Rada Ilie, muzeograf  etnograf, jud. Olt: “Aș dori să transmit cititorilor că obiceiurile se păstrează, au fost transmise din generație în generație și noi avem datoria să le transmitem mai departe așa cum le-am moștenit.”
Miron Muntean, ținutul Pădurenilor, jud. Hunedoara:  „Suntem prezențí aici cu o formație de clăcași din zona Pădurenilor (bărbați, tineri, femei tinere și fete), care participă la o clacă la îmblătitul grâului.”
          În perioada 15 – 18 septembrie, 2016, Primăria Sectorului 2 și Centrul Cultural “Mihai Eminescu”au organizat a XVI-a ediție a Târgului de Pâine în Parcul Național. A fost o veritabilă sărbătoare a pâinii românești, a obiceiurilor legate de aceasta, o etalare de arome și culori care au reprezentat bogăția culturală tradițională a românilor în contextul tradițiilor strămoșești legate de pâine (și nu numai).
            Am realizat acest reportaj la invitația etnografului Dr. Rusalin Ișfănoni,
iar la această manifestare l-am întâlnit și pe istoricul Horia Nestorescu – Bălcești, care, împreună cu soția sa, doamna Sanda Nestorescu,  ne-au însoțit la Târgul de Pâine și au avut numeroase întrebări și comentarii (care le vom publica ulterior).
    Dr. Rusalin Ișfănoni ne-a facilitat convorbiri cu doamna Rada Ilie și cu domnul Miron Muntean, convorbiri din care am selectat câteva opinii relevante.
Rada Ilie, județul Olt : “La această ediție am venit din județul Olt cu o expoziție intitulată DRUMUL PÂINII, am adus și cuptoare tradiționale (cuptorul numit țest) , foarte vechi, primele cuptoare folosite de omul de la țară, în care facem pâine, să vadă și tinerele generații cum au trăit strămoșii noștri. Expoziției i-am spus DRUMUL PÂINII fiindcă am pornit de la spicul de grîu , bobul de grâu, făina, aluatul și cuptorul care coace această pâine. În expoziție se văd și obiceiurile tradiționale, de la care pâinea nu a lipsit niciodată.     
Miron Muntean, județul Huneadoara: “Am avut invitație în fiecare an la acest Târg al Pâinii, am prezentat unul din minunatele noastre obiceiuri, îmblătitul grâului.  Suntem prezențí aici cu o formație de clăcași din zona Pădurenilor (bărbați, tineri, femei tinere și fete), care participă la o clacă la îmblătitul grâului.  După ce grâul s-a secerat, este uscat, este dus acasă. Este făcut stog, este depozitat pentru a fi îmblătit în cursul iernii. Îmblătitul se face sub formă de clacă și azi noi prezentăm la Târgul de Pâine această clacă.”
     Vom continua să publicăm și opinii ale celor din Pădureni prezenți la claca de la Târgul de Pâine, deocamdată punem punct aici acestei prime relatări cu o mărturisire din vremea copilăriei; părinții mei, care erau din Moldova, îmi spuseseră cândva, când eram mic, despre gustul nemaipomenit al pâinii pregătite la țest, dar niciodată nu avusesem ocazia să văd cum arată acest cuptor străvechi de făcut pâine. Acum, dupa ce l-am văzut și am gustat din pâinea coaptă la țest, pot spune că nu există nimic mai bun pe lume. Dumnezeu să-i odihnească pe părinți, care mi-au transmis, în felul lor, ceva legat de tradițiile străvechi ale românilor.
Ioan Iacob