.

În fiecare zi a festivalului, scriitorii invitați se vor întîlni cu elevii de la două dintre liceele de elită din Bistrița – Colegiul Național „Liviu Rebreanu“ și Colegiul Național „Andrei Mureșanu“. Serile vor fi dedicate lecturilor de proză scurtă, urmate de discuții informale cu scriitorii. Timp de trei zile, prin intermediul dialogului cu cititorii și al lecturilor de proză scurtă, punem în discuție ideea literaturii care creează în primul rînd o comunitate de cititori, în care narativitatea, interpretarea și regimul ficțional apar ca dimensiuni esențiale ale vieții cotidiene.

În cea de-a treia zi a festivalului, va avea loc o dezbatere cu editorii care, prin activitatea lor, au încurajat proza scurtă, fie prin publicarea acesteia în volum, fie prin coordonarea unor publicații dedicate genului.

INVITAȚI

Scriitorii:

Adriana Bittel

Marius Chivu

Ardian-Christian Kyçyku

Mihai Mateiu

Bogdan Munteanu

Veronica D. Niculescu

Philip Ó Ceallaigh

Cezar Paul Bădescu

Bogdan-Alexandru Stănescu

Lucian Dan Teodorovici

Alexandru Uiuiu

 

Editorii

Laura Albulescu

Simina Diaconu

Dan Pleșa

 

Festivalul Internațional de Literatură și Lectură este organizat de Societatea de Concerte Bistrița şi este finanţat prin programul ACCES, al Ministerului Culturii.

 

Grafica: Ilinca Pop

Video Artist: Vlad Rotaru

Organizatori: Dan Coman, Cezar Gheorghe, Marin Mălaicu-Hondrari, Emanuela Ignățoiu-Sora

Responsabil financiar: Mihaela Ţărmure

Directorul festivalului: Gavril Țărmure

Partener media: Observator Cultural

Parteneri: Colegiul Național „Liviu Rebreanu“ Bistrița, Colegiul Național „Andrei Mureșanu“ Bistrița, Plan B Cafe

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.