Actrița Claudia Motea … Pe drumul cinstei și onoarei! Eveniment aniversar Dr. Wilhelm Filderman

Interviu de Mihăiță Ruxăndoaia

Mihăiță Ruxăndoaia. Bun regăsit, stimată doamnă actriță Claudia Motea! Suntem în plină vară și activitatea dumneavoastră continuă , se pare, la foc continuu, rivalizând cu această căldură toridă a verii acestui an

Claudia Motea.  Da, e căldură mare, mon cher!… Asta ca să-l parafrazăm și pe Caragiale și să recunoaștem încă odată câtă dreptate avea!

M.R. Recent ați participat la un eveniment omagial la Templul Coral din București. Cu ce ocazie la acest eveniment?

C.M.  Am fost invitată de doamna Janina Ilie , proiect manager al Federației Comunităților Evreiești din România la un eveniment omagial Dr. Wilhelm Filderman, organizatorii fiind, de altfel, Federația Comunităților Evreiești- Cultul Mozaic  și Fundația Dr. Filderman. Recent s-au împlinit 135 de ani de la nașterea dr. Wilhelm Filderman, mare personalitate a iudaismului, promotor european al drepturilor minorităților naționale.

M.R. Ce s-a întâmplat la acest eveniment?

C.M.  Cred că numai lucruri bune… În primul rând, un simpozion aniversar cu participarea unor personalități din Parlamentul României, reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, diplomați, reprezentanți ai clerului, juristi lideri comunitari, universitari…

M.R. Puteți numi câteva personalități participante?

C.M.  Printre cei care au luat cuvântul… e reprezentativ să menționez, în primul rând, numele domnului Aurel Viner, președintele Federației Comunităților Evreiești care a ținut cu brio isonul întregului eveniment. Apoi, domnul Albert Kupferberg, președintele Fundației Filderman, dr.av. Cătălin Radu Dancu, Consulul General al României la New York, Victor Opaschi, secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Culte, Paul Schwartz, președintele Comunităților Evreiești din București,  Nicolae Drăgușin, cercetător științific  al Institutului Național pentru Studierea  Holocaustului din România Elie Wiesel,prof.univ.dr. Sorin Ivan, decan, Universitatea Titu Maiorescu, doctorii Lya Benjamin , Harry Culler, Irina Airinei-Vasile, pr.prof.dr. Emilian Cornițescu… Întreaga manifestare a primit binecuvântarea șefului rabin Rafael Shaffer…

M.R. A avut loc și o ceremonie de înmânare a Medaliei de onoare Dr. Wilhelm Filderman-Răspaltă pentru merit…

C.M.  Da, această Medalie de Onoare a fost acordată de conducerea Federației și a Fundației Dr. Filderman, iar ceremonia a fost emoționantă. În plus, profesionalismul și căldura sufletească a domnei Janina Ilie, pionul de bază al organizării  evenimentului au contribuit mult la realizarea unei atmosferi intime… Într-un cuvânt, m-am simțit bine , ca între prieteni.

M.R. Cine a primit această Medalie de Onoare?

C.M.  Printre cei premiați: Klaus Iohannis – Președintele României, Corina Crețu – Comisar European, Andreea Păstârnac – Ministrul Românilor de Pretutindeni, Cătălin Radu Dancu, Consul General al României la New York, Irina Radu – Președinte-Director General TVR, Acad. Ionel Valentin Vlad – Președintele Academiei Române, Tamar Samash – Ambasadorul Israelului în România, Ion Dragne – Decanul Baroului București…

M.R. Ați mai avut  colaborări cu Federația Comunităților Evreiești?

C.M.  În luna februarie, la ArCub, am participat în ipostază de actriță cu un recital din poezia-mi proprie pe tema Holocaustului la un eveniment cultural-artistic organizat de Federația Comunităților Evreiești și de Fundația Filderman.

M.R. Ce v-a plăcut cel mai mult la acest eveniment?

C.M.  De câte ori merg la Templul Coral sunt stăpânită de un sentiment aparte de bucurie. Iubesc acest loc și îmi dă o stare de bine. Deci, locul unde s-a întîmplat evenimentul a fost cel mai bun loc… Apoi, atmosfera caldă ce sălășuia pretutindeni… Am întâlnit prieteni dragi, pe dr.av. George Vlaicu, Alin Bo, regizoarea Alexandru Drăguț… Am fost încă odată impresionată de intransigența și transparența totală a comportamentului domnului Aurel Vainer, președintele Federației… La ceremonie, a știut să pună punctul pe i și să-i facă pe cei decorați să-și ia un angajament public de a contribui și a se implica la soluționarea drepturilor minorităților evreiești naționale… Discursul Consulului General al României la New York, Cătălin Dancu a fost impresionant… Mi-ar fi plăcut să fie și domnul Ghiltman Abraham, președintele Comunității Evreiești de la Iași!

M.R. Intenționați o nouă colaborare cu Federația Comunităților Evreiești?

C.M.  Da, cu mult drag. Recent am terminat de scris o piesă de teatru pe care o voi transforma într-un spectacol multi-media cu adresă directă la comunitățile evreiești din România și din străinătate. Piesa am scris-o cu multă iubire și respect… și , în povestea de iubire ce domină piesa, este surprins și  un moment al Pogromului de la Iași din 1941… Sursa de inspirație a fost chiar comemorarea a 76 de ani de la acest eveniment înspăimântător în istoria lumii, la care am participat și eu anul acesta… În apanajul meu artistic și strict uman, colaborarea mea cu Federația mă face să mă simt că sunt pe  drumul cinstei și onoarei!… Și doresc, din toată inima, să fie bine pentru toată lumea! Shalom!

Expoziția „Dada & Revoluția Bolșevică: Aniversarea a două revoluții culturale” la FESTIVALUL DE FILM ȘI ISTORII RÂȘNOV.

Expoziția este compusă din lucrarea omonimă, de dimensiuni impunătoare (160 cm x190 cm), a artistului Dani Brici și dintr-o serie de studii pregătitoare.

Expoziție este realizată de Nasui Collection & Gallery (Manager Cosmin Nasui) și este găzduită de Schubz – Centrul de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă (Strada Ion Luca Caragiale 7, Râșnov).

În timpul Primului Război Mondial, acum 100 de ani, doi oameni se întâlneau în Zurich să joace șah și să aprindă focul unor viitoare revoluții. Într-o complexă relație, Primul Război Mondial stă la baza celor două revoluții: Revoluția Dada – pentru că Zurich devenise orașul de refugiu al artiștilor din calea războiului și Revoluția Bolșevică – care avea loc în timp ce armata țarului Nicolae al II-lea era plecată pe front.

Artistul contemporan Dani Brici alcătuiește o compoziție alegorică istorică pornind de la celebra partidă de șah dintre Tristan Tzara și V. I. Lenin. Cele două lumi reprezentate prin cei doi fermenți revoluționari se ciocnesc în planul superior al imaginii într-o stilistică asemănătoare cu cea a tehnicii colajului. Partea inferioară a imaginii este realizată în expresia artistică a realismului socialist. Pictura lui Daniel Brici oferă, ca orice perspectivă istorică, mai multe fire narative, care, după caz, pot fi continuate imaginativ prin completarea spațiilor albe ale lucrării.

Paralela neașteptată a celor două revoluții aniversate centenar este amplificată și de dimensiunea de globalizare a populismului prin Dadaglobe (antologia ambițioasă a dadaiștilor, făcută în 1921) și prin dezideratul-lozincă „Proletari din toate țările uniți-vă!”.

FESTIVALUL DE FILM ȘI ISTORII RÂȘNOV 28 iulie – 6 august 2017, ediţia a IX-a

10 zile în Cetatea Râşnovului la început de august.
Fără covor roşu, fără fiţe, fără isterie, fără breaking news.
Ca să înţelegi ce ţi se întâmplă!

44 filme. 15 concerte. 22 prelegeri, dezbateri şi ateliere. 70 de invitaţi speciali. 5 expoziţii. Intrarea liberă, spiritul asemenea!

Subiecte relevante, filme deştepte, lectori carismatici, public inteligent, dezbateri memorabile, concerte sofisticate, clãdiri venerabile, cântãri exuberante în aerul nopţilor carpatine, expoziţii, standuri de cãrţi.

Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov (FFIR) a apãrut în anul 2009 din dorinţa valorificãrii unui capitol important al cinematografiei locale şi mondiale, dar şi din nevoia de a produce în spaţiul public românesc discuţii despre teme al cãror impact temporal depãşeste efemeritatea clipei. S-a nãscut astfel un eveniment unic pe piaţa culturalã româneascã în care Istoria şi Filmul Istoric stârnesc gânduri şi pasiuni, informeazã şi emoţioneazã, ridicã întrebãri şi dezbate rãspunsuri. O întâmplare proaspãtã şi relaxatã, care înţelege sã mixeze în chip firesc rigoarea şi umorul.

Cu opt ediţii la activ, FFIR face deja parte din identitatea culturalã a Râşnovului, marcând spectaculoasa ascensiune a oraşului transilvan în topul naţional al destinaţiilor cultural-turistice (peste 400.000 vizitatori pe an).

Programul complet: www.ffir.ro

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI, atacată din interior

Într-un moment în care Uniunea Ziariștilor Profesioniști atinsese un nivel de notorietate fără precedent, precum și stabilitate financiară asigurată de plata cotizațiilor, un grup de membri ai Consiliului Director s-au gândit că nu mai au nevoie de președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, și că e momentul să-l dea jos. Momentul a fost bine ales din punct de vedere strategic, căci e vară, concediu, căldură mare, lumea e plecată din București etc. Așa că au convocat o ședință a Consiliului Director (pe 18 iulie), încercând să-l facă pe președinte să „abdice”. Și – având în vedere spiritul conciliant al lui Doru Dinu Găvan și grija lui ca imaginea publică a Uniunii să nu aibă de suferit – poate că ar fi și reușit, dacă intenția „puciștilor” nu s-ar fi devoalat prin agresivitatea și aroganța abordării. Ei l-au somat pe Doru Dinu Glăvan să predea ștampile, sigilii, ștanțe, documente organizatorice, adică să se delegitimeze cu propria mână, în fața unor persoane care nu aveau calitatea să-i ceară acest lucru. În aceste condiții, Doru Dinu Glăvan a luat decizia să convoace Adunarea Generală și să prezinte situația în fața forului care l-a ales președinte. Adunarea Generală Extraordinară a UZPR va avea loc pe data de 8 septembrie în București.

Prezentăm, în continuare, luarea de poziție a lui Miron Manega (membru fondator al CNSC), atât în cadrul ședinței (ca membru al Juriului de Onoare și Arbitraj al UZPR) cât și public, prin articol publicat:

„Prohod înainte de deces…”

de Miron Manega

Marți, 18 iulie, la sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din B-dul Gheorghe Magheru, a avut loc ședința Consiliului Director al Uniunii, la care au fost prezenți 7 din cei 11 membri: Doru Dinu Glăvan, colonel Ion Petrescu, Adi Cristi, colonel Adrian Fulea, Gheorghe Frangulea, Gutiera Prodan, Mihai Junea.

A fost o ședință aprinsă unde s-a prezentat Raportul Comisiei de Atestare a UZPR. În urma acestei ședințe, președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, și-a delegat competențele, până la 1 noiembrie, unuia dintre vicepreședinții UZPR,  colonelul Ion Petrescu.

Cu câteva zile înainte, pe 12 iulie, acesta publicase, în adevărul.ro, un articol „premonitoriu” intitulat „O epocă se încheie la Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România“, gest care mi s-a părut total lipsit de demnitate și etică. Era, practic, o sentință dată înainte de proces. Întrucât colonelul Petrescu a continuat să publice în adevărul.ro opiniile personale despre ce s-a întâmplat la ședința din 18 iulie, ceea ce mi se pare de-a dreptul grobian, mă văd obligat, în spiritul onoarei și dreptății, să intervin. Mărturisesc că, pentru mine, ședința a avut aspectul unei acțiuni de juntă militară. La propriu și la figurat. Precizez că am fost invitat la acea ședință în calitate de membru al Juriului de onoare și de arbitraj al Uniunii. Nu am avut, evident, dreptul la vot, dar am cerut dreptul la cuvânt. Iată care a fost cuvântul meu, după aproximativ șase ore de observație:

„În primul rând vreau să-l felicit pe domnul Adi Cristi (unul dintre cei doi vicepreședinți ai UZPR), pentru modul corect și echilibrat în care a condus ședința…

Domnilor, sunt profund dezamăgit și indignat de cele ce am văzut. Dumneavoastră nu ați venit aici cu intenția de a rezolva problemele interne ale Uniunii – care, de fapt, s-au și rezolvat, prin măsurile propuse și votate. Dumneavoastră ați venit cu intenția unei execuții, anume a președintelui Uniunii. Dumneavoastră, domnule Adrian Fulea, chiar v-ați referit explicit la o execuție, amintind-o, în repetate rânduri,  pe cea din decembrie 1989…

Domnule colonel Ion Petrescu, sunt în mod special dezamăgit și indignat de publicarea articolului dumneavoastră din Adevărul („O epocă se încheie la Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România“). Așa ceva nu se face. Ați cântat prohodul înainte de deces, ceea ce mi se pare de-a dreptul incalificabil.

În concluzie, în această situație dihotomică, în care trebuie să alegem între Consiliul Director și președintele Uniunii, eu, unul, mă raportez exclusiv la interesele UZPR. Iar în acest moment și în această situație, consider că interesele Uniunii sunt reprezentate de personalitatea lui Doru Dinu Glăvan. Atât am avut de spus. Vă mulțumesc”.

Reamintesc că Doru Dinu Glăvan este în continuare președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. El doar și-a delegat competențele, până la 1 noiembrie, colonelului Ion Petrescu. Reamintesc, de asemenea, că Doru Dinu Glăvan este cel care a reușit să obțină, pentru UZPR, statutul de „uniune de creație și de utilitate publică”. Este, de asemenea, cel care a luptat, pe toate căile și prin toate mijloacele, pentru declararea datei de 28 iunie (ziua îndepărtării lui Eminescu din presă și din viața publică) drept Ziua Ziaristului Român. Mă îndoiesc că, în contextul prezentat, demersurile în această direcție vor continua.

http://cnsc-forta3.blogspot.ro/2017

Congresul ARA 2017 – American Romanian Academy of Arts and Sciences

Alăturați-vă nouă pentru cel de-al 41-lea Congres ARA (American Romanian Academy of Arts and Sciencescare) se desfășoară la Palatul Sinaia, România, în perioada 2-5 august 2017.

Acest simpozion internațional va reuni oameni de știință, ingineri, cercetători, poeți, scriitori, artiști din mediul academic, industrie, laboratoare guvernamentale și institute sau antreprenori pentru a împărtăși rezultatele muncii lor și pentru a discuta aspecte legate de domeniile lor de activitate.

Folosiți această ocazie pentru a afla și a schimba informații cu privire la cele mai recente evoluții științifice și tehnice și progresele legate de subiectele luate în considerare pentru Congresul ARA 2017.