CLACĂ  PENTRU ÎMBLĂTITUL GRÂULUI
(reportaj de la standul ţínutului Pădureni, jud. Hunedoara)
 
   După ce domnul Miron Muntean ne-a explicat  obiceiurile legate de făcutul pâinii în ţinutul Pădurenilor, din judeţul Hunedoara, nea invitat să vizităm standul celor din acest ţinut, unde  nea fost prezentate  îmblătitul grâului şi câteva jocuri populare de la claca pentru îmblătitul grâului.
    Am stat de vorbă cu câţiva tineri, care erau îmbrăcaţi în frumoase costume populare, unii dintre ei fiind prezenţi pentru prima dată la Festivalul Pâinii.
– Cum vă numiţi?
– Bâclea Cristian, am 17 ani, sunt din satul Cerişor, sunt elev.
– Este prima dată când participaţi la Târgul de Pîine?
– Da, este prima dată.
– Ce impresie aveţí ?
Îmi place foarte mult. Vreau să mai vin şi anul viitor.
    Despre participarea lor la Târgul de Pâine am discutat şi cu Lăscuş Cătălin (student, în timpul liber îşi ajută bunicii la ţară ), Ciuculescu Iulia (elevă), Popa Alexandra (elevă), Oprişan Andreea Raluca (o elevă care afirmă că târgul înseamnă punerea în valoare a unor tradiţii şi acest lucru merită a fi continuat), Balint Laura (elevă, nea vorbit despre copilăria ei din satul Runcu Mare), Cristian Oana (elevă din Topliţa, doreşte să mai participe şi la alte ediţii ale Târgului de Pâine), Lăscuş Florin (student în anul I la Istorie la Sibiu), Rusu Antonia Andreea (elevă, apreciază foarte mult aceste tradiţii ale noastre).
    La standul lor, care avea în faţă două snopuri de grâu, ce au fost îmblătite demonstrativ pentru noi, s-a încins un joc popular pădurenesc, la care trei tineri asigurau muzica, iar domnul Miron  Muntean strigăturile:
          Şi cine m-o botezat
N-o băut nemăsurat,
O băut cu-o oală nouă
Cu mândruţele , cu două.
Nu căta că nu mă dau,
No lăsa că tot ţ-o iau
Şi mă pun o dată bine
 Şî ţi-o fur de lângă tine…
      La finalul unei zile excepţionale, după ce am gustat din pâinea făcută la ţest şi am participat la claca pentru îmblătitul grâului, neam bucurat de căldura soarelui de toamnă şi de culorile costumelor populare, de jocul pădurenilor şi de spiritul strigăturilor populare româneşti,  l-am  rugat pe domnul Dr. Rusalin Işfănoni, gazda noastră la această manifestare, să transmită ceva cititorilor noştri.
Dr. Rusalin Işfănoni ne-a spus, ca un fel de corolar al celor ce veneau spre noi, la această a XVI-a ediţie a Târgului de Pâine, din negura istoriei : “Concluzia mea este că oamenii au nevoie de o asemenea manifestare dedicată pâinii, dedicată obiceiurilor legate de pregătirea pâinii, iar pentru generaţiile tinere este foarte important să ştie cum se seamănă grâul, cum se seceră grâul, cum se macină, cum se frământă, cum se pregăteşte pâinea. Românii au două mari instalaţii pentru pregătirea pâinii, pentru coptul pâinii: ţestul,  acest cuptor mobil, care se punea în vremurile de bejenie în car, alături de râşniţă, alături de sacul cu grăunţe şi de butoiaşul cu apă (şi plecau familiile în pădure până treceau năvălitorii) şi cuptorul pentru pregătit pâinea, zidit în cadrul gospodăriei, în tindă.
   S-a tot vorbit că Dacia a fost grânarul Imperiului Roman, apoi România grânarul Europei, dar să ştiţi că majoritatea timpului ţăranul român (în special din zona de deal, de podiş, de munte) mânca pâine doar la sărbători. Restul mămăligă. O perioadă îndelungată mămăliga s-a făcut din mei.
   Cititorilor le transmit sănătate şi să ducă o viaţă foarte bună acolo unde sunt , iar dacă mai au timp să vină şi în satele din care au plecat că poate le face bine acest lucru.
                                                              Reportaj de Ioan Iacob