De Nicolae Vasile

Titlul de mai sus reprezintă esența amestecului de umor cu seriozitate a discuțiilor pe care le-am avut în ultima perioadă cu maestrul Alecu CROTORU, unul dintre cei mai mari regizori români, în perioada pregătirii unor evenimente importante pentru domnia sa, și anume„Medalionul Cinematografic AL. G. CROITORU”și lansarea monografiei „AL. G. CROITORU, zis și Mister KEYSTONE”, scrisă de un alt maestru al cinematografiei românești, criticul Călin CĂLIMAN.Nici n-aș fi sperat vreodată la o asemenea baie de excelență cinematografică, de care am avut parte în prezența acestor doi maeștri, în perioada redactării cărții, semnificativ, finalizarea înfăptuindu-se chiar  în ziua de Bunavestire a acestui an.

Ambele evenimente publice au avut loc pe data de 19 aprilie 2016, la Centrul Cultural J. L. Calderon din București. A fost o participare amplă, cu personalități culturale de prim rang precum: Ioan CĂRMĂZAN, președintele Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România(UARF), Traian MÂRZA, președintele Uniunii Artiștilor Plastici(UAP), Andrei REKETEȘ, președintele Departament Strategie, Comunicare UAP, Victor CRĂCIUN, președintele Ligii Românilor de Pretutindeni, scriitorul și ziaristul Mircea M. IONESCU, criticii literari Florentin POPESCU și Geo CĂLUGĂRU, poeta Margareta LABIȘ, poeta Paula ROMANESCU, scriitoarea Eliza ROHA,regizor Alexandra DRĂGUȚ, actrițele Doina GHIȚESCU și Manuela GOLESCU, doctor Ana-Maria IDOMIR, poetul George CANACHE etc. Moderatorul acestui eveniment a fost Nicolae ROȘU, patronul Editurii BETTA, sub egida căreia s-a tipărit cartea Maestrului. Actrița Claudia MOTEA, președintele Departamentului Artele Spectacolului UAP și totodată directorul artistic al Teatrului Nostrum a fost liantul de bază a întregii manifestări și alături de doamna Elena SCURTU, directoarea Centrului Cultural Calderon, au reușit să realizeze un moment de neuitat pentru sufletul tuturor participanților.O prezență remarcabilă de grup au constituit-o  membrii trupei „Teatrul Nostrum”: scriitoarea Rodica SUBȚIRELU, poeta Elena ARMENESCU, poeta Silvia SĂRACU, Mariana ANGHEL, Geta HEIMERL, Domnica IOSU, Marilena TOCACIU, Dana GÎJU, Anastasia HANGANU, Camelia OPRIȚA, scriitorii Dan GÎJU, Corneliu ZEANA, Remus FIȘCĂ, care, sub conducerea artistică a Claudiei MOTEA, au recitat poezii ale Maestrului AL.G. CROITORU.

L-am cunoscut pe Alecu CROITORUgrație îngerului său păzitor, cum îi place lui să-i spună, actrița Claudia MOTEA, de a cărei colaborare am deosebita plăcere să mă bucur în cadrul activităților trupei TEATRUL NOSTRUM  din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România( UZPR) și a Uniunii Artiștilor Plastici(UAP). Am petrecut mult timp împreună, în ultima perioadă, pentru selectarea celor câteva zeci de fotografii, care au rămas, în final, în albumul din cadrul monografiei susmenționate. Acestea au rezistat celor șapte selecții succesive, din circa o jumătate de metru cub de fotografii adunate în cei peste cincizeci de ani de carieră cinematografică a marelui regizor. A fost încântător să aud comentariile sale la alegerea fotografiilor, la adresa protagoniștilor acestora, dar și despre conjuncturile în care acestea au fost făcute. Având în vedere personalitațile remarcabile din aceste fotografii, cu atât mai savuroase au fost comentariile maestrului. Din această migăloasă, dar plăcută, activitate am aflat multe despre Alecu, informații interesante, pe care, după selecție și sistematizare, încerc să vi le împărtășesc și dumneavoastră, dragi cititori.

Încă din partea introductivă a monografiei lui Călin CĂLIMAN, apare discuția despre primordialitatea, la Alecu CROITORU, a carierei sau a omului? Pe cât de mare este opera sa, pe atât de fascinant este omul!…

Provine dintr-o familie de excepție, au fost 19 frați, a avut o perioadă de școală și studenție de excepție, l-a avut profesor pe marele George VRACA, a avut colaboratori și prieteni apropiați excepționali, Geo SAIZESCU, Sergiu NICOLAESCU, Eusebiu ȘTEFĂNESU, Emanoil PETRUȚ, Sebastian PAPAIANI, Dana COMNEA etc.

 

Regizorul, care în limba engleză se traduce prin „film director” trebuie să aibă imaginație, să fie și un inventator tehnic, pentru a rezolva multe aspecte tehnice din timpul filmărilor, să fie un bun manager, pentru că el este șeful filmului. Alecu le-a avut pe toate acestea, s-a născut cu ele și apoi le-a perfecționat prin muncă asiduă. Este extraordinar de sugestivă, în acest sens, întâmplarea, povestită în monografie, despre formarea artificială a curcubeului, prin dispersarea apei dintr-un pom, în curtea părintească, spre disperarea bunicii, care credea că l-a adus pe „Necuratu”. Asta înseamnă imaginație, dar și cunoștințe de fizică!… De fapt imaginația sa a produs mult pentru cinematografia română, fiind autorul multor scenarii de filme, care au fost regizate de el sau de alți regizori.

De la „Păcală”, cot la cot cu prietenul său de o viață Geo SAIZESCU, până la „Iubește-mă… America”, gând la gând cu îngerul său păzitor Claudia MOTEA, este un drum lung, cât o viață, care îl transformă pe marele maestru din Alecu în Al. G., ambele urmate de CROITORU, prin multă muncă și dăruire, din fundul satului oltenesc până în înaltul zgârie-norilor New-York-ului,  iar, când muncește, lui îi place să spună că, de fapt, „croitoricește”.

 

O altă latură a personalității lui Alecu CROITORU este cea didactică, de profesor universitar. A format multe generații de studenți la IATC și Universitatea Hyperion, unde a fost mult timp prodecanul Facultății de Arte. Stilul de predare utilizat, conștient sau nu, specific profesorilor care au performat în domeniul în care predau, a fost cel trăirist. Adică preda studenților ca și cum atunci, în fața lor, ar fi inventat totul. Stilul acesta de predare a fost introdus de Nae IONESCU, în anii 1930,  în logică și filozofie și apoi perfecționat de Richard FEYNMAN, în anii 1960,  în domeniul fizicii. Este un stil greu de predat, dar deosebit de eficient și de atractiv pentru studenți. Și eu folosec acest mod de predare pentru studenții, masteranzii și doctoranzii mei.

 

Iar, în final, dar nu cel mai puțin important, este ajungerea la poezie. Da, a scris și un volum de poezie, tradus în mai multe limbi. Scrie o poezie fascinantă, de stare poetică, îndeplinind criteriul de bază al lui Nichita STĂNESCU, și anume, pentru a scrie poezie, trebuie să trăiești poezie. Și,… Alecu a trăit toată viața sa o lungă și frumoasă poezie!… Este o poezie de om!…

 

De fapt ceea ce m-a atras la Alecu, este traseul vieții sale. A pornit de la țară, dintr-o familie cu mari greutăți și a ajuns la poezie, prin cinematografie și filozofie, ceea ce am făcut și eu, plecând tot de la țară și ajungând tot la poezie, dar prin știință și filozofie.

În timp ce eu selectam fotografiile sale, pentru cartea lui Călin CĂLIMAN, el citea și sublinia de zor în volumul meu de eseuri „Reinventarea omului”, pe care, dacă ar fi fost la vârsta deplinei sale forțe creatoare, cu siguranță, l-ar fi transformat în mai multe scenarii și tot atâtea filme.

Doamne,… de ce nu ne-am întâlni noi acum vreo cincisprezece ani!…

Sănătate, Alecule!…

Sănătate, Maestre AL.G.CROITORU!…