Latest Entries »

În anul în care se împlinesc 90 de ani de la proclamarea Principelui Mihai ca Rege, Festivalul Internațional de Film Cinepolitica (20 – 23 aprilie, Cinema Elvira Popescu) aduce, în premieră, la București, documentarul istoric Războiul Regelui / The King Who Tricked Hitler (r. Trevor Poots), narat de Marcel Iureș. Aceasta este ultima dintre marile povești nespuse ale celui de-al Doilea Război Mondial, dezvăluită de ultimul Șef de Stat din acele vremuri rămas în viață, Regele Mihai I al României.

Cinepolitica va avea loc în perioada 20 – 23 aprilie, la Cinema Elvira Popescu din București, și va reuni în competiție șapte dintre cele mai noi filme și documentare politice.

Mai multe detalii în documentul atașat.

Foto disponibile aici: https://we.tl/VTTH1GdPMf

Ne găsiți pe: www.cinepolitica.ro

Facebook: https://www.facebook.com/cinepolitica.filmfestival/

Am gasit aici oameni foarte bine pregatiti, oameni capabili, foarte apreciati in afara tarii…”
(precizam in prima parte a acestui interviu ca el fusese programat cu multe luni in urma, ca a fost realizat la sediul Comitetului Olimpic si Sportiv Roman /COSR/ intr-o frumoasa zi de primavara si ca ne propusesem sa solicitam o privire sintetica asupra COSR, a proiectelor acestei institutii, dar si saSigur obtinem amintiri legate de Brasov (orasul de nastere), Iasi (orasul studentiei ) si Bucuresti, sediul actualului loc de munca al domnului Mihai Covaliu…; domnul presedinte al COSR imi spusese ca avem la dispozitie doar patruzeci de minute, sigur ca domnia sa nu avea cum sa cunoasca faptul ca lucrasem ca redactor la Radio Bucuresti si eram foarte invatat cu incadrarea stricta in programarea cabinelor pentru fonotecare si cu cronometrajul emisiunilor, deci am zambit si i-am declarat ca vom termina interviul in treizeci si noua de minute…)
      Mihai Covaliu: – Sigur, am gasit aici oameni foarte bine pregatiti, oameni capabili, care – prin intalnirile care le-am avut pana la aceasta data – am realizat ca sunt foarte apreciati in afara tarii…Si asta pentru mine este imbucurator pentru ca, pe baza relatiilor internationale pe care sefii departamentelor din COSR le au, se poate construi ceea ce eu imi doresc, sa reprezinte Romania asa cum se cuvine.
      Ioan Iacob: – Ne-ati putea dezvalui in premiera cateva dintre proiectele dumneavoastra si ale Comitetului Olimpic Roman?
Mihai Covaliu: – Ne concentram foarte tare si pe centrele olimpice de juniori, pe centrele olimpice de tineret, finalitatea acestui program fiind loturile olimpice cu care Romania si COSR participa la Jocurile Olimpice /J.O./ (vorbim de J.O. de iarna si J.O. de vara). Nu am pus intamplator J.O. de iarna pe primul loc, prima competitie de acest fel se va desfasura in 2018 la Pyeongchang, în Coreea de Sud. De cealalta parte sunt sporturile de vara , cu finalitate 2020, la Tokyo si, sigur, monitorizam acesti sportivi din loturile de juniori, tineret si seniori, dorindu-ne ca ei si cu stafurile tehnice sa fie cat mai bine pregatiti pentru a reprezenta Romania la cel mai inalt nivel la aceste competitii.
      I. I.: – Am vazut ca ati absolvit facultatea la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iasi si pentru ca eu am terminat FILOLOGIA la aceeasi universitate am venit spre dumneavoastra cu o unda de simpatie, de afectiune, in numele studentiei din acelasi centru universitar. Cum v-ati despartit de Iasi si cum vedeti centrele universitare din perspectiva functiei actuale?
       Mihai Covaliu: – Ma leaga o prietenie cu Iasul de cand eram inca copil pentru ca acolo se organizau concursuri regulate de scrima. Cunosc foarte bine Iasul, oamenii de acolo ma cunosc foarte bine, practic am vazut evolutia Iasului de cand am pasit prima data in Sala polivalenta din Iasi. Am ajuns sa intru pe poarta Universitatii “Al. I. Cuza”, unde am descoperit oameni minunati, in primul rand pe domnul Rector Iacob de la Iasi si pe profesorii care mi-au indrumat pasii pe perioada cat am facut acolo cursurile universitare si masteratul. O perioada foarte draga inimii mele, amintiri puternice, legaturi care au ramas vii si pana in ziua de astazi.
                                                                                                                                                    Interviu realizat de Ioan Iacob

                                                                                                                                          (va urma)

Muzeul Municipiului Bucuresti continua in aceasta luna activitatile pentru copiii cu varste cuprinse intre 6 si 10 ani la Palatul Sutu (Bd. I.C. Bratianu, nr. 2 – Piața Universitatii). Pornind de la propriile experiente si de la obiectele expuse, participantii se vor familiariza cu viata copiilor din Bucuresti de-a lungul timpului.
In cadrul activitatilor, copiii vor discuta despre personajele unei povesti, contribuind  la conceperea si realizarea unei carti pentru cei mici. In cadrul aplicatiei practice, fiecare participant va avea ocazia sa ofere sugestii referitoare la continutul volumului si va ilustra un moment din aceasta poveste a copilariei.

Programul este urmatorul:
•Sambata, 8 aprilie 2017, ora 11.00 – „Despre copilarie la Palatul Sutu”, activitate pentru copii de 6 – 8 ani;
•Sambata, 29 aprilie 2017, ora 11.00 – „Despre copilarie la Palatul Sutu”, activitate pentru copii de 8 – 10 ani;

Activitatile sunt coordonate de Angelica Iacob, Sef Serviciu Relatii Publice, Marketing, Proiecte Culturale, Muzeul Municipiului Bucuresti. Inscrierea se face la adresa de e-mail angelica@muzeulbucurestiului.ro sau la telefon 0786.410.040.

Taxa de participare: 10 lei /copil (include materialele folosite si accesul in muzeu).
Adultii care doresc sa participe achizitioneaza biletul de intrare in muzeu: 10 lei/ bilet valabil pentru vizitarea Palatului Sutu.

Astăzi, 31 martie 2017, ora 12.00, Castelul Bran a făcut primul pas în Tunelul Timpului. S-a deschis șantierul acestui proiect ambițios, care pune tehnologia mileniului al III-lea în slujba unui castel vechi de 640 de ani.

Cadou al Castelului Bran pentru vizitatorii săi, la împlinirea a 640 de ani de la prima atestare documentară, Tunelul Timpului face legătura între acum și atunci, printr-o călătorie fantastică, într-un spectacol multi-media unic în Europa.

Drumul personal al Reginei Maria s-a redeschis, astfel, după 70 de ani, pentru a aparține iubitorilor de istorie. La începutul secolului trecut, în vechea fântână din curtea interioară a castelului a fost montat un lift electric, iar la baza fântânii a fost săpat un tunel orizontal în stâncă, realizându-se legătura cu Parcul Regal al reşedinţei.

Caseta timpului, care va fi zidită în inima Tunelului, conține moneda de aur cu însemnele Coroanei Regale, o cruciuliță de la Ierusalim și o scrisoare pentru posteritate, cu semnăturile tuturor celor prezenți la deschiderea șantierului. Caseta stă mărturie dragostei, devotamentului și respectului pe care cei de astăzi, asemeni celor de ieri, l-au purtat frumosului și enigmaticului Castel Bran!

La deschiderea șantierului au participat, printre alții, administratorii Castelului Bran, arhitecții și inginerii implicați în ambițiosul proiect, directorul Comisiei Județene pentru Cultură, doamna Ruxandra Ștefan, președintele Consiliului Județean Brașov, domnul Adrian Ioan Veștea, primarul comunei Bran, Rareș Rădăcină, viceprimarul comunei Bran, Nicolae Nilă.

17629945_1449204941818374_7284783322790907449_n

Expoziția este o retrospectivă a “lucrului” lui Paul Gherasim, în care sunt adunate piese reprezentative din perioada anilor 1960-2016.
Continuând tradiția ca în apropierea Paștilor să organizeze câte o expoziție, Paul Gherasim este prezent și acum în inimile apropiaților și iubitorilor artei sale. Peisaje, câmpuri proaspăt primenite, țarini, muguri și flori, țăranul lui iubit ca arhetip al neamului, logos, început și lumină, toate acestea revin, cu suflu mereu viu, în fața privitorului.
Om cald, plin de bunătate și înțelepciune, intransigent pe alocuri, a reușit să strângă laolaltă artiști și oameni de cultură importanți, diferiți ca stil dar preocupați de aceleași căutări și împărtășind aceleași valori. A creat o școală de gândire, prin care a îndemnat la căutarea lucrului simplu, la vederea spre descoperire a marii cărți a naturii, spre darul credinței.

vederea și tăcerea…deosebirea și subțirimea…străvezimea…darul…lumina și credința…

“În orice clipă, Dumnezeu ne așteaptă. Dumnezeu e întotdeauna înainte, ne așteaptă. Nu ne întoarcem la credință; credința e tot timpul înainte, e înaintea noastră, nu e în urmă.”
Paul GHERASIM

În deschiderea expoziției va vorbi istoricul Petre Guran.

Expoziția este deschisă  în perioada  6 aprilie – 6 mai 2017, iar programul de vizitare este :
Luni-vineri: 10:00-18:00
Sâmbăta: 10:00-15:00
la Galeria Romană, Bd. Lascăr Catargiu nr.1, Bucureşti. (Piața Romană).

Avem bucuria sa anuntam ca in perioada 21-23 aprilie 2017, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad va sustine patru spectacole pe scenele a doua importante teatre din Bucuresti, respectiv Teatrul Odeon si Teatrul „Nottara”.

Ecarisajul pentru toti de Boris Vian, regia Tudor Lucanu, Bull de Mike Bartlett, regia Bobi Pricop, Orasul nostru, adaptare după textul lui Thornton Wilder, regia Cristian Ban si Varful aisbergului de Antonio Tabares, regia Theodor-Cristian Popescu – patru dintre cele mai noi productii ale institutiei – vor oferi publicului din Bucuresti, pentru doar trei zile, o particica din atmosfera teatrului aradean.

Biroul de Presa Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad 

Peste 4000 de copii s-au bucurat de filmele difuzate gratuit în cadrul primei ediții a „Galei filmului românesc pentru copii”. Timp de patru zile, în perioada 27-30 martie 2017, la Cinema Europa, din București, s-a desfășurat un veritabil maraton al fimelor românești pentru copii, realizate de cunoscuții regizori români Elisabeta Bostan, Ion Popescu-Gopo, Gheorghe Naghi și Mircea Drăgan. Surpriza primei zile a Galei a fost prezența doamnei Elisabeta Bostan, care a fost întâmpinată cu aplauze și îmbrățișări de către Harap-Alb, Veronica, Babușcă, Lizuca, Maria, Mirabela și Nică, o grupă de princhidei în vârstă de 6-7 ani, de la o școală de actorie.

Regalul cinematografic, de la Cinema Europa a debutat cu filmul „Saltimbancii”, iar în următoarele trei zile, au rulat alte 12 veritabile bijuterii ale cinematografiei românești: „Veronica”, „Neamul Șoimăreștilor”, „Veronica se întoarce”, „De-aș fi Harap Alb”,  „Amintiri din copilărie”, „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475″, „Maria Mirabela”, „Zâmbet de soare”, „Dumbrava minunată”, „Un saltimbanc la Polul Nord”, „Aventurile lui Babușcă”, „Rămășagul”.

Acest proiect cultural – educativ a fost organizat de către Asociația Europeană pentru Promovarea Filmului (AEPF), în parteneriat cu Primăria Municipiului București, prin PROEDUS. Ca un gest simbolic, prin care s-a dorit ca tinerii cinefili să aprecieze filmul românesc, după fiecare proiecție, copiii au primit diverse recompense de participare din partea organizatorilor Galei. Și pentru că în aceste patru zile, micuții spectatori au venit cu autocare și microbuze care au transportat gratuit miile de copii de la unitățile de învățământ la cinematograf, organizatorii s-au bucurat de ajutorul Direcției Generale de Poliție a Municipiului, care a trimis permanent în zonă mai multe echipaje de agenți ai Poliției Rutiere, atât pentru siguranța traficului rutier, cât și a copiilor.

 

 

„Gala filmului românesc pentru copii” a beneficiat și de sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, al Arhivei Naționale de Filme, al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, al RADEF RomâniaFilm și al DACIN SARA.

Departamentul de comunicare al AEPF

 

TÂRGUL NAȚIONAL AL MIERII – EDIŢIA DE PRIMĂVARĂ, 2017
Ana Maria Popescu, Stupina POPESCU,jud. Prahova: „Celor ce vor citi acest reportaj, le urez să consume cât mai multă miere.
       A devenit o tradiţie ca, din când în când, românii să fie invitaţi la Târgul Naţional al Mierii. Cum fusesem prezent cu reportofonul şi la ediţia din toamna trecută a acestei manifestări, am profitat de superba zi de primăvară ce te îmbia la drumeţii şi am drumeţit”cu autobuzul 301 , din Piaţa Romană până în Băneasa, la ediţia a XVI-a a TÂRGULUI NAȚIONAL AL MIERII – EDIŢIA DE PRIMĂVARĂorganizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, deschis între 31 martie şi 2 aprilie, 2017, pe platforma apicolă din Băneasa, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.  Cei aproximativ 100 de expozanţi prezenţi – apicultori şi firme specializateîşi etalau produsele într-o gamă extrem de diversificată: de la produse apicole obţinute direct din stupină până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole –  suplimente nutritive, cosmetice etc. De acest târg beneficiază şi apicultorii deoarece sunt prezente şi produsele dedicate acestora – stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriţie, cărţi de specialitate etc. Bucureştenii şi nu numai sunt aşteptați la Târgul Național al Mierii pentru a se îndulci cu produse ale stupului, dar şi cu produse complet naturale.
    Am încercat să găsesc un punct / stand/ de informare, dar nu exista aşa ceva (în afara unui panou “nevorbitor” amplasat la intrare, dar care nu îmi putea oferi nici un pliant şi nici detalii legate de “preadulcea expoziţie”). Aşa că am pornit cu un print al reportajului publicat de mine în toamna trecut în “Jurnalul Bucureştiului să ”explorez” standurile în căutarea intervievaţilor de toamna trecută (pentru a le oferi câte o copie cu declaraţiile lor de atunci). Primul întâlnit era un producător din Vâlcea (nu-i voi da numele), care mi-a spus că el îşi menţine declaraţiile din toamna trecută şi nu are nimic nou de adăugat. I-am respectat dreptul la “nedeclaraţii noi pentru presă” (deşi i-aş fi spus că nici o întâlnire cu presa nu trebuie ratată fiindcă…dar nu mai are rost să comentez , presa rămâne câinele de pază al democraţiei”, dar câinii nu prea se omoară după miere, nu-i aşa? ). Am fost bucuros în schimb să înregistrez pe reportofon alte declaraţii.
 
        Rodica Diaconescu, Stupina DIACONESCU,  Rm. Vâlcea : “Noutăţile noastre la actuala ediţie a Târgului Naţional al Mierii…Avem un polen proaspăt recoltat,foarte bun şi dulce. Polenul de primăvară în general este un polen dulce.Avem faguri cu miere, o miere de coriandru, foarte bună pentru reducerea presiunii sanguine…şi celelalte sortimente, de mană, de salcâm, de rapiţă, de tei. Avem nucă în miere, nuca este foarte bună pentru creier…de aceea se şi zice că are forma creierului. Mai avem diverse preparate, cu polen, propolis, lăptişor de matcă, preparate pentru copii, pentru adulţi, cu ghimber, ghimbir în miere, care este bun dacă ai tuse…bronşită. Propolis brut, propolisul care este un antibiotic natural, un antibacterian anticancerigen ; avem şi preparate, cu mugur de brad, cu afine, păstură crudă, lăptişor de matcă crud, produse româneşti, produse de noi fiindcă suntem producători.        Pasiunea pentru miere a venit de vreo treizeci de ani, nu a fost o tradiţie de familie, aşa a fost să fie. Pentru consumatori este important să aleagă ceva natural, să consume mai puţin şi bun. Preţul reflectă calitatea. Cititorilor acestui reportaj le urez sănătate şi să consume produse naturale.
       Doamna Ana Maria Popescu, Stupina POPESCU, jud.Prahova, ne vorbise atât de frumos despre produsele sale toamna trecută încât a fost o reală placere să o revedem şi să-i consemnăm  alte declaraţii:  „Avem produse de cea mai bună calitate, dar avem şi câteva amestecuri deosebite…cu polen, cu cătină şi cu polen în acelaşi amestec sau mierea cu ghimber, care este pentru imunitate un deliciu. Nu avem o tradiţie de familie legat de preocupările pentru miere; tatăl dintro joacă a început cu patru stupi, i-am înmulţit, am ajuns undeva la două sute…Avem cam doisprezece ani în branşă. M-am apropiat de copil, mi-a plăcut, întradevăr, mai şi înţeapă, dar pasiunea îşi spune cuvântul. Fratele meu a accesat fonduri comunitare, aşteptăm să finalizeze el, mai avem trei ani, posibil să mai accesăm în continuare.    Celor ce vor citi acest reportaj, le urez să consume cât mai multă miere…Să încercăm să lăsăm zahărul puţin mai deoparte şi să trăim mai sănătos şi mai bine.
       Florentin Stavarache, Paşcani, jud. Iaşi (un intervievat în premieră) : „Am venit cu produse apicole cum ar fi miere de salcâm, polifloră, tei,  miere de floarea soarelui, preparate revitalizante cu propolis, polen, lăptişor de matcă. Suntem prezenţi  a şaptea oară aici, organizarea este foarte bună, spaţii aerisite, lumea re unde să se desfăşoare, este OK din punct de vedere al organizării. Chiar dacă suntem producători mai mici, nu ne permitem să facem rabat de la calitate.
    O doamnă şi-a rostit numele atât de repede încât nu am înţeles decît prenumele… o vom trece în reportaj drept doamna Daniela de la Sonimpex Topoloveni: “Produsele noastre sunt produse 100% naturale, avem magiun de prune, magiun de dovleac, magiun de măr, de struguri, avem o varietate întreagă de dulceţuri…de gutui, de afine, de căpşuni, de zmeură, de momordică (castravetele amar sau  insulina naturală pentru diabetici). Avem şi dulceaţă de ardei iute, de lavandă…este un pic mai parfumată dar este delicioasă. Toate dulceţurile noastre sunt fierte în suc de măr concentrat. Nu avem adaosuri de alţi îndulcitori sau înlocuitori. Magiunul de prune (un brand şi în afara ţării) este făcut din patru tipuri de prune. Unul pentru dulceaţă, unul pentru aromă, pentru parfum.                
    Fusese o zi superbă de primăvară, cititorii acestui reportaj mai pot prinde “parfumul Târgului Naţional al Mierii” şi mâine, duminică. Dacă nu, vor citi şi îl vor vizita, cu siguranţă, la ediţia viitoare. Un târg atât de dulce”nu trebuie, în nici un caz, ratat.
 

                                                                                 Reportaj de Ioan Iacob

Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR):
     “Am venit la Comitetul Olimpic cu inima deschisă şi cu dorinţa de a forma o echipă puternică; oameni care să aibă aceleaşi idealuri de a reprezenta România cu cinste, cu onoare, cu verticalitate…
      Acest interviu a fost realizat la sediul COSR, întro frumoasă zi de primăvară, după ce programarea sa a suferit modificări pe parcursul a luni de zile. Din documentarea făcută am descoperit legăturile preşedintelui COSR cu Braşovul (unde s-a născut) şi cu Iaşi-ul studenţiei mele (fiindcă a studiat la aceeaşi universitate de prestigiu, Al. I. Cuza”). Ca atare, întrebările mele nu au putut ocoli aceste oraşe, dar am început, cum era şi firesc, cu rugămintea de a ni se oferi o privire sintetică asupra Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi a proiectelor sale.                                                                                                                                 Ioan Iacob: – Aş vrea ca acest interviu să aibă trei secţiuni: COSR, amintiri legate de oraşele Braşov, Iaşi şi Bucureşti şi proiectele Comitetului Olimpic Român. Vă invit să începem cu o privire sintetică asupra a ceea ce aţi găsit la COSR.                                                                                                                            Mihai Covaliu: – Bine aţi venit aici, în Casa olimpismului românesc, la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, îmi face o deosebită plăcere să stăm de vorbă astăzi, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră este o zi foarte frumoasă. Sigur, după Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată pentru mine, din poziţia de preşedinte al Federaţiei Române de Scrimă, am primit mai multe propuneri de a fi un candidat la această funcţie, la această demnitate, aceea de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Ţinând cont de proiectele pe care le aveam la scrimă , care erau în curs de derulare, de strategia pe care o aveam pentru următoarea perioadă, am fost puţin sceptic la început, dorind să mă concentrez în continuare pe ceea ce făceam la scrimă pentru că lucrurile erau pe o traiectorie bună, pe un drum normal şi atunci decizia de a candida la această funcţie a fost una care s-a lăsat foarte mult aşteptată în sensul că am luat-o chiar în ultimul moment.     Am venit la Comitetul Olimpic – după ce am câştigat alegerile – cu inima deschisă şi cu dorinţa de a face lucruri pe care leam făcut toată viaţa mea…şi ca antrenor şi ca preşedinte de federaţie, aceea de a forma o echipă puternică; oameni care să aibă acelaşi scop, aceleaşi idealuri de a reprezenta România cu cinste, cu onoare, cu verticalitate la competiţiile pe care această prestigioasă instituţie le patronează.      
                                                                 Interviu realizat de Ioan Iacob  
                                                                                                        (va urma)

Institutul Cultural Român Bruxelles organizează pentru cei mai mici cititori ai Şcolii Europene nr. 4 ateliere de teatru şi desen care au ca punct de plecare cartea Leonor şi zânele a autoarei Maria Postu, cu  ilustraţii semnate de Martina Garcia Aranda.

Leonor şi zânele (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj, 2017), în ediţie bilingvă română-franceză, prezintă importanţa protejării mediului înconjurător şi îndrumă copiii spre deprinderea unei atitudini ecologice.

Atelierele au loc în zilele de 5 şi 6 aprilie, la Şcoala Europeană nr. 4 din Bruxelles, şi sunt destinate elevilor cu vârste între  4 – 10 ani.

“Este fascinant felul în care teatrul îi atrage pe elevi într-o experienţă a comunicării, a exprimării emoţionale şi a imaginaţiei. Această formă de artă deschide noi orizonturi expresive copiiilor şi îi îndrumă spre un sens artistic esenţial al vieţii lor. Fiecare moment teatral reprezintă o experienţă umană plină de culoare, mişcare şi trăiri.”, declara Maria Postu pentru ICR Bruxelles.

În cadrul atelierelor de teatru, elevii îşi vor îmbogăţi inteligenţa emoţională şi capacităţile comunicaţionale prin interpretarea personajelor din carte după un scenariu scris de autoare. La atelierele de desen elevii vor experimenta diverse tehnici artistice precum desenul, colajul şi pictura, în vederea diversificării culturii vizuale şi a dezvoltării spiritului estetic de observaţie.

Maria Postu este poetă, prozatoare şi profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional bilingv George Coşbuc (Bucureşti). Printre lucrările sale literare cele mai recente se numără volumul de poeme Cutia poştală a cerului (Ed. eLiteratura, Bucureşti, 2014), eseul „Imaginarul puterii în proza română” (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013) şi volumul de proză scurtă Povestiri de trezit adulţii (Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2011). La competiţiile de creaţie şi literatură naţionale şi internaţionale, Maria Postu a primit distincţii printre care, premiul pentru eseu la Concursul Internaţional “Memoria Slovelor” (Vâlcea, 2016) şi diploma Francofoniei la Concursul de poezie Europoezie (Paris, 2013).

Cu o pregătire în domeniul juridic, Martina Garcia Aranda este în prezent studentă la Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles. Pe lângă expoziţiile de grup la care a participat, ilustratoarea este implicată în proiecte de educaţie plastică precum atelierele de desen pentru copii de la Academia regală (iulie 2017).

Ziua internaţională a cărţii pentru copii este sărbătorită anual, în întreaga lume, pe 2 aprilie, (data naşterii scriitorului danez Hans Christian Andersen) şi vizează încurajarea lecturii în rândul celor mai tineri cititori.

Dată: miercuri, 5 aprilie 2017, 8:30-12:30 și joi, 6 aprilie 2017, 8:30-12:30

Loc: Dreve Sainte-Anne 86, Laeken, Bruxelles