Latest Entries »

Bucureștiul interbelic sau contemporan devine subiectul poveștilor în bandă desenată. Autori consacrați și debutanți vor prezenta personaje clasice sau fantastice, întâmplări cu haz, dramatice sau filozofice, precum şi întâmplări istorice care au marcat capitala României.

VERNISAJ: 1 IUNIE 2016, ORA 18:30, Sala Lapidarium, Casa Filipescu Cesianu, Calea Victoriei, nr.151.

Salonul va fi deschis în perioada 1 iunie – 30 august 2016.

La ediția din acest an, în premieră pentru un salon de bandă desenată desfășurat în România, invitat de onoare este Universitatea Națională de Arte București. Concursul lansat studenților de la UNARTE, se va finaliza cu premierea celor mai bune lucrări. Premiile vor fi anunțate la deschiderea Salonului:

Premiul pentru „Cea mai bună grafică– oferit de Muzeul Municipiului București.

Premiul pentru „Cea mai bună poveste” – oferit de Uniunea Ziariștilor Profesionisti din România.

MARELE PREMIU oferit de Rembrandt Art Centre.

Pe întreaga perioadă a salonului, autorii BD vor fi invitați să-și lanseze și să-și prezinte publicațiile de bandă desenată, cu sau fără povești din București!

Calendarul de evenimente al salonului include ateliere de bandă desenată, lansări și prezentări de albume bd și mese rotunde, care se vor desfășura la Casa Filipescu Cesianu. Programul va fi postat pe pagina de facebook a evenimentului.

Organizator: Muzeul Municipiului București, Casa Filipescu Cesianu.

Parteneri ai salonului: Universitatea Națională de Arte București, Rembrandt Art Centre, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Radio România Cultural.

Conceptul acestui salon aparţine istoricului dr. Adrian Majuru şi autorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu.

facebook: https://www.facebook.com/events/1035648836517578/

 

De curand editura Seneca a publicat Manualul lui Epictet, scriere veche de 2000 de ani cu traducere noua acum de Ioana Costa Prof. dr Ioana Costa – Universitatea Bucuresti. Pentru cartea aceasta Andrei Plesu a insistat sa scrie prefata sa ne recomande manualul lui Epictet ca antidepresiv modern in loc de Prozac, toata lumea o lauda.
 
Editura Seneca Lucius Annaeus vă invită joi, 26 mai, de la ora 19.00, la Ce fel de lucru este?, discuție in jurul unei cărți lucrate MANUAL, alături de Prof. dr Ioana Costa traducător, Răzvan Supuran hârtier, Alex Găvan – stoic modern, Anastasia Staicu – director editura Seneca Lucius Annaeus și, prin vocea audiobookului cu același titlu, în librărie va fi auzit dnl Victor Rebengiuc.
Evenimentul va avea loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

Există, într-adevăr, medicamente mai eficiente şi mai puţin riscante decît cele prescrise de medicii psihiatri. La rîndul nostru, cu această carte în mînă, putem proclama şi noi, în beneficiul nevroticilor din preajma noastră (şi al propriilor noastre nevroze): „Epictet, nu antidepresive!” Veţi vedea că funcţionează…

Andrei Pleşu

Hârtia făcută astfel, cu mâinile, se numeşte hârtie reciclată manual. O tonă de deşeuri reciclate în acest fel înlocuieşte trunchiurile a 2-3 copaci maturi. Fără ca acţiunea să aibă efecte adverse în mediul mediat sau imediat. Pentru că aşa reciclăm şi conceptele, transpuse în obişnuinţele vieţii, reconsiderându-ne viaţa ca fiind a noastră, la propriu, nu a ideilor şi aşteptărilor altora.

Răzvan Supuran, hârtier

99% din informațiile necesare se regăsesc pe site-ul nostru”, afirmă doamna Mariana ȘERBĂNESCU, Director executiv adjunct Casa de Pensii a Municipiului București
De-4-ori-mai-multi-functionari-la-Casa-de-Pensii-pentru-primirea-declaratiilor-drepturilor-de-autorI.I. : – De cât timp lucrați la Casa de Pensii a Municipiului București?
Mariana Șerbănescu : – Chiar de la înființare, de la data de 1 aprilie, 2001. Înainte am lucrat în cadrul Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială , care avea în subordine și agențiile de șomaj, oficiile de pensii ( de prevederi sociale, cum se numeau atunci).
I.I.: – Ce ațí recomanda bucureștenilor sau celor care sunt în perspectivă de a se pensiona?
Mariana Șerbănescu: – Cred că majoritatea cetățenilor au acces la un calculator (dacă nu, copiii lor), avem un site care – din punctual meu de vedere – conține, dacă nu toate datele cu privire la pensionare, dar cel puțin 99 %  din acestea. Pot găsi acolo toate formularele, toată legislația  din domeniul pensiilor. De asemenea,  Casa Națională de Pensii, forul nostru superior,  are un site foarte bine pus la punct. Pe lângă comunicarea verbală la ghișeu, avem și partea de e mail, unde , la fel, răspundem în fiecare zi.
I.I. : – Un gând pentru cititorii acestui interviu?        
Mariana Șerbănescu : – Avem acorduri care respectă principiile regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială cu Canada, Republica Coreea, Republica Macedonia, Republica Turcia, Republica Moldova, Israel, Quebec. Personal le urez multă sănătate tuturor bucureștenilor, dar și celor aflați departe de capitala României, le mulțumesc pentru înțelegere acolo unde nu am fost chiar atât de prompți în soluționarea cererilor și asta din cauze obiective, cum ar fi modificările legislative (dar nu trebuie să ne plângem fiindcă suntem într-o continuă dezvoltare / reformă ). Tuturor o primăvară frumoasă și multă sănătate!
                                                           Interviu realizat de Ioan Iacob

C e n t r u l  N a ț i o n a l de Artă 

T I N E R I M E A  R O M Â N Ă (Bucuresti)

Asociația „CENTRUL DE ETICĂ ȘI STRATEGII”

 

Vă invită la „CONCERTUL ANIVERSAR – CONSTANTIN ARVINTE”

25 Mai 2016, orele 19,00

 

Își dau concursul invitații maestrului Constantin Arvinte:

Rodica Anghelescu – soprană,  Gloria Tronel – soprană, Angelica Todea – pian, Marin Voican-Ghioroiu – scriitor-compozitor, Cristina Gheorghiu – interpretă de folclor, Maria Stroia – interpretă de folclor, Nicolae Maxim (flaut) și Qvartetul său.

A copilărit la Eforie Sud (unde mama sa era medic), are o specializare în istorie-filologie și în consolidarea bazelor biblioteconomiei . Lucrează la Biblioteca Municipală MIHAIL SADOVEANU din București și mi-a arătat un poem legat de cineva drag din familie.
   Fie ca acest debut târziu să aducă alte poeme și, de ce nu, un volum de versuri
fiindcă în literatură, uneori, mai târziu poate să însemne o acumulare de experiență din lirica românească și universală (fiindcă sensibilitatea și chemarea spre poezie sunt lucruri cu care te naști).
   Citiți mai jos pozia scrisă de Cristina Fira și imaginea celei care a inspirat aceasta poezie.
                                                                Ioan Iacob
bunica
Întâlnirea cu presa,  organizată de Ambasada S.U.A. la Hotel Marriott, cu o zi înaintea inaugurării scutului de la Deveselu, s-a desfășurat în “parametri” obișnuiți:  aglomerație de jurnaliști români și străini la Sala Timișoara”, cabluri de alimentare întinse peste tot (pe mochetă și sub), organizatorii care se străduiau să asigure tot ceea ce este necesar (inclusiv protocolul cu ceai, cafea sau apă minerală), microfonul oferit cu dinamism la finalul alocuțiunilor oficiale (am remarcat întrebările puse de Carmen Gavrilă de la Radio România Actualități, dar și comentariul pertinent /fără microfon/ al lui Radu Tudor, de la Antena 3, când acesta a considerat că este mai importantă precizarea în engleză pentru oficialii americani decât “vorbirea la microfon”), întrebările adresate de jurnaliștii de la B.B.C., Bruxelles ș.a.m.d.
    La finalul acestei conferințe de presă am reușit să mă aflu cu reportofonul în preajma  Excelenței Sale Dl. Ambasador Douglas E. Lute, reprezentantul permanent al S.U.A. la N.A.T.O.  Fiindcă nu aveam foarte mult timp la dispoziție, i-am adresat două întrebări: când a venit prima dată în România și cum comentează faptul că românii i-au așteptat atât de mult pe americani, iar aceștia sunt, în sfârșit, aici.
     “Am venit prima dată în București cam cu vreo zece ani în urmă, ca ofițer. Am venit într-o scurtă vizită. Dar a fost prea scurtă.”
(   I. I. : – Excellency, when have you come here for the first time?
Douglas E. Lute: – I have come for the first time in Bucharest about ten years ago as a military officer. I came here on a short visit. It was too short. )
   Faptul că a apreciat frumusețea Bucureștiului, dar că nu a avut timp  să viziteze orașul l-a determinat să își exprime speranța că va reveni aici cândva, cu familia, pentru a vedea mai mult din acest oraș.
(Douglas E. Lute: – I came here on a short visit. It was too short ; I hope to come back sometime with my family and see more the city.)
   La a doua întrebare, oficialul american a dat un răspuns în care elogiază căldura primirii și ospitalitatea românească și crede că și militarii americani de la Deveselu vor fi primiți, cu același fel de ospitalitate, când vor reveni la casele lor.
(Douglas E. Lute: – Well, first of all we very much appreciate the hospitality and the worm Romanian welcome. Romanians have a reputation for being welcoming and worm and we certainly experienced that. I think when the U.S. soldiers and sailors in Deveselu are sent away to their homes they will see that same Romanian hospitality. )
    Poate vom avea posibilitatea, în timp, să realizăm un interviu mai amplu cu E.S. Dl. Ambasador Douglas E. Lute, până atunci am mulțumit pentru acest scurt interviu și i-am urat succes Excelenței Sale în activitatea sa și îndeplinirea speranței că va reveni cândva, împreună cu familia, pentru a descoperi mai mult din frumusețea Bucureștiului.
Ioan Iacob
Douglas E Lute
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Alianța Nord-Atlantică s-a angajat solemn față de securitatea țării noastre, „acum și în viitor”
   În declarația comună cu președintele Klaus Iohannis, susținută la Palatul Cotroceni, Jens Stoltenberg a declarat că România este un aliat foarte angajat și de încredere, care a contribuit în timp la apărarea colectivă și la securitatea noastră comună, confirmând că NATO s-a angajat solemn față de securitatea României, acum și în viitor.
   El a afirmat că țara noastră are o contribuție importanță la sistemul de apărare antirachetă al NATO, găzduind o facilitate Aegis Ashore la baza de la Deveselu,  care ajută aliații europeni să se protejeze împotriva amenințărilor cu rachete din afara zonei euroatlantice.
   La această oră , după discursurile oficialităților invitate la Deveselu, a fost tăiată panglica inaugurală și baza de la Deveselu a devenit oficial operațională.
 Vom reveni cu declarații înregistrate în exclusivitate la conferința de presă organizată de Ambasada S.U.A. la Hotel Marriott din București înaintea evenimentului de azi.
Ioan Iacob
Deveselu
Ambasada S.U.A. La Bucuresti a organizat , cu o zi inainte ca scutul de la Deveselu sa devina operational, o conferinta de presa la Hotel Marriott din Bucuresti, la care a participat, intre altii, domnul ambasador Douglas E. Lute, reprezentant permanent al S.U.A. La NATO. Excelenta sa a declarat ca inaugurarea acestui sistem antiracheta din baza de la Deveselu este o dovada ca NATO isi indeplineste misiunea pentru care s-a infiintat , aceea de a apara fiecare aliat.
      La finalul acestei conferinte de presa am inregistrat si cateva declaratii in exclusivitate, asupra carora vom reveni.
Ioan Iacob
image-2015-12-18-20675966-0-infografic-scut-antiracheta
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.R.) anunța, printr-un comunicat neutru, organizarea ediției a XXV-a a Seratelor “Eminescu, jurnalistul” în ziua de luni, 9 mai 2016, ora 18: 00,  în Sala de Conferinţe a Institutului Cultural Român din Bucureşti.  Cum participarea mea la manifestarea respectivă era o premieră, mi-am propus să fiu “un spectator discret”, retras “in laterano”, pe o canapea situată undeva pe la mijlocul sălii.
   Îndemnul de a participa la Seratele Eminescu venise dinspre Radio România Actualități, din partea unui om de Radio deosebit, căruia nu-i voi rosti acum numele, dar voi menționa că l-am descoperit – poate nu întâmplător – datorită poeziei (rostise un poem la o emisiune duminicală și acest lucru mă făcuse să-l abordez și să descopăr nu doar omul de radio, ci și pe cel legat de poezie și teatru, dar asta ar fi o altă discuție și poate că va merita să o facem cândva!).       
    Mi se sugerase să o caut, înainte de începerea Seratei Eminescu pe doamna Rodica Subțirelu, Redactor șef al revistei Cronica Timpului” (Director general Doru Dinu Glăvan, președintele U.Z.P.R.), dar traiectoria mea se intersectase la un moment dat cu cea a unei excepționale jurnaliste, care este Mădălina Corina Diaconu și atunci am rugat-o pe ea să mă prezinte domnului președinte Glăvan.
   Nu mi-am propus să scriu aici o cronică a Seratei Eminescu din 9 mai, 2016, ci doar să semnalez că – dincolo de comunicatul neutru al U.Z.P.R. – s-au întâmplat și se întâmplă lucruri deosebite, unele excepționale. Voi aminti aici doar câteva dintre ele: evocarea lui Nicolae Băciuț legată de drumul lui Eminescu spre Blaj (și momentul poetic de după), captivantele povestiri ale celebrei exploratoare Uca Marinescu,  momentul poetic Matei Vișniec, intervenția din final a domnului general Mircea Chelaru. Serata a fost moderată cu strălucire și har de către domnul Doru Dinu Glăvan, dar poate că asupra acestei serate va trebui să revenim. Și vom reveni.
Ioan Iacob  
In fotografie Uca Marinescu si Doru Dinu Glavan11
“Avem acorduri încheiate cu CANADA, mai nou și cu partea din Canada numită QUEBEC”, declară doamna Mariana ȘERBĂNESCU, Director executiv adjunct Casa de Pensii a Municipiului București  ( I )
 De-4-ori-mai-multi-functionari-la-Casa-de-Pensii-pentru-primirea-declaratiilor-drepturilor-de-autorExistă un flux al bucureștenilor către casele de pensii, în special după 1989, ceea ce ne-a determinat, la un moment dat, să realizăm un interviu cu doamna Mariana Șerbănescu, director executiv adjunct la Casa de Pensii a Municipiului București. Am constatat că aveam să realizăm un interviu în premieră.
I.I. : – Dumneavoastră acordați un interviu în premieră, iar eu realizez un interviu în premieră legat de domeniul pensiilor. Care este specificul Casei de Pensii a Municipiului București?
Mariana Șerbănescu: – La nivel național Casa Națională de Pensii Publice este organizată și are în subordine casele județene teritoriale ; la nivelul Municipiului București , Casa de Pensii a Municipiului București are în subordine șase case locale de pensii , dar Casa de Pensii a Municipiului București este instituția care are personalitate juridică. Cele șase case de pensii ale sectoarelor sunt în subordinea Casei de Pensii a Municipiului București.
I.I. : – De ce se vehiculează această discuție asupra unei perspective în care par să existe tot mai puțini angajați și tot mult mai mulți pensionari?
Mariana Șerbănescu: – Din păcate legislația a suferit modificări de-a lungul timpului;  astfel la 1 aprilie 2001 a fost aprobată Legea 19, care a suferit până în 2011 mai multe modificări. De la 1 ianuarie 2011 este în vigoare Legea 263, cu care lucrăm și în prezent. La nivelul Casei de Pensii a Municipiului București sunt în evidență circa 500 000 de beneficiari de pensii de asigurări sociale și circa 40 000 de beneficiari de indemnizații de legi speciale. Ca o paranteză, indemnizațiile acordate veteranilor de război, deținuților politici, celor strămutați conform Legii 189 , indemnizațiile artiștilor. Referitor la numărul pensionarilor raportat la numărul salariaților, ca o părere personală ar fi inexistența locurilor de muncă . Dar sunt foarte mulți cetățeni care lucrează în străinătate. Noi instrumentăm și dosare de pensii  comunitare, pentru cei care locuiesc în România și lucrează în străinătate. Și invers.  Pentru cei care locuiesc în străinătate și care au lucrat pe teritoriul României într-o perioadă anterioară. Noi stabilim pensii în baza regulamentelor europene. De asemenea, avem acorduri încheiate cu Canada, mai nou cu partea din Canada numită Quebec.
                                                                 Interviu realizat de Ioan Iacob
                                                                                                    (va urma)
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 64 de alți urmăritori