Latest Entries »

În perioada 6-8 noiembrie a.c. la Londra (Anglia) are loc Târgul Internațional de Turism (WTM 2017). Acesta se desfășoară la Complexul Expozițional ExCel și reunește cinci mii de expozanți din peste 180 de țări și regiuni.

La World Travel Market London participă companii de turism, oameni de afaceri, profesioniști din industria turismului, miniștri ai turismului, ambasadori din numeroase țări, Târgul reprezentând o ocazie extraordinară pentru crearea și stabilirea de contacte și promovarea destinațiilor și ofertelor turistice.

World Travel Market este cel mai important eveniment global din industria turismului, generând o cifră uriașă de contracte de afaceri între participanți.

Întreg spațiul expozițional de la ExCel este împărțit pe continente cu indicatoare foarte bine vizibile, făcând orientarea ușoară în acest loc imens. La standurile de expunere din diferite țări au loc evenimente menite să aducă mai aproape de vizitatori cultura și tradiția de acasă, este interpretată muzică tradițională, sunt oferite degustări de produse tradiționale, sunt expuse sculpturi și lucrări artizanale executate de meșteri locali.

România este prezentă cu mai multe standuri expoziționale care oferă broșuri cu informatii despre frumusețea țării noastre și atracțiile turistice importante. Excelenta Sa Dan Mihalache, ambasadorul Romaniei la Londra a vizitat standurile expozitionale ale Romaniei si i-a salutat pe cei care expun si promoveaza imaginea Romaniei in aceste zile la Targ.Târgul va fi deschis timp de 3 zile, zilnic între orele 10.00 -18.00.

Corespondent: Tatomir Ion-Marius

Reclame

Filmul documentar Brașov 1987, doi ani prea devreme este o coproducție Muzeul Județean de Istorie Brașov și Casa de Producție TVR.

scenariul și regia: Liviu Tofan

imaginea: Andrei Țoneș, Dinu Mărgărint

montaj: Robert Kallos

ilustrații: Mihai Grăjdeanu

coloana sonoră: Victor Epure

producători executivi: Mihai Dragomir, Ionuț Cărpătorea

producători: Demeter Andras Istvan, Nicolae Pepene

 

Este primul film documentar produs de Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Varianta pentru programul TVR urmează să fie difuzată pe TVR 1 în seara de 15 noiembrie 2017, iar varianta integrală are premiera la Brașov, în aceeași seară.

Cartea de benzi desenate Brașov 15 Noiembrie 1987 – doi ani prea devreme este realizată de artistul Mihai Grăjdeanu și editată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Proiectul cuprinde prezentarea cărții în școli, ateliere de bandă desenată și ateliere de educație civică, cu participarea autorului cărții și a unor eroi ai evenimentului din 1987.

Atelierele sunt organizate în perioada 7 – 17 noiembrie 2017.

În 15 noiembrie 2017, Mihai Grăjdeanu va susține un atelier de benzi desenate cu elevi din Brașov. Desenele vor fi prezentate într-o expoziție, ca un prim pas pentru Salonul de bandă desenată pe care Muzeul Județean de Istorie Brașov îl va organiza ulterior.

Proiectul este dezvoltat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația 15 Noiembrie 1987 și Radio România Cultural.

Mihai Ionuț Grăjdeanu (n. 1987), autor prolific de bandă desenată si romane grafice, este implicat în multiple proiecte editoriale, precum „Legendele Dacilor” si „Comics Didactic”. Participă la expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. A reprezentat România la Festivalul Internațional de Benzi Desenate din Bruxelles (2016) și Salonul de Benzi Desenate din Veles, Macedonia (2017), unde a primit Premiul organizatorilor.

 

Expoziția temporară este realizată de C.N.S.A.S., în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov, cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov și al Agenției Metropolitane Brașov.

Curatorii expoziției sunt Oana Demetriade și Mihai Demetriade, consilieri C.N.S.A.S.

Expoziția C.N.S.A.S. se va desfășura înperioada 15 noiembrie 2017 – ianuarie 2018, fiind prezentată pe sistemul expozițional în aer liber amplasat în Piața Sfatului, în fața Muzeului Județean de Istorie Brașov.

În cadrul expoziției sunt prezentate pentru prima dată ordinele de organizare a represiunii transmise de șeful Securității, grl.-col. Iulian Vlad, și documente din ancheta coordonată de Securitate și derulată sub acoperirea Inspectoratului General al Miliției din București. Acestea se alătură devoalării unor ofițeri de Securitate, implicați în represiune, anchetă și supravegherea informativă a participanților la revoltă.

Curatorii expoziției, Oana Demetriade și Mihai Demetriade:

,,Miza proiectului expozițional vizează, în principal, cartografierea represiunii, în consonanță cu misiunea publică a C.N.S.A.S. Aniversarea a trei decenii impune o formulă de bilanț. Despre 15 Noiembrie 1987, de-a lungul timpului, s-au putut auzi cele mai importante voci, ale victimelor și martorilor. Datorită lor știm, în bună măsură, ce s-a întâmplat atunci. Tabloul, însă, nu poate fi nici pe departe complet fără arhitectura represiunii, care a transformat un protest spontan într-o „acțiune anarhică” a unor „huligani”.

 

 

 

Expoziția temporară Brașov 1987urmează să fie organizată în Casa Sfatului, cuprinzând documente și artefacte istorice referitoare la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov.

Vor fi prezentate în premieră obiecte personale ale participanților la revolta din 15 noiembrie 1987, piese aduse de la Penitenciarul Jilava, tehnică operativă folosită de Securitatea română, obiecte de viață cotidiană din perioada anilor ’80, filme din arhiva TVR, imagini din arhiva AGERPRES, exemplare din presa internațională etc.

Documentarea expoziției a fost realizată de istoricii brașoveni Marius Oprea și Nicolae Pepene, împreună cu jurnalistul Liviu Tofan.

Custodele expoziției este istoricul Nicolae Pepene.

Expoziția este realizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov, în parteneriat cu Asociația 15 Noiembrie 1987, Consiliul Județean Brașov, Televiziunea Română, Penitenciarul București – Jilava, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Agenția Națională de Presă AGERPRES, colecționari particulari.

Expoziția va rămâne la Casa Sfatului în perioada 15 noiembrie 2017 – 10 octombrie 2018.

Zilele trecute am avut bucuria de a vă vedea jucând cu mare succes, pe scena teatrului din Brașov, un rol cu totul inedit, o puștoaică de 15 ani.

Da, este vorba despre un rol nou, din piesa Pușlamaua de la etajul 13, scrisă de unul dintre cei mai îndrăgiți dramaturgi contemporani, Mircea M. Ionescu și regizată de Vlad Stănescu, de la Teatrul Național București. Am jucat-o cu multă satisfacție sufletească la Centrul Reduta.

Încă de la ridicarea cortinei, de la primele replici, piesa a fost primită cu multă frenezie, în aplauzele  și râsetele  necontenite ale publicului adolescentin, care a umplut sala până la refuz.

A fost o experiență frumoasă, îmbucurătoare, pe care și-o dorește, de altfel, orice actor. În plus, a fost o piatră de încercare, pentru că am jucat la o sală arhiplină de tineri, în mare parte, mulți dintre ei fiind de la Liceul Maria Băiulescu din Brașov. Reacția lor super pozitivă mi-a întărit convingerea că piesa este un manifest socio-cultural extraordinar pentru tineretul din ziua de azi.

Ce v-a determinat să acceptați acest rol adolescentin?

În primul rând mi-a plăcut personajul…Este un rol provocator din punct de vedere artistic… O fată de 15 ani, abandonată de părinți, cu o viață tumultoasă, încă din fragedă pruncie, pe care societatea o percepe  și bună, și rea, și nebună…Apoi, am o mare prețuire pentru dramaturgul Mircea M. Ionescu de care, dincolo de toată aprecierea mea artistică, mă leagă ceva de sânge teritorial, pot spune, pentru că amândoi am emigrat și am trăit, în perioade diferite, pe continentul american. El, în New York, eu, în Toronto…Această piesă are deja zece montări în țară și în străinătate. Am simțit că e momentul să intru și eu în acest joc teatral…

Da…Și după cum se vede ați reușit să creați un rol extraordinar, o Pușlama de nota 10. Cum e să fii în pielea acestui personaj?

La început n-a fost ușor. Mă refer la perioada repetițiilor și a întregului proces al creației artistice. Am revenit la anii adolescenței, fiind ajutată, în primul rând, de minunatul regizor Vlad Stănescu de la TNB. Pot spune că el a reușit să creeze un spectacol viu ca o lecție de actorie, inclusiv pentru actori. Este un spectacol ce trăiește în seva naturală a vieții și a unui adevăr scenic covârșitor, fără artificii și efecte tehnice regizorale. Cred că tocmai pentru acest motiv, al apartenenței pur-sânge actoricească, piesa are și va avea succes, atât în țară, cât și peste hotare.

Cred că piesa are toate ingredientele artistice pentru a avea un mare succes. Pe lângă interpretarea dvs. artistică de excepție, muzica este compusă de Dennis Dreith, compozitorul american , cel care a semnat coloana sonoră la celebre filme, Jurassic Park, Brave Heart…Totodată, la pupitru de sunet stă talentatul Alexandru Rădulescu, proaspăt angajat al TNB-ului.  Care este drumul piesei în viitor?

Suntem deja așteptați în Los Angeles pentru o premieră acolo. Totodată, ar fi minunat să intre în repertoriul unui teatru românesc, să fie jucată eventual în licee și, ținând cont că eu am tot jucat pentru publicul din Diaspora, să o pot prezenta în mai multe țări, în limba română și în limba engleză.

Ce v-a plăcut cel mai mult în Brașov, pe lângă acest răsunător succes artistic?

Jos pălăria în fața organizatorilor, în special, o reverență impresarului Mihai Costaș, un om deosebit care iubește atât de mult arta și cultura! Am fost extrem de onorată de prezența la spectacol a domnului Virgil Oniță,  managerul renumitei Edituri Libris… Sper să se materializeze o colaborare în viitorul apropiat și să revin, la fel, cu toată iubirea, în fascinantul Brașov.

George Vlaicu

În anul 2017, cel mai important proiect cultural al Muzeului Județean de Istorie Brașov este ,,BRAȘOV 1987″.

Scopul proiectului ,,BRAȘOV 1987″ este să asigure momentului istoric Brașov, 15 Noiembrie 1987, o marcare deosebită care să onoreze comunitatea brașoveană la nivel național și chiar internațional.

Astfel, proiectul BRAȘOV 1987 cuprinde mai multe activități care trebuie să contribuie la ilustrarea și mediatizarea momentului istoric:

  • filmul documentar BRAȘOV 1987. DOI ANI PREA DEVREME;
  • expoziția temporară BRAȘOV 1987;
  • cartea de benzi desenate BRAȘOV 15 NOIEMBRIE 1987 – DOI ANI PREA DEVREME
  • ateliere de educație civică în școli;
  • expoziția temporară outdoor CNSAS Acțiunea „1511”. Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 în arhivele Securității;
  • GALA BRAȘOV 1987 (proiect cofinanțat AFCN) în cadrul căreia se va interpreta în premieră piesa muzicală originală dedicată momentului istoric 15 NOIEMBRIE 1987

 

,,BRAȘOV 1987″ este un proiect realizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația 15 Noiembrie 1987, cu sprijinul Consiliului Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov.

Parteneri principali: Televiziunea Română, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Penitenciarul București – Jilava, Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Nicolae Pepene, coordonatorul proiectului:

,,15 Noiembrie 1987 este ziua care nu se va uita niciodată! Este ziua despre care s-a vorbit și se vorbește cu admirație în lumea oamenilor liberi. Este ziua când Brașovul a pus România pe harta lumii libere de comunism. Chiar dacă revolta anticomunistă de la Brașov a durat numai câteva ore, eroii noștri, sinceri și curați, au adus onoare unui popor îngenunchiat de un regim politic diabolic. 15 Noiembrie 1987 este lecția de istorie națională cu care ne mândrim! 

A doua zi după revoltă, ziua lor a fost și ziua noastră! Ne-am gândit la ea, cu teamă și speranță, apăsare și mândrie, îngrijorare și dorință. Ziua lor a devenit și o să rămână peste generații ziua celor care iubesc libertatea,  iar a 30-a aniversare este încă o dovadă că adevărul istoric poate întârzia dar nu o să lipsească niciodată!    

Brașov 1987 trebuie să fie (re)cunoscut și prețuit ca o parte importantă a identității istorice a Brașovului, să reprezinte un motiv de mândrie pentru comunitatea brașoveană și un reper al educației civice și dialogului între generații”. 

 (introducere la o continuare a unui jurnal de călătorie la Iași…)

Era 7 octombrie, 2017, eram la PALAS  MALL (într-un loc numit „la fântână”),  Lucian măinvită să urc pe scenă, să iau un loc lângă invitați. Sunt emoționat fiindcă printre spectatorii din primul rând se află și Profesoara Elvira Sorohan (fosta mea conducătoare a unui seminar de literatură la Universitatea “Al. I. Cuza” de la Iași, domnia sa mi-a făcut rost de adresa Profesorului George Munteanu, cu care am intrat în corespondență și i-am spus că avusesem o intuiție asupra importanței poeziei Mortua est!cu un an înainte de apariția cărții Hyperion 1 – Viata lui Eminescu, iar domnia sa mi-a acordat credit și m-a încurajat în demersul meu scriindu-mi „Domnule Iacob, continuă să crezi în ceea ce crezi și continuă să faci ceea ce faci. Până la urmă vei învinge!”  Primisem această scrisoare în 1975, în armată, la Zalău, unde nu aveam “pile” săprimescși eu permisie de 23 August, dar aceascrisoarefusese un suportatât de puternicpentru mine încât nu mai îmitrebuianicipermisie, nicinimic !).

 

 Amintiri despre Poe și Eminescu…

“It was many and many a year ago,

       In a kingdom by the sea,

       That a maiden there lived whom you may know

       By the name of Annabel Lee…”

Am începutintervenția mea de la Iași cu acesteversuri din Poe, rostiteîn 2004, cândfuseseminvitatoficial ca jurnalistîn S.U.A. și le rostisemînpreambululuneicorespondențetelefonicepentruRadio RomâniaActualități, neștiindcămăaflamatunci la celălatcapăt al “arcului poetic transatlantic Eminescu – Poe”.

Nu îmi propusesem să țin “o conferință” despreEminescuși Poe, eramfoarteemoționatși nu am doritsăvorbescmainimicdespre carte, dar am ținutsăîncheiintervenția mea rostind “Mări de septembrie“ (un poem al meu,rostit la al X-lea Congres al OrganizațieiMondiale a Poeților din Insula Creta, Grecia, înurmauneiinvitații primate de la Luxembourg), înamintireagestuluigeneros al poetuluiLucian Vasiliu, care,prin 1993( la un festival de poeziedesfășurat la Iași de BUNAVESTIRE), măzăriseînmulțimeșimăinvitase la microfonsă spun câtevaversuri.

 

PrinIași, la pas…

Dupălansare am străbătutIașulpejos, am trecutpe la BoltaRece, pestrăzile din studenție, am ajuns la TeatrulNaționalsi la Mitropolie (unde am intratsărevădimpresionantul interior și, ca prinminune, am fostmiruit).

Suntmultpreamultelucruri care artrebuiconsemnate, important acum va fi lansarea de la București, de la GAUDEAMUS,  vineri, 24 noiembrie, 2017, ora 17, la standulEditurii JUNIMEA. Unde, cuemoțieșifericire, îiinvitpetoțicei ce vor citiacesteînsemnărisă fie prezenți.

Ioan Iacob

 

 

 

 

 

O precizare importantă
Fiind unul dintre autorii invitați la a treia ediție a Festivalului „Arca lui Gutenberg » (4 – 8 octombrie, 2017, Iași , PALAS  MALL, manifestare organizată sub următoarele auspicii: PRIMĂRIA / CONSILIUL LOCAL IAȘI, Editura JUNIMEA, Societatea Culturală JUNIMEA’90, Revista SCRIPTOR, CENTENAR 100 IAȘI)  mi s-a părut firesc să nu pun în prim plan lansarea cărții mele „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe” (rodul unui doctorat care a durat din 2012 până în 2016 și pentru care am plătit – în urma efortului depus în biblioteci – prețul operațiilor de cataractă la ambii ochi). Am încercat să realizez un fel de JURNAL AL CĂLĂTORIEI LA IAȘI în 6, 7 și 8 octombrie.

Întâlnirea din tren
Am plecat din București cu un tren de amiază, care făcea șapte ore până la Iași. Șapte, cifra divină, care îmi purta noroc (lansarea cărții „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”  avea loc pe 7 octombrie, era un an cu 7, trenul mă ducea șapte ore etc.). În fața mea, la fereastră, o studentă la jurnalism (Smaranda Mintuță – aveam să aflu în urma conversației din tren – era din Bârlad și absolvise același liceu ca și mine, Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bărlad).
Am discutat despre liceu, despre profesori (fiind o altă generație despre unii dintre profesorii mei ea abia auzise, ca despre o legendă, dar amândoi știam că G. Ibrăileanu, Vasile Pârvan, Alexandru Philippide, Ștefan Procopiu, Virgil Caraivan, Alexandru Vlahuță, Constantin Chiriță, Nicolae N. Tonitza, Marcel Guguianu  și multe alte personalități trecuseră prin acest liceu). Am discutat și despre cariera aleasă de ea și despre deplasarea mea la Iași. I-am oferit (fiindcă aveam la mine mai multe copii color) afișul Festivalului Arca lui Gutenberg de la Iași și am convenit, dacă vreodată va fi stabilită o întâlnire a mea cu elevii de azi de la „Codreanu”, să participe și ea și să scrie – în calitate de jurnalist – despre această întâlnire.
Întoarcerea în ani
Când ajunsesem la Vaslui am primit un telefon de la Smaranda, care avea să îmi facă o mare surpriză; mi-a dat-o la telefon pe mama ei, care…îmi fusese elevă la Bârlad, la Școala Generală 10 (și care mi-a amintit, cu emoție, de clubul pentru elevi înființat de mine la acea școală, club dedicat poeziei și muzicii folk). Telefonul acela m-a mișcat extraordinar, m-a „retrimis” în timp cu niște zeci de ani.

Pe strada Lăpușneanu, după zeci de ani…
Era rece la Iași, bătea un vânt rece, dar nu ploua; la București era prăpăd (aveam să aflu de la televizor). După o „plimbare de rutină”, după zeci de ani (în studenție mergeam frecvent pe Lăpușneanu ), am intrat într-un bistro și am comandat o bere. Mi se părea că mă întorc nu doar în orașul studenției, ci că mă întorc în timp, la anii cei mai frumoși ai tinereții. Îmi amintisem că, atunci când ajunsesem în studenție la Râpa Galbenă (despre care citisem că era un loc preferat al lui Eminescu) nu-mi venea să cred; pentru mine lucrurile legate de Eminescu erau o legendă (greu de atins în realitate!).

Lansarea cărții „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”
Descindem din mașina albă a Editurii JUNIMEA, facem câțiva pași în apropiere de Palatul Culturii din Iași (pe drum poetul Lucian Vasiliu /Directorul Editurii JUNIMEA/ reușește să răspundă întrebărilor mele despre călătoria sa în China, despre întâlnirea cu un laureat chinez al Premiului Nobel, despre…”cămașa lui Confucius” / sau Kong Fu Zi, n. 550 î.Hr.; d. 478 î.Hr./, care – spune Lucian – i-a fost dăruită în China, cămașa „era spânzurată pe un gard” ș.a.m.d.  Lucian are un umor specific, un umor parcă „distilat din Creangă cu ușoare infiltrații din Caragiale”, înaintea noastră se deschide „spațiul mirific din PALAS MALL” dedicat manifestărilor culturale, un spațiu ideal pentru lansările de carte (cum nici Bucureștiul n-are), pășim împreună în „Amiaza cărților junimiste”: Maria Pilchin (Chișinău) „Realități poetice în zig-zag” (colecția Efigii), Doina Florea (Sibiu) „Edituri și colecții” (colecția Colocvialia),  Ioan Iacob (București)  „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe” (colecția Eminesciana), Doru Mihai Mateiciuc (Suceava) „Antierotica” (colecția Atrium ), Ioana Coșereanu, Monica Nănescu
(Iași) “Cadrane, ceasuri, orologii” (colecția Biblioteca Iași), Cătălin Boghiu (Iași) „Gardianul talismanului blestemat” (colecția Ficțiune și infanterie), Ioanid Romanescu „Vă rog să revizuiți statutul meu de poet” (colecția Efigii ).
„Amiaza cărților junimiste”  (amfitrioni Bogdan Crețu, Ioan Holban, Lucian Vasiliu) s-a încheiat cu prezentarea revistei SCRIPTOR , anul III. Nr. 9-10, 2017.  Totul părea un vis preafrumos și nu imi venea să mă trezesc din el, dar țineam la piept cartea „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe” și asta era o realitate.

                                                                                                                   Ioan Iacob
(va urma)

Ieri, vineri, 8 septembrie 2017, în Amfiteatrul 1 al Academiei de Ştiinţe Economice a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, convocată statutar de preşedintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, la data de 29 iulie a.c., adunare care a îndeplinit cvorumul şi la care au participat, pe lângă cei mandataţi, peste 120 de membri, preocupaţi de problemele Uniunii. În expunerea sa, Preşedintele a respins cu argumente convingătoare şi documente oficiale toate afirmaţiile denigratoare, defăimătoare aduse Uniunii în ultima perioadă de un grup care a încercat să destabilizeze Uniunea, care cuprinde aproape 1800 de membri.

Printr-o primă hotărâre, Adunarea Generală Extraordinară şi-a manifestat sprijinul şi susţinerea pe mai departe a preşedintelui în funcţie, Doru Dinu Glăvan. De asemenea, Adunarea a hotărât excluderea celor care s-au făcut vinovaţi de uzurparea de calităţi oficiale, de confiscare prin rapt sediului, a însemnelor Uniunii şi a paginii web, de lansare în media a unor atacuri incalificabile împotriva preşedintelui Uniunii. În final, Adunarea Generală Extraordinară a ales noile organe ale Uniunii – Consiliul Director, Comisia de cenzori, Comisia de atestare profesională şi Comisia de Onoare, Disciplină şi Arbitraj.

Între cei prezenţi la Adunarea Generală Extraordinară s-au aflat remarcabile personalităţi ale vieţii jurnalistice şi culturale naţionale, precum Neagu Udroiu, Nicolae Dan Fruntelată, Octavian Ştireanu, Octavian Andronic, Dan Constantin, Paul Dobrescu, Ioan Erhan, Ion Andreiţă, Ovidiu Ioaniţoaia, Corneliu Vlad, Geo Raeţchi, Şerban Cionoff, Mircea M. Ionescu, Valeriu Pricină, Gheorghe Văduva şi mulţi alţii.