Latest Entries »

Vă așteptăm începând cu 4 februarie 2017, alături de autorul de benzi desenate Mihai Ionuț Grăjdeanu, să descoperim universul benzilor desenate. Copiii își vor face prieteni noi în timp ce, prin joacă, își vor dezvolta imaginația și vor deveni creatorii propriilor povești în benzi desenate.

Clubul își propune să fie un loc de întâlnire al pasionaților benzilor desenate de toate vârstele. Pe lângă atelierele destinate copiilor, Clubul BD Marveii va organiza întâlniri cu autori de benzi desenate, expoziții, lansări de carte și mese rotunde.

Programul clubului va debuta cu o serie de ateliere destinate copiilor și adolescenților.

Participanții vor primi Diplomă de absolvire a fiecărui modul în parte. Vor păstra lucrările realizate la fiecare modul și vor primi, din partea organizatorilor, mascota clubului și alte surprize.

Cele mai bune lucrări vor fi premiate și vor fi expuse într-o expoziție online. Participanții vor fi invitați la mici interviuri ce vor fi difuzate la Radio România Cultural, precum și la realizarea unui scurt video clip, ca parte a atelierelor din modulul III.

Toate materialele sunt puse la dispoziție de către organizatori.

Un modul este format din 4 ateliere. Un atelier durează 2 ore. O grupă este formată din minim 5 copii, maxim 10 (începând cu vârsta de 7 ani pentru modulul I și minim 9 ani pentru modulele II și III).

Atelierele au loc la sediul 888 MARVEII PRINT, str. Domnița Ruxandra nr. 12, sector 2 (metrou Ștefan cel Mare, strada Tunari, sau metrou Piața Romană, str. Eminescu).

header-club-bd
MODUL I (începător) – „Descoperim lumea benzilor desenate” –  sâmbăta ora 10:00 – 12:00
Pe parcursul celor 4 ateliere de bandă desenată, autorul Mihai Grăjdeanu îi va invita pe participanți în lumea benzilor desenate unde vor descoperi ce este o bandă desenată, cine a inventat această artă și care este prima bandă desenată din lume, urmată de o prezentarea a evoluției acesteia. Participanții vor învăța primi pași necesari în realizarea unei pagini de bandă desenată. La finalul fiecărui atelier, participanții vor realiza câte o scurtă poveste în bandă desenată.

MODUL II (mediu) – „Autor de bandă desenată” – sâmbăta ora 14:00 – 16:00
Prin joacă învățăm în timpul celor 4 ateliere, să creăm o bandă desenată. De la schița în creion, la linia finală și culoare, veți putea realiza mai multe genuri de benzi desenate prin îmbinarea cât mai corectă a desenului cu povestea (textul). La finalul modulului, fiecare participant va realiza propria revistă de benzi desenate.
MODUL III (avansat) – „De la bandă desenată la film” – duminica 10:00 – 12:00
Participanții vor exersa tehnicile clasice de creare a personajelor și diferitelor tipuri de cadre cât și noțiuni de perspectivă împreună cu câteva sfaturi despre cum se scrie un scenariu de benzi
desenate. Pe lângă desenul în sine, vom învăța în cele 4 ateliere să creem povești și personaje care prind viață in filmele de lung metraj. La finalul modulului, fiecare participant va realiza, pe baza cadrelor de bandă desenată și a scenariului (storyboard) un mini film în care vocea personajului va fi a celui care l-a creat!

Taxa de participare: 200 lei/modul (4 ateliere, materiale incluse).

Înscrieri: clubbdmarveii@888marveii.ro, Tel. 0724.238.237

Detalii despre ateliere: grajdeanumihaibd@gmail.com

Parteneri: 888 Marveii Print, Get Together, Legendele Dacilor, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Clubul Presei Transatlantice (CPT).

Partener media: Radio România Cultural.

 

 

 

 

Lumina de lună ne-ar putea oferi opțíunea pentru o metaforă care să pună în valoare arcul poetic transatlantic dintre Eminescu și Poe, cea mai complexă metaforă (pentru a reliefa majoritatea similitudinilor și diferențierilor dintre acești doi mari poeți) fiind arcul Dianei.1 Înainte de a încerca o sinteză a valențelor care îl propulsează pe Poe în postura de poet exponențial al Americii (și de a aprofunda complexitatea metaforică a arcului Dianei) , suntem tentați să descifrăm posibilele implicații ale unui experiment: intersectarea unui arc poetic transoceanic (ce ne-a permis relaționarea a două mari nume ale liricii universale, Poe și Eminescu) cu o axă gotică imaginară, față de care ambii poeți se raportează prin universurile lor lirice.
    Este posibil ca viziunile americane asupra unui alt poet al Statelor Unite (viziuni ce-l propulsează pe Whitman ca poet exponențial al Americii) să fie fundamentate pe alte criterii decât cele estetice, prevalente în Europa, de aici o anume “imperfecțiune genetică“ în conturarea unei viziuni americane unitare asupra lui Poe. În contextul în care am instituit un arc poetic transoceanic între Eminescu și Poe, Erich Auerbach ne-ar putea induce premisele pentru o interpretare figurală asupra celor două extremități ale acestui arc fiindcă această interpretare “stabilește o legatură între două fapte sau personaje, în care una dintre ele nu are numai o semnificație proprie, ci o semnifică și pe cealaltă, iar aceasta din urmă o include pe prima sau o împlinește…” Am putea afirma că această interpretare figurală se suprapune sau preia sensul arcului poetic transoceanic dintre Eminescu și Poe. Auerbach fusese preocupat de multă vreme de interpretarea realității cu ajutorul reprezentării literare, punctul său de plecare fiind de la o problemă platonică din cartea a 10-a a Republicii, mimesis-ul ca o copie de al treilea ordin după adevăr.2
     Revenind la axa gotică imaginară , menționată anterior, am simțit necesar să o luăm în considerare și pentru faptul că ambele capodopere (Corbul și Luceafărul ) de la extremitățile arcului poetic transatlantic se raportează la aceasta printr-o mișcare antagonică a principalelor personaje lirice: Corbul descinde din înaltele tenebre ale nopții și pătrunde în spațiul privat (și privilegiat, sub raport creator) al autorului, pe când Luceafărul încearcă – după “nereușitele” coborâri ce vizau transfigurarea sa care să îl umanizeze (și “compatibilizeze”) în raport cu Cătălina – o ridicare și o deplasare cosmică spre Demiurg. Coborârea Corbului și înălțarea Luceafărului desemnează mișcări antagonice pe o axă gotică imaginară față de care se relaționează cele două capodopere. Am risca să afirmăm chiar ca pe o necesitate primordială a celor doi mari poeți raportarea la această axă gotică de-a lungul întregii lor opere.Ceea ce este primordial la Poe si Eminescu (și le conferă o apropiere majoră în ideatică și ideal) este această tendință spre puritatea unui lirism extrem de rafinat (manifestată prin obsesia perfecțiunii lirice, sens în care ambii poeți depun eforturi titanice in elaborarea a  numeroase variante pana la publicarea unei versiuni finale). Arcul Dianei ar putea însă semnala o paritate transatlantică exemplară în ceea ce am numi (sau institui drept concept novator ) existențialism liric. Instituirea acestui concept novator, în contextul mitologiei noastre subiective ce valorizează Arcul Dianei, își are geneza în viziunea lui Kierkegaard3 (care găsește credința în creștinism drept soluție a disperării4, termen utilizat în accepție kierkegaardiană), dar și în opțiunea existențială a lui Eminescu și Poe pentru poezie.
Cum una din extremitățile arcului poetic transoceanic5 este destul de bine cunoscută în România, valoarea exponențială a celeilate extremități6, ne-ar obliga la un demers transatlantic similar – prin relaționarea Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe (chiar și în lipsa unui Baudelaire american) – pentru propulsarea valorii naționale, europene și universale a lui Eminescu și dincolo de Atlantic.
                                                                                           Ioan Iacob
 
1Diana (fiica lui Jupiter, născută de către Latona), zeița romană asociată cu animalele sălbatice și pădurile (fiind zeița vânătorii), avea corespondent în mitologia greacă pe zeița Artemis. Diana era, totodată, o zeiță a lunii. Născută în insula Delos, era soră geamănă cu Apollo. Diana va fi asemănată cu Selene (Luna) și va deveni o zeitate binefăcătoare, considerată protectoare a câmpurilor, a animalelor și a vindecărilor miraculoase. Insensibilă la dragoste, Diana îi pedepsea pe cei care doreau să se apropie de ea, iar dacă, la rândul său, încerca să se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece și stranie.
2(Auerbach, E, op. cit.:503 )
3(Kierkegaard, S, 2006: 2005)
4(Figal, G, 2005: 26)
5Edgar Allan Poe este personalitatea cea mai complexă din întreaga galerie de autori americani” (Buranelli, V, 1966: 15 )
6Eminescu exprimând sensibilitatea românească cea mai profundă, fiind asimilat poeziei europene – prin valoarea liricii sale – cu statutul de ultimul mare romantic european.

16105624_1403360606375216_5959805853549665054_n

UZPR (Uniunea Ziaristilor Profesioniști din România) vă invită la o nouă serată, cu invitaţi speciali şi subiecte interesante, atractive, de mare impact cultural.

Vor susţine subiecte interesante jurnalistul Miron Manega, generalul Mircea Chelaru, academicianul Nicolae Dabija ( Chişinău ) şi conf. univ. dr. Andrei Păunescu. Nu vor lipsi plăcute surprize.

Locul tradiţional – Sala de conferinţe de la Institutul Cultural Român din Bucureşti ( Aleea Alexandru nr. 38 ), de la ora 18,00.

Din New York la București: HOMO AMERICANUS la Teatrul LUNI de la Green Hours 11, 18, 25 ianuarie 2017, ora 19:30.

Un spectacol de teatru non-verbal – un perform(D)ance plin de emotie si energie, o producție a Companiei de Teatru „Two of Us”, in regia lui Paul Cimpoieru.
 

Un one man show, ”O radiografie a luptei pentru existenţă a unui imigrant român (universal) la New York şi o explorare a condiţiei actorului ajuns într-un oraş imens, în care alte mii ca el încearcă să supravieţuiască şi să se afirme.” – Ileana Andrei

Paul Cimpoeru despre Homo Americanus:
„Spectacolul, ca mai toate spectacolele făcute de mine, are o doză de adevăr ce vine din auto-biografie – de aici poate şi o empatie specială – dar are şi multă ficţiune. Când am ajuns în New York am trăit acolo ca unul de acolo, am muncit de toate (da, am trăit acea poveste cu chelner, dog sitter etc), am lucrat la Actors Studio, am intrat în 3 companiii de dans, am dat o multime de audiţii şi castinguri, am dansat la Metropolitan Opera în Final Season, în Bayadere, în Romeo şi Julieta. Şi, fiind cumva un suflet proaspăt, am absorbit multe senzaţii, imagini. Am cunoscut oamenii, dar am încercat să văd şi dincolo de ei. De aici poate şi mesajele un pic mai directe faţă de stilul de viaţă, credinţă, realitatea americană. Homo Americanus nu este doar pantomimă, nu este doar teatru non-verbal, nu este ‘deconstruct theater’, nu este doar dans. Eu spun, cui mă întreabă, că ceea ce fac eu este un ‘montage d’emotions’, un fel de ‘poetry in motion’, de ‘emotions in motion’.”

“Homo Americanus” face parte din programul de studio pe care Paul Cimpoieru l-a urmat în 2015 la celebra școală de actorie americană Actor’s Studio, din New York.

Teatrul LUNI de la Green Hours 11, 18, 25 ianuarie 2017, ora 19:30.

unnamed

Drumul prin “infernul alb”
O prestigioasa agentie de turism ne-a recomandat sa petrecem un Revelion deosebit (“deosebit” ar fi un eufemism pentru “ extraordinar”!), dar eu si Greta, viitoarea mea sotie, am fost destul de sceptici “pana la locul faptei”. Cu atat mai mult cu cat “aventura deplasarii noastre in Delta”, la complexul de 4 * GREEN VILLAGE de la Sfantu Gheorghe, avea sa debuteze pe 30 decembrie, 2016, cu deplasarea noastra prin viscolul ce incepea sa puna stapanire pe Tulcea.

De la Tulcea la Murighiol cu maxitaxi …dar marea neliniste a fost deplasarea de la un supermarket din Murighiol la malul Dunarii, unde era o benzinarie si un panou cu STAR 2000 , de unde urma sa ne imbarcam – spre Sfantu Gheorghe – pe o salupa rapida…rapida, rapida, dar a carei plecare aveam sa o asteptam “cu asupra de masura” (fiindca unii “revelionisti” intarziau datorita conditiilor meteo, iar domnul General Manager Laurentiu Butuc, de la Green Village, dorea sa dea o sansa tuturor celor ce isi platisera revelionul (pentru “ paradisul de 4 * ” de la “capatul lumii, capatul Dunarii, capatul anului 2016…” ) sa fie impreuna. Salupa rapida, condusa de catre domnul Nelu Carpov (urma sa ne astepte – ospitalier ca in Delta Dunarii – cu vin fiert si tuica fiarta).
Coborati din maxitaxi in dreptul unui supermarket din Murighiol, am apelat la un domn “sef peste ape” sa ne ia cu masina sa pana la debarcaderul unde ne astepta un restaurant intitulat MARINA (ce oferea doar “preparate pe baza de sticksuri” si despre care aveam sa aflam ca era, de fapt, nu un restaurant, ci un fel de bar, aparat de o “turma simpatica de caini deltanezi” , mai acomodati de nevoie chiar si cu “oferta de ciocolata” promovata de catre o doamna din grupul turistilor (care ar fi fost admisa imediat “fara stagiatura” – pentru gestul ei de a nu fi ramas nepasatoare fata de “cainii deltanezi” – in organizatiile patronate de Brigitte Bardot). A fost pentru prima data cand am vazut Dunarea iarna, imensa, puternica, “blanda si amenintatoare”, aproape de noi si nu ne venea sa credem ca vom “zbura peste ape” cu o “coaja de salupa” (in care aveam sa incapem “20 de revelionisti si bagajele lor aferente”), iar “nelinistea de zburatacire pe apele involburate ale Dunarii” urma sa o stingem oleacă /o țâră = puțin, nițel/ un pic/ cu vin fiert si tuica fiarta. Daca ar fi fost dupa mine, as fi lansat si ideea inlocuirii “traditionalei paini cu sare” nu doar cu …traditionala tuica fiarta /si vin fiert/, ci si cu “netraditionalul platou cu branza, sorici si felii de ceapa si sare” (care ar fi ridicat foarte mult “moralul gastronomic” al “revelionistilor”), dar “razbunarea gazdelor de la Green Village” avea sa fie “cu asupra de masura” prin ceea ce urmau sa ofere all inclusive la “capatul lumii, capatul Dunarii, capatul anului 2016…”.

Ioan Iacob (se pare ca va continua)

Daca veti cauta informatii pe Internet despre localitatea Sfântu Gheorghe-Deltă (unde veti putea citi ca „ din cele trei brațe ale DunăriiChilia, Sulina și Sfântu Gheorghe – brațul Sfântu Gheorghe (lungime: 64 km; lățime maximă: 550 m; adâncime maximă: 26 m), cel mai meridional braț al Dunării și cel mai vechi, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfășurat pe 112 kilometri și transportă 22% din debitul fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60”), veti descoperi ca „de-a lungul său se inșiră așezările: Nufăru, Mahmudia, Uzlina, ultima dintre ele fiind localitatea Sfântu Gheorghe”.
    Exista pe Internet si o formulare care vine in consens cu titlul relatarii mele despre primul Revelion ce-l vom petrece in Delta:   Colț de rai: Sfântu Gheorghe, paradisul dintre Deltă și mare. Dar despre acest prim Revelion petrecut de noi in Delta vom reveni de la „Green Village 4* Resort” peste…un an.
   Va uram asadar Revelion placut si LA MULTI ANI, 2017!
Ioan Iacob

Cristiana „MONGOL” Stancu, a câștigat în premiera pentru România titlul de Campioană a Lumii în kickboxing-ul feminin la gala Superkombat de la Milano din 2 octombrie 2015.

„Este prima centură de kickbox profesionist câştigată în România la divizia feminină. E prima oară în Superkombat când a fost băgată o divizie feminină. Pentru mine este o performanţă cu adevărat mare, e încununarea a cincisprezece ani de activitate în artele marţiale, în toate sporturile din artele marţiale.” Cristiana Stancu

Are 24 de ani, este luptătoare profesionistă și se ghidează în viață după motto-ul „Cele mai crâncene înfrângeri sunt renunţările la vis“. Este absolventă a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Secţia Artă Sacră, un domeniu la care nu te aștepți de la un luptător din cadrul galelor superkombat!

AUDIO

cristiana_mongol_stancu1

In this week’s address, the President and the First Lady wished all Americans a Merry Christmas and Happy Holidays. They reflected on the honor of serving the American people as President and First Lady over the past eight years and the progress that has been made. The President and the First Lady recognized our troops and their families for their service, and they encouraged everyone to visit JoiningForces.gov to find out how to support service members, veterans, and military families in your community.

Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem.

Este posibil ca pomul de Crăciun să provină de la nordici, care obișnuiau să-și împodobească casele cu ramuri de brad și de vâsc, obicei păstrat și în tradiția coroniței de brad.

AUDIO

poza cuprins