Dupa mult timp, am revenit in biroul Domnului Aurel Vainer, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, pe care, ca sa spunem drept, ni se pare ca-l cunoastem de o viata, de pe vremea cand ne intalneam si colaboram, subsemnatul ca jurnalist, Domnia sa ca Vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.
– V-am auzit recent, la Radio Romania Actualitati, legat de Ziua Internationala a Comemorarii Victimelor Holocaustului. Ati mentionat ceva despre manifestari din zona Salajului.
  • Sigur ca ma bucur sa va revad, pana sa va raspund la intrebare va spun inca ceva: vedeti aici, pe biroul la care lucrez, se afla niste fructe specifice zonei Orientului – curmale, stafide, mandarine. Noi suntem in apropierea sarbatorii religioase mozaice numite “ Anul Nou al Pomilor”, sau, in ebraica, Tu Bishvat. In aceasta zi dam cinstire, onoare pomilor, fructelor, care ne ajuta sa traim cat mai mult si mai bine.
Ca sa intru in subiectul propus de Dvs., se stie ca pe 27 ianuarie, potrivit unei Hotarari a Adunarii Generale a O.N.U., s-a instituit Ziua Mondiala de Comemorare a celor care au murit in Holocaust. Este o manifestare internationala, de mare amploare, tocmai pentru a cinsti memoria celor nevinovati, care au avut soarta napraznica rezervata lor de Adolf Hitler si acolitii lui. Si in Romania s-a recunoscut Holocaustul, am avut Holocaust, in diferite forme, depinde de zona, de regiunea din Romania. Intr-un fel s-au intamplat lucrurile in Vechiul Regat, in partea in care era conducerea antonesciana, si in alt fel s-au intamplat in Transilvania de Nord, care in acea vreme a fost cedata, prin forta angajamentelor internationale, guvernului maghiar de atunci. Evreii din aceasta zona a Romaniei au avut cel mai mult de suferit, pentru ca in aprilie 1944 a inceput un proces de ghetoizare, toti evreii din Transilvania de Nord fiind obligati sa traiasca in ghetouri, dupa 2-3 saptamani fiind deportati spre lagarele de concentrare naziste, mai cu seama la Auschwitz.
  • Cum au fost gandite manifestarile din 27 ianuarie la nivelul intregii tari?
  • Pe de o parte, este o zi care se comemoreaza la nivelul tuturor statelor. In Romania am avut, in mai multe localitati, diverse evenimente. As vrea sa ma refer la doua dintre ele, care s-au desfasurat la Bucuresti si, respectiv, Zalau, jud. Salaj. Judetul Salaj a facut parte din ceea ce se numeste Maramuresul istoric, o zona foarte interesanta din punct de vedere al componentei etnice, exsitand la acea vreme romani, evrei, maghiari si chiar germani. La Zalau s-a petrecut un fenomen aproape incredibil: dupa 1989 a continuat procesul de descrestere numerica a comunitatii evreiesti din zona, atat ca urmare a deportarilor si mortii cumplite in lagarele naziste a evreilor, cat si a faptului ca populatia ramasa s-a retras tot mai mult, fie in alte zone din tara, fie a emigrat in statul Israel, reinfiintat, dupa cum se stie, in 1948. Ca urmare, numarul evreilor ramasi in zona a scazut foarte mult, nemaiexistand, practic, o comunitate. Conform principiilor de organizare ale comunitatii, o comunitate exista doar atunci cand numarul barbatilor peste varsta de 13 ani, este mai mare de 30. Numarul evreilor barbati scazand sub aceasta cifra, a existat doar o mica obste evreiasca, ce depindea de comunitatile din Arad. Dar, un tanar evreu din Zalau a decis sa reconstituie comunitatea evreilor din zona. Cu eforturi organizatorice deosebite, a reusit sa-i stranga pe cei care locuiesc inca acolo, cu familiile lor, dar a identificat si alti cetateni ai Zalaului care erau evrei de origine. Si a reconstituit, in acest an, o comunitate, un adevarat miracol al nostru. Aceasta comunitate a organizat, pentru a doua oara, o manifestare mare de comemorare a Holocaustului.
  • Ati spus ca la Bucuresti a avut loc un alt evenimet deosebit dedicat comemorarii Holocaustului.
  • La Bucuresti, evenimetul a avut o dubla conotatie: comemorarea a 76 de ani de la Pogromul din Bucuresti (ianuarie 1941) si reinaugurarea, la propunerea Federatiei Comunitatilor Evresti din Romania si cu aprobarea si sprijinul direct al Consiliului Municipiului Bucuresti, a piatetei denumite Piateta dr. Alexandru Safran, situata in zona evreiasca de alta data, zona Sinagogii Mari. Si in acest caz, a fost vorba despre o renastere. In acest loc s-a organizat un simpozion dedicat “Pogromului de la Bucuresti din 1941”. Nu departe se afla Teatrul Evreiesc de Stat (T.E.S.), care s-a reinaugurat in 2016. Cu sprijinul Primariei Municipiului Bucuresti, T.E.S. s-a refacut, iar astazi detine o sala de spectacole foarte moderna si cocheta.
                                                                                                                                       Interviu realizat de Ioan Iacob
Anunțuri