Stimată Românie !  Stimată Presă Română !  Stimați Prieteni și Colegi !
  1)   În 2007 cand am fost pe patul de spital în India, Ministerul de Externe la rugămintea mamei de a mă întoarce în țară, ministerul răspunde „ Cum ati avut bani să-l trimiteti așa să și-l intoarceti “ – Vă pun intrebarea: acesta este un răspuns la nivel de minister ? Cu alte cuvinte –lasă-l să moară acolo – NU ? – prima greșeală extrem de gravă a ministerului de externe
  2)  În India la o secție de poliție din orașul Patna – statul Bihar din India a rămas o trusă foto – video într-un rucsac special, în acel rucsac se aflau 1300 fotografii din Regiunea Everest-ului – fotografii realizate personal.   Când am făcut o cerere la Ministerul de Externe pentru a mi se găsi bagajul cei de la minister nu au făcut solicitare către  ambasada României din New Delhi, am realizat acest lucru când am solicitat găsirea bagajului ambasadei României la New Delhi prin intermediul unui email. Domnul Adrian Sârbu de la secția consulară mi-a spus așa : cazul dvs îl vom prelua . Dacă ministerul de externe făcea un demers către ambasada României de la New Delhi, ambasada respectiv Adrian Sârbu știa de problema mea – a doua greșeală a ministerului de externe  
        Vă întreb – ar trebui să fiu bucuros că mi se  încalcă drepturile ? – Povestea continuă !
  3) Din 2012 când am scris în presă ce nedreptăți mi s-au făcut am început să fiu filat de securitate  în diverse locuri și anume : în stație de metrou  de la Piața Romană, la un laborator foto de lângă Magazinul Cocor, în fața blocului, în stația de autobuz de la Piața Romană, la un internet cafe din Piața Victoriei din cadrul Orange, filaj în trafic când mă deplasat cu taxiul – Vă întreb stimată presă: – toate acestea nu se numesc hărțuiri ? – Poveste continuă !
 4)  Vă întreb cum o fi să găsești dispozitive de localizare în buzunarul unei geci și dispozitive de ascultare în casă, cum este să faci atac de panică în Piața Romană gândindu-te că te poate împușca securitatea în plină stradă – Povestea Continuă !
 5)  Într-o dimineață când am plecat la servici am luat taxiul – pe tetiera locului din față aflându-se scoci dublu adeziv – încercare de a preleva probe biologice incriminatorii de fapte grave – crimă, viol sau altele .
  6)  Tot într-o dimineață când am luat taxiul – același taxi, același taximetrist, după 5 ani acum în 2017, au pus un prosop pe scaun – poate poate să cadă un fir de păr .
 7) Prin intermediul unui laborator de tratament bioenergetic securitatea a încercat să mă omoare, domnul bioenergetician mă ruga să mă întind pe pat să-mi pună niște dispozitive metalice pe ochi și un cearceaf  dar ce să vezi,  când să mă întind pe acel pat, am văzut o masuță pe care se afla  o seringă pusă deoparte – îmi puteau face o injecție și  ziceau că m-au găsit fără suflare pe stradă  
           Pentru a răspunde unei întrebări eu vă răspund în felul următor:  Vă scriu să știți și dumneavoastră ce mai înseamnă România.  Ceea ce vă pot spune – nu mă criticați că repet povestea,  dacă ați fi trăit ceea ce am trăit eu timp de 5 ani 2012 – 2017 cred că ați fi înebunit înjurând pe stradă –   dacă eu aș fi făcut ceea ce a făcut securitatea cu mine aș fi luat vreo 35 de ani de închisoare.
          Stimată Presă din 2007 mă lupt cu depresia și urmez un tratament – cum a-ți vrea să mă simt când mi s-a pierdut un bagaj cu 1300 de fotografii făcute cu o trusă de 15.000 euro – nu banii ma interesează ci fotografiile – la ora actuală aveam o carte așa cum am visat; dacă tot a venit vărul meu să mă aducă acasă din New Delhi – de ce nu mi s-au dat toate datele de contact pe o hârtie cu toate amănuntele, să pot face solicitări directe.
   
 
     Mi s-a precizat intr-o hârtie la New Delhi că am propriile programe tv,  propriul studiou în care mi se vor explica evenimentele trăite – de parcă aș fi jucat în cine știe ce peliculă. Acum vă pun o întrebare – de unde și până unde C4S și SHELTER SECURITY  în România ? De unde programe Tv ca : Film Cafe, Amc, Film Box, Paramount Channel, Bollywood Tv – are legatura cu India. Tind să cred că s-a întâmplat ceva în Nepal și India cu mine – tare mi-e frică că mi s-a făcut un film. O altă problemă care îmi dă de gândit sunt filmele indiene date pe anumite posturi de televiziune – asta ca o paranteză
        Drepturile îmi sunt încălcate și supus terorii,  asta merit eu,  că am avut grijă de pacienți în spitalul universitar municipal, asta merit eu că am plecat în Himalaya în ideea de a face o surpriză României aducând un mesaj de pace de la cea mai renumită mănăstire budistă din Regiunea Everest-ului.
       Asta merit eu că munesc de aproape 10 ani la stat ajutând studenții acestei țari – copiii acestei patrii – copii dumneavoastră,  eu nu mi-am permis haine scumpe, dar fetele voastre privesc numai la băieți cu situație, la mașini străine, la apartamente de lux, să fie plimbate și distrate – vreți să mai vorbim de puștoaice care au tarife ? V-am spus toate astea să nu credeți că sunt un prost care nu știe cu ce se mănâncă viața.
        Să nu uitați Stimată Românie că nu mi-ați oferit nimic, decât amărăciune în suflet, am 32 de ani, la 35 de ani voi reuși să am 90 % din cărțile despre Himalaya și Everest, cu asta voi rămâne, când se vor stinge ai mei  îmi voi cumpăra o garsoniera frumoasa undeva la munte îmi duc toate cărțile acolo. Îmi voi achizitiona echipament de ascensiune pentru 8000 metrii, o trusa profesionala foto și mă voi muta pe Valea Khumbu.
          Voi plânge în avion de atâta dor  nu ați știut să mă prețuiți, o sa-mi cumpar toate cd-urile cu acatiste ortodoxe – O sa-mi fie dor de Sfânta Liturghie de la Patriarhie – Vă  Mulțumesc România pentru ce mi-ați oferit    
          Stimată Presă ! Stimată Românie !  NU  ați fost în stare să mi-l oferiți pe Edmund Percival Hillary, eu nu am de unde să știu dacă a murit – nu l-am văzut personal  în sicriu.   Stimată Presă îmi pare rău pentru cum stau lucrurile, recunosc că este un articol destul de trist dar articolul viitor va fi unul mai bun, de acolo veți înțelege cum se poate încheia povestea vieții mele și multe alte  lucruri care le  veți afla.    
         Știți eram telespectatorul fidel al  emisiunii „ Surprize – Surprize “  de multe ori mi-am imaginat că aș putea fi invitat în cadrul acestei emisiuni întâlnindu-l pe Sir Edmund Percival Hillary, acum realizez că trăiesc o dezamăgire profundă – eu vă pot mărturisi că-s unica persoană din țară care știe numele real de pe cartea de identitate al lui Sir Edmund Percival Hillary.
           Vă rog stimați prieteni de pe Valea Bistriței să postați această poveste pe facebook pentru a știi toată valea Bistriței cât am suferit în viață – Vă mulțumesc frumos !
 
                        Cu tot respectul și stima – Cristian Marius Bălăceanu  
Reclame