Archive for decembrie, 2015


Tatuajul în România – expoziție vernisată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Benzile desenate din expoziţie aparţin artistului Mihai Ionuţ Grăjdeanu.

Expoziția „Pentru o istorie a simbolurilor: Tatuajul în România”, vernisată luni, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, reprezintă „o colecție didactică de tatuaje a Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici” și aduce, în premieră pentru Brașov, lucrări excepționale care au fost restaurate de curând și care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX”, a declarat directorul Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului, dr.Ligia Fulga.

Directorul Muzeului Municipiului București, care este organizatorul expoziției, alături de INML, Adrian Majuru, a precizat că expoziția prezintă una dintre poveștile de viață ale dr. Nicolae Minovici — pasiunea pentru tatuaje.

Expoziția este deschisă la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului, până în luna aprilie 2016.

Muzeul_Civilizatiei_Urbane_Brasov-ww-horz

Joi, 17 decembrie, ora 16.00, Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon” (Str. Jean-Louis Calderon nr. 39, sector 2, București) găzduiește spectacolul Seniorii în direct, al „TEATRULUI NOSTRU”, instituție afiliată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România şi Fundaţiei literar-istorice „Stoika”. Axat pe decupaje din viață, scrise și jucate de actori proveniți dintr-un larg spectru socioprofesional, de la medici și jurnaliști până la militari, ingineri, scriitori, economiști, studenți etc, pregătiți de actrița Claudia Motea, director artistic. Coordonatorul proiectului – Rodica Subțirelu redactor-șef al revistei „Cronica Timpului” (București).
Seniorii în direct și-au propus să demonstreze că oricând și oriunde, indiferent de vârstă, de dezamăgiri și eșecuri, există posibilitatea unui nou început.
Își vor da concursul: Daniel Neguț, Nicolae Vasile, Dan Gîju, Dana Gîju, Camelia Oprița, Petre Răcănel, Rodica Subțirelu, Silvia Săracu, Corneliu Zeană, Elena Armenescu, Remus Fișcă, Geta Heimerl, Marinela Tocaciu, Mariana Anghel, Anastasia Hanganu și Sorin Silviu. Interpretarea muzicală-violonista Grațiela Marineață. Regia tehnică – Andrei Reketeș & Camelia Oprița.
Intrarea este liberă!
Layout 1
international_panel_at_snspa_featuring_lumina_4_20151211_1695196500.jpg    111Recent a avut loc la Sala Multifunctionala a Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA) o masa rotunda cu participare internationala(moderator jurnalistul Ovidiu Nahoi, RFI), pe tema „Societatea civila, media si modele normative la Marea Neagra” (manifestare organizata de Institutul Aspen Romania, Institutul din Istanbul – Turcia, SNSPA si Universitatea Europei de Sud-Est Lumina (UESEL). La aceasta masa rotunda, care a prilejuit un schimb de opinii intre jurnalisti din Romania si jurnalisti din Turcia pe problemele libertatii presei si a problematicii geopolitice din zona Marii Negre (la care si-a adus contributia – via Skype – jurnalista bulgara Yordanka Evghenieva, aflata in photo__3_20150225_1318417929.jpeg  33Tunisia), am avut posibilitatea sa-i solicitam cateva opinii domnului Ramazan Yilmaz, Director Intercultural Research Center (IRC) de la  Universitatea Europei de Sud-Est Lumina.
    „Evenimentul de azi ne-a oferit oportunitatea de a explica tuturor, in special celor din mediul universitar, din mediul jurnalistic, valorile pe care trebuie sa le impartasim. In ceea ce priveste problemele, nu sunt doar probleme Turciei. Schimbul de opinii ne ajuta sa intelegem problemele si sa incercam sa rezolvam problemele impreuna.
    In apropierea sarbatorilor de iarna, doresc ca toti sa aiba libertatea de a simti si a gandi, este important ca oamenii sa aiba grija de sentimentele lor umane si sa pastreze valorile umane.”
Ioan Iacob   

Interviu cu Georgia Blidar, o româncă stabilită în Santiago, Chile

Georgia Blidar s-a născut, după cum ne mărturiseşte, într-un spital din Ineu, judeţul Arad, pe 18 mai, 1991. Este al zecelea copil dintr-o familie de creştini ortodocşi cu 11 copii. A crescut în Apateu, o comună frumoasă, zonă de câmpie, din acelaşi judeţ. A studiat apoi la Arad, la Universitatea „Aurel Vlaicu”, specializarea Jurnalism. Din 11 august, 2014, tânăra locuieşte într-un oraş de trei ori mai mare, ca număr de locuitori, decât Bucureştiul, mai exact în Santiago, Chile, unde şi-a găsit sufletul pereche. Cei doi sunt membri într-o biserică baptistă reformată din Santiago, o denominaţie creştină care a abaondonat toate „tradiţiile” din bisericile protestante şi se bazează strict pe Biblie. Georgia deţine un blog personal, în limba spaniolă, pe care postează în general articole şi eseuri pe teme creştine: http://www.georgiablidar.com

–––––––––––-
Ce ne poţi spune despre familia ta din România?

Suntem trei fete şi opt băieţi, dar pentru că, până m-am născut eu, fraţii mai mari deja începeau să se mute (cel mare deja se căsătorise), eu am ajuns să locuiesc singură cu părinţii şi nu prea am simţit că fac parte dintr-o familia numeroasă, doar când ne reunim, atunci, da.

Ce ştiai despre Chile înainte să-l întâlneşti pe soţul tău, Abraham?

Nu ştiam multe despre Chile înainte să vin aici, doar că e o ţară cu multe cutremure.

Când te-ai mutat în Chile, cunoşteai deja bine limba spaniolă. Cum ai reuşit să o înveţi? Ce te-a determinat să faci aceasta?

Eu nu mi-am propus să învăţ această limbă, am învăţat-o prin harul Domnului fără să îmi dau seama. Eu mă uitam la telenovele cu mama mea, când eram mai mică. Într-o zi îmi făceam temele şi mami era acolo, la un moment dat un personaj a spus ceva amuzant şi eu am râs. Mama m-a întrebat de unde ştiu ce a zis, că eu eram cu ochii în caiet, eu am zis că nu ştiu, atunci mi-am dat seama că ştiu spaniolă, de fapt mama şi-a dat seama. O vorbeam fluent când am ajuns aici.

5(1)Ce te-a surprins când ai ajuns în această ţară?

M-a surprins că şi aici este frig iarna, frig ca în România. Oamenii nu sunt aşa de treabă cum ne spun telenovelele şi mentalitatea noastră – că latinii sunt calzi – sunt oameni normali. Ceea ce m-a surprins, de asemenea foarte tare, este faptul că absolut toţi: bărbaţi, femei, copii, toţi îşi iubesc echipa naţională de fotbal „La roja” cum o numesc ei, pentru că echipamentul lor este de culoarea roşie. Când este un meci, toată lumea stă în casă, să îl vadă, îşi pun tricoul echipei şi cântă cu mândrie imnul naţional.

Prin ce anume se diferenţiază Chile de celelalte ţări din America de Sud?

Chile este diferită pentru că are economia cea mai bună din America de Sud. Prin accent, dialectul chilian este diferit în aşa fel încât ei numesc cuvintele specifice de aici – care nu există în celelalte ţări din America Latină – „chilenismos”.

Te rog să ne spui câteva asemănări şi deosebiri dintre Chile şi România.

România şi Chile se aseamănă prin faptul că şi aici nepotismul e în floare, de lucru găseşti uşor doar dacă ai pile şi relaţii, dar există şi excepţii desigur. Chile, ca şi România, a avut perioada ei de comunism cu Allende, dar nu aşa de îndelungată. Transportul în comun e mai bun ca şi la noi în ţară, acest oraş e imens, aşa că mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta.

Locuieşti în capitala ţării, Santiago. Ce ne poţi spune despre acest oraş?

Santiago e un oraş mare, faci o oră cel puţin în orice direcţie te îndrepţi, e un oraş frumos, înconjurat de munţi, iar dincolo de munţi ştiu că se află Argentina. Aici nu prea plouă, dar dacă vine toamna şi tot nu vine ploaia, se declanşază stare de urgenţă ambientală şi guvernul anunţă care maşini pot circula în oraş în acele zile.

Care sunt cele mai indezirabile oraşe de locuit din Chile?

Sincer cred că în Nord e cel mai de nedorit să locuieşti, nu prea sunt oraşe, având în vedere că aici graniţa ţării, la Vest, e oceanul. E frumos, dar zic zona de Nord pentru că oricând e un cutremur puternic, acolo totul se dărâmă.

Dacă ar trebui să te muţi într-un alt oraş din Chile, pe care l-ai alege şi care ar fi motivul?

Dacă ar fi să ne mutăm, aş vrea să ne mutăm în Viña del Mar, e la o oră cu maşina, e un oraş lângă ocean, plajă, aerul e curat tot timpul, e superb.

Ce puncte turistice din Chile ai recomanda unui vizitator şi de ce?

Eu nu am vizitat multe locuri din Chile încă, de aceea nu recomand ce nu am văzut. Dintre locurile pe care le-am vizitat este oraşul Valparaiso, e la ocean, e un oraş de vis, seamănă cu unele locuri din Spania, se văd încă urmele spaniolilor aici, dar ei au identitatea lor. Pe lângă Valparaiso, Viña del Mar, desigur. Drumul către acest oraş e plin de o parte şi de alta cu palmieri, parcă sunt păduri întregi de palmieri, mie îmi plac foarte mult. Am vizitat Temuco, e un oraş în sudul ţării, acolo e mai rece pe toată perioada anului datorită apropierii de Polul Sud. Această ţară ar trebui vizitată toată, pentru că în partea de Nord e foarte cald, iarna sunt temperaturi de 20 de grade, iar în partea de Sud e foarte frig.

Cum sunt priviţi străinii în Chile? Există mulţi emigranţi acolo?

Nu ştiu dacă sunt mulţi imigranţi în toată ţara, dar ştiu că aici în Santiago sunt mulţi, pentru că e capitala. Sunt mulţi americani, se retrag aici, români sunt puţini. Anul trecut, la ambasadă mi-au spus că suntem cam 500. Peruani sunt mulţi, lucrează ieftin, chilienii îi discriminează, nu ştiu de ce. Nu fură, ci lucrează! Străinii europeni sau americanii sunt priviţi bine, oriunde mergi ştiu că eşti străin şi te tratează bine, sunt buni cu străinii din aceste părţi.

Am înţeles că cei mai mulţi emigranţi din Chile sunt veniţi din Peru şi din Argentina. Există diferenţe între cultura acestora şi cea a localnicilor din Chile? Dar în ce priveşte limba/dialectul?

Nu ştiu prea multe despre cultura din Peru sau Argentina, dar accentul îl pot recunoaşte oriunde. Argentinienii pronunţă diferit litera “y” le iese un fel de “j” e asemănător cu accentul din Uruguay. Peruanii vorbesc cel mai corect limba spaniolă din America Latină, o vorbesc normal, doar că vorbesc mai încet şi folosesc „pe” în loc de „po” specific chilienilor, cum ar fi „no(a)” la ardeleni.

Care este politica tării privind micii întreprinzători? Sunt încurajate afacerile în această ţară?

Sunt şi nu prea, dar am observat că în domeniul informaticii e mai uşor să ai propria afacere pentru că nu e aşa scump, dar e greu oricum, e cam ca în ţara noastră, trebuie să ai un capital puternic pentru orice afacere.

Cum este sistemul de pensii din Chile?

Sistemul de pensii e cam acelaşi ca în România, se au în vedere anii, salariul. Poţi avea pensie privată.

Care sunt în general nemulţumirile celor din Chile?

Nemulţumirile sunt cu privire la preţurile tuturor produselor, sunt scumpe aici în Santiago în comparaţie cu salariul minim, care este de 241.000 pesos chilenos. Un dolar SUA este egal cu aproximativ 700 de pesos!

Dar nemulţumirile tale?

Aş dori să existe mai multe biserici biblice în această ţară.

În ce mod s-a schimbat ţara după 25 de ani de dictatură?

Sunt doar de un an aici, nu pot face comparaţii de înainte şi după, dar ce am aflat de la socrii mei este că Allende, preşedintele comunist a început să facă la fel ca Ceauşescu la noi, să dea mâncare pe raţii şi din acest motiv oamenii lui Pinochet l-ar fi omorât.

Cum arată democraţia în Chile?

Democraţia în Chile arată aşa ca în multe alte ţări, adică există libertate… Există şi libertatea preluată de la Statele Unite, deja au legalizat acordul de uniune civilă între persoane de acelaşi sex. Am observat că Chile vrea să copieze cam tot din State dar nu cred că e o idee bună, Chile are identitate proprie.

În urmă cu 55 de ani, mai exact pe 22 mai 1960, Chile a fost devastat de cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată: 9,5 grade Richter. De atunci, periodic au avut loc o serie de alte cutremure, cele mai recente din anul acesta fiind: pe 16 septembrie (8,3 grade) si cel din 7 noiembrie (6,8 grade). Cât de mare pericol prezintă seismele pentru Chile şi ce măsuri s-au luat de diminuare a numărului de victime în caz de cutremur?

Pentru zonele care nu au luat măsuri, seismele sunt nişte pericole gigantice având în vedere că aici nu trece o lună fără seisme mai puternice sau mai puţin puternice. Aici toate clădirile sunt anti-cutremur, cel puţin aici în Santiago, de aceea atunci când are loc un seism clădirea se mişcă dintr-o parte în alta dar nu se prăbuşeşte. Am simţit aceasta când a avut loc ultimul cutremur puternic, acum vreo trei luni, vedeam cum se leagănă mall-ul dar nu se rupea sau prăbuşea nimic.

Enumeră, te rog, câteva zone/oraşe din Chile sunt cele mai predispuse la cutremure sau tsunami şi câteva localităţi care sunt cele mai ferite de aceste cataclisme.

Ştiu că Santiago e cel mai ferit de tsunami, pentru că nu suntem lângă mare, zonele cele mai ferite de cutremur nu ştiu care sunt, ar fi greu să mă pronunţ deoarece epicentrul unui cutremur poate să se afle în loc diferit de fiecare dată, din cauza poziţiei acestei ţări deasupra plăcilor tectonice.

Ce ne poţi spune despre soţul tău?

Soţul meu este creştin, un dar de la Dumnezeu, e inginer informatician, provine dintr-o familie creştină. Ne-am cunoscut în România, dar o vreme am vorbit doar pe reţelele de socializare, apoi el a mers în ţară ca să mă cunoască, înainte să vin eu aici.

Cred că într-o căsnicie mixtă există posibilitatea unui dialog lung şi important, în urma căruia, ca printr-o osmoza fiecare poate învăţa de la celălalt multe lucruri. De exemplu: obiceiuri, credinţe, cum să-şi desăvârşească caracterul, cum să adere la un stil de viaţă comun, frumos. Cum e să ai un partener de viaţă chilean?

Noi, fiindcă avem aceeaşi credinţă, ne e uşor să ne înţelegem, când ne uneşte Dumnezeu. E frumos să fiu căsătorită cu un chilian, ei sunt mai romantici, e cultura lor aşa, soţul meu mă surprinde des. Ceea ce a trebuit să învăţ a fost dialectul, câteva cuvinte ca să le înţeleg, dar sunt doar câteva cuvinte, nu este o altă limbă.

Spune-ne câte ceva despre sistemul de educaţie din Chile. Se pune accent pe educaţie? Care sunt profesiile cele mai apreciate?

Nu prea am avut tangenţă cu sistemul de educaţie de aici, dar ştiu din ce mi s-a spus că e cam ca la americani sistemul, doar că nu prea sunt buni la engleză elevii chilieni, de aceea americanii au profitat de situaţie şi au înfiinţat şcoli de engleză. Profesiile cele mai apreciate sunt cele de medic, asistent medical, inginer informatic, inginer în construcţii.

Dar despre echivalarea studiilor făcute în alte ţări, cum ar fi în România?

Echivalarea studiilor din România se face pe baza diplomei emise de facultatea unde ai studiat care trebuie legalizată la ambasadă, apoi predată aici la Universitatea Catolică (este cea mai prestigioasă din ţară), iar dacă ei consideră necesar e posibil să dai un examen de echivalare. Acest demers durează mult şi nu întotdeauna are succes.

Ce obiceiuri sau tradiţii din Chile te-au surprins cel mai mult?

Ei iau Ziua Naţională foarte în serios. Pe 18 septembrie toţi sunt la „fonda” este un fel de târg unde se dansează, se mănâncă „empanadas” – un fel de mâncare cu aluat, care are înăuntru carne, ceapă, ouă… Mie îmi place cea cu brânză sărată. Pot spune că m-a surprins că aici nu te „petrece” nimeni până la uşă atunci când pleci din casa cuiva! Îmi place obiceiul acesta românesc, deci aici îmi lipseşte!

Am înţeles că lunile de vară în Chile sunt: decembrie, ianuarie şi februarie. Cum e să sărbătoreşti Crăciunul vara? Ce obiceiuri de Crăciun au locuitorii din acest stat?

Crăciunul vara este foarte ciudat, ei zic la Crăciun „Pascua” care înseamnă Paşte şi la Paşte tot „Pascua”, nu ştiu de ce, e un mister, am tot întrebat de ce, pentru că nu are sens, dar nu am primit răspuns. Chiar şi pâinea specifică cu scorţişoară şi stafide pe care o cumpără sau o fac de Crăciun, tot „Pan de Pascua” o numesc (pâine de Paşte). De Crăciun ei nu prea merg cu colindul, nu am văzut nici măcar un grup anul trecut.

Dar Anul Nou?

De anul nou, chilienii zic că trebuie să te prindă anul cu bani în buzunar, cu fasole, cu tot felul de lucruri care simbolizează bogăţia, ca să fie aşa de bine şi anul viitor, cam ca la români.

Cum apreciezi mass-media din Chile?

Mass-media este ca peste tot în lume, prinsă de febra ratingului, tot ceea ce se vede sunt emisiuni de la care nu ai nimic de învăţat „farandula”- emisiuni de bârfă şi divertisment.

Care este ziarul tău preferat?

„El Mercurio” pentru că este ziarul care nu are imagini gigante pe prima pagină cu titluri de culori ţipătoare. Este ziarul care reprezintă „the quality journalism” aici.

Ce părere ai de muzica chileană? Care sunt cântăreţii tăi preferaţi?

Nu am cântăreţi preferaţi, acum îmi plac unii, mai târziu alţii. Muzica în Chile e cumbia, salsa, astea sunt ritmurile latinilor. Au un ritm specific „cueca” este muzica populară pe care se dansează dansul popular specific chilian numit ca şi muzica „cueca”.

Vin mulţi turişti în ţara ta de adopţie?

Există o varietate de turişti, nu ştiu dacă în mare număr, dar sunt aici în Santiago, merg în Insula Paştelui mulţi şi în diferitele oraşe de pe Coastă.

Ce impact are religia asupra vieţii sociale în Chile?

Principala religie e catolicismul. Există însă şi multe biserici evanghelice, în special penticostale şi carismatice. Soţul meu provine dintr-o familie de penticostali. Aici am observat că de fapt religia nu are impact asupra vieţii sociale, cultura latină are impact asupra religiei, de aceea sunt atât de mulţi carismatici.

Împreună cu soțul, frecventezi o biserică baptistă reformată. Spune-ne, te rog, câteva cuvinte despre această denominație creștină.

Când am citit prima dată Biblia, am luat decizia de a merge la una dintre bisericile cele mai fidele acestei cărți – Cuvântul lui Dumnezeu. Așa am ales să frecventez o biserică baptistă. Aici, în Santiago, frecventăm o biserică baptistă reformată „Iglesia Bautista Comunidad de la Gracia”. O biserică baptistă reformată este o biserică biblică, adică se bazează doar pe Biblie, doctrina este biblică, nu se scoate și nu se adaugă absolut nimic. Este foarte important să nu adăugăm sau să scoatem după bunul plac pasaje din Biblie, nu noi trebuie să schimbăm Biblia, Biblia trebuie să ne schimbe pe noi. O biserică baptistă reformată este o biserică ce are doctrinele Reformei în ce privește mântuirea omului: Sola Scriptura (Numai Scriptura), Sola Fide (Numai credința), Sola Gratia (Numai prin har), Solus Christus (Numai prin Hristos), Soli Deo Gloria (Numai lui Dumnezeu glorie). Aceste doctrine se bazează pe Scriptură. Scriptura o recunoaștem ca autoritate supremă în toate aspectele credinței și practicii. Doar Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să ocupe locul central în biserică. Ne bucurăm de adevărul ce se găsește în Cuvântul lui Dumnezeu, care arată suveranitatea lui Dumnezeu în doctrinele harului: depravarea totală (omul e mort în păcatele lui, de aceea nu poate face nimic pentru a se salva – Efeseni 2:1); alegerea necondiționată (Dumnezeu nu salvează pentru faptele bune, nici pentru vreun merit al nostru – Tit 3:5); răscumpărarea definitivă (Domnul Isus a sfârșit planul mântuirii omului, noi nu putem adăuga nimic); chemarea eficientă (Dumnezeu alege pe ai Lui și ei nu se vor pierde); perseverența sfinților (copiii lui Dumnezeu își vor sfârși chemarea prin harul Domnului). Aceste doctrine sunt specificate clar în Biblie în crezul și confesiunea bisericii baptiste. În ceea ce privește evanghelizarea, credem că nu există o contradicție între suveranitatea lui Dumnezeu în salvarea poporului ales și porunca Lui pentru noi de a predica Evanghelia la „orice făptură”. O biserică baptistă reformată este o biserică activă, care dorește să-L glorifice pe Dumnezeu, de aceea avem timp de adorare, ne strângem să-L slăvim pe Dumnezeul biblic – Domn mare și glorios. Dar toate se fac în reverență și frică de Dumnezeu, în biserică trebuie să existe o ordine (1 Corinteni 14:40).

În final te rog să transmiţi un mesaj cititorilor noştri.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă vă doresc pacea aceea pe care doar Dumnezeu o poate da. Să ne amintim de ce există Crăciunul – pentru că s-a născut Mântuitorul. Multe binecuvântări le doresc tuturor cititorilor dvs.
A consemnat,
Octavian D. Curpaș
Phoenix, Arizona

Pictură, grafică și sculptură
 
Alina Manole și Ecaterina Bălănescu au plăcerea să vă invite la vernisajul expoziției de artă care va avea loc miercuri , 16 decembrie, ora 18:00, la Jockey Club, str. Episcopiei nr. 9 (lângă Ateneul Român).
Strigăt de libertate, frământat în tropot de herghelie și Magia jucăriilor pentru copii.
Cele două artiste propun un dialog între studiul riguros, născător de întrebări profunde și joaca generatoare de răspunsuri inedite – pentru că – nu-i așa?! – dintodeauna studiul împletit cu joaca, se întrupează în cele mai frumoase creații pe care le poate concepe mintea și înfăptui mâinile omului.
 
Accesul se face pe bază de invitație.
 invitatie vernisaj

Spectacolul va avea loc miercuri 16 decembrie 2015, ora 19.00, în sala de festivități a Școlii Alexandru Costescu (nr. 182), strada Amintirii nr. 26.

Spectacolul este dedicat aniversării a 90 de ani de la înființarea școlii din cartier! Ediția a IV a îi va avea ca protagoniști pe cei 20 de copii instrumentiști din Cartierul Costeasca, sectorul 1. Veți avea ocazia să audiați muzică clasică și colinde la pian, chitară, vioară, xilofon și boomwhackers.

Intrarea este liberă.

Sub egida Instituţiei Prefectului – Judeţul Hunedoara şi cu sprijinul lui Sorin Adrian Vasilescu, prefect al Judeţului, precum şi cu implicarea directă a participanţilor de mai jos, am iniţiat Colinda de Crăciun la mormântul Crăişorului din Apuseni. Este prezentă şi Jandarmeria Română pentru onor.

La eveniment vor participa:

– grupul de colindători al Şcolii Gimnaziale „ Preot Iosif Comsa” din Ribiţa, judeţul Hunedoara, coordonat de profesor Monica Dusan şi grupul de colindători al Parohiei Ortodoxe Ribiţa, însoţiţi de preotul paroh Dinis Ioan;

– grupul de colindători ai Casei de Cultură Brad, coordonat de Florin Cazacu, primarul Municipiului Brad, Judeţul Hunedoara.

– colindători, dascăli şi cetăţeni din Baia de Cris, judeţul Hunedoara, coordonaţi de primarul comunei, profesor Fărcaş Romeo Horia;

– tulnicăresele din Zdrapti, judeţul Hunedoara, invitate de dascăliţa Cornelia Marta;

– Asociaţia Culturală „Pui de Moţ”, Comună Horea, Judeţul Alba şi preşedintele acesteia, domnul Ilie Grecu;

Colinda de Crăciun la Mormântul Crăişorului va fi precedată de intonarea Imnului Naţional şi slujba de pomenire pentru Eroii Apusenilor şi ai Neamului, oficiată de Jorza Ioan, Preot Protopop al Protopopiatului Brad, împreună cu un sobor de preoţi.

Lista cu colindători este dechisă.

„Comedia „First date”– 17 decembrie 2015, ora 20.00 @ Music Club

„FIRST DATE”, text și regie: Conrad Mericoffer

Cu Andrei Seușan, Victoria Răileanu, Ionuț Oprea, Camelia Pintilie

Prima dată nu decurge niciodată așa cum ți-ai imaginat. Emoții, stângăcii și vorbărie multă – suficientă cât să proiectezi asupra persoanei din fața ta o imagine dezirabilă: el este MAI amuzant, ea este MAI inteligentă, iar împreună sunt MAI frumoși. În calea idealurilor noastre despre celălalt intervin mereu surprize. „First Date” propune o caricatură a vremurilor în care trăim, concentrând totul într-o situație pe cât de banală, pe atât de amuzantă. O comedie complicat de simplă despre oameni enervant de complicați. Exact așa cum suntem noi toți.

Pret bilet: 25 lei

Accesul în Music Club se realizează începând cu ora 18.00, iar rezervările se revendică până la ora 19.45.

~~~~

Comedia „Scuzați, pardon, m-am răzgândit” – 20 decembrie 2015, ora 20.00 @ Music Club

„Vorbim pe mess, ne întâlnim pe facebook, ne vedem pe skype, ne despărţim prin sms. Dar dragostea…..”

Frumuseţea s-a născut la ţară; se vede asta prin ochii Maricicăi, o fată simplă din Oltenia, venită la Bucureşti să se facă actriţă.

Piesa este o lecţie plină de umor şi sinceritate pe care personajele noastre, Maricica şi Pictorul, o exersează cu curaj în faţa mulţimii de necunoscuţi. Este o incursiune în pitorescul vieţii la ţară şi un îndemn la a deveni unici, a iubi viața, a lupta pentru ceea ce simţim. O provocare amuzantă de a ne redescoperi.

Regia: Marina Malaia. Distribuție: Luminita Bucur și Oleg Apostol.

Preț bilet 25 lei. Informații și rezervări 0723196376.

Accesul în Music Club se realizează începând cu ora 16.00, iar rezervările se revendică până la 16.45.

~~~~

Comedia „Pasiune în culise”- 2o decembrie 2015, ora 20.00 @ Music Club

Cu toții iubim lumea teatrului! Pentru actori e un mod de viață, o pasiune! Dar când pasiunea se întâlnește cu lumea reală, lucrurile degenerează în … COMEDIE!

Intrigi, iubiri, gelozii, amenințări, pasiune și artă, toate se amestecă printre actorii obligați de meserie să se suporte într-un proiect independent coordonat de un regizor dependent de artă… și calmante!

Un domino de accidente comice! „Pasiune în culise”, regia: Cătălin Stelian.

Distribuția:
Adelina Mihalcea
Sivia Gagu
Cristina Diaconescu
Alin Brancu
Emanuel Bighe
Cătălin Stelian

Spectacolul este o producție INDART.

Informatii si rezervări: 0723196376. Accesul in Music Club se realizează începând cu ora 19.00, iar rezervările se revendica pana la 19.45.

Echipa Teatrul Rosu

0723 196 376

www.teatrul-rosu.com

www.facebook.com/teatrulrosu1

Instituțiile culturale din România: „zări şi etape” din istoria recentă

Marcând cei 60 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Naţională a României), ediţia din acest an a Zilelor Bibliotecii Naţionale propune o dezbatere privind perspectivele care au definit şi redefinit, în ultimele decenii, instituția bibliotecii și, în general, instituțiile culturale românești, privind poziţionarea instituţiei bibliotecii în raport cu alte tipuri de instituţii culturale, privind „zările şi etapele” percepţiei publice asupra instituţiilor culturale din România, în toată această perioadă.

Evenimentul punctează și împlinirea a 25 de ani de la înființarea Bibliotecii Omnia din Craiova – Filială a Bibliotecii Naționale a României, precum și a 20 de ani de la înființarea Revistei Bibliotecii Naționale a României (1995-2015).

Prin titlul ales „Zări și etape” aducem un omagiu filosofului şi bibliotecarului Lucian Blaga (Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, 1951-1959), de la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta 120 de ani (9 mai 1895).

afis bibliotecaPROGRAM
10:00 – Symposium, parter

O ISTORIE CARE NE PRIVEȘTE PE TOȚI (I):
► Zări şi etape din istoria recentă a instituţiilor culturale și info-documentare din România (masă rotundă)

Participă: Mădălina Mirea (Palatele Brâncovenești), Ioan Opriș (Muzeul Național de Istorie), Virgil Nițulescu ( Muzeul Țăranului Român ), Ioan Drăgan (Arhivele Naționale ale României), Florin Abraham (CNSAS), Cornel Lepădatu (Biblioteca Academiei Române), Claudia Șerbănuță (Biblioteca Națională a României)

12:30
Pauză de cafea

13:00 – Symposium, parter
O ISTORIE CARE NE PRIVEȘTE PE TOȚI (II):
Doina Ghiță – 25 de ani de la înființarea Bibliotecii Omnia din Craiova, Filială a Bibliotecii Naționale
Anca Andreescu – Istoria Așezămintelor Brătianu

14:00 – Symposium, parter
O ISTORIE CARE NE PRIVEȘTE PE TOȚI (III):
Zări și etape din istoria Bibliotecii Naționale a României – o perspectivă bibliografică
Zări și etape din istoria Depozitului Legal din România
Zări și etape privind literatura de specialitate editată în România în perioada 1990-2015
20 de ani de la înființarea Revistei Bibliotecii Naționale a României
(masă rotundă)

Participă: Mircea Regneală, Dan Erceanu, Claudia Lungu, Dina Paladi, Anca Moraru, Letiția Constantin

16:00 – Symposium, parter

Concert special de colinde

Expoziții:
► „Zări şi etape” din parcursul intelectual al unui filosof. 120 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga (1895-2015) – AvanGarden 5, parter
► „Zări şi etape” din istoria Bibliotecii Naționale a României – AvanGarden 5, parter
Publicațiile editate de Biblioteca Națională a României – AvanGarden 5, parter
► „Zări şi etape” privind literatura de specialitate editată în România în perioada 1990-2015 – Buzunarele UNU, DOI – parter

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România vă invită la ultima ediţie din acest an a Seratei “Eminescu Jurnalistul“. Evenimentul va avea loc în data de luni, 14 decembrie 2015, ora18:00 la sala Euterpe a Universitatăţii Spiru Haret, de pe strada Ion Ghica nr. 13, intrarea de pe strada Doamnei.

Programul acestei ediţii:

“De la Eminescu cetire” prelegere susţinută de Miron Manega.

“Eminescu în numismatică” prezentare susţinută de Mihai Costin.

“Presa românească în exil” – Vintilă Horia. Prezintă prof.univ.dr. Mihaela Albu, prof.dr. Dan Anghelescu, prof.univ.dr. Mircea Anghelescu, prof.univ.dr. Vasile Spiridon.

“Un an de la apariţia revistei INDEPENDENŢA ROMÂNĂ”, prezentare susţinută de Florian Laurenţiu Stoica.

Lansarea primului număr al revistei “UZP”, editor Benone Neagoe.

În final, actriţa Claudia Motea va prezenta trupa “Teatrul Nostru”.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundaţia literar – istorică “Stoika”.

Moderator, Doru Dinu Glavan.

Intrare lberă.