Sâmbătă, 21 noiembrie, de la ora 14:00 autorul de benzi desenate MIHAI GRĂJDEANU vă așteaptă la standul Muzeului Municipiului București, de la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2015, ediţia a XXII-a ….. unde îl va desena pe ,,Tata Moșu”….personajul romanului grafic cu același titlu, o poveste interbelica în benzi desenate!

tata mosu„Înainte de a citi scenariul romanului grafic «Tata Moşu» îmi imaginam cum ar fi această poveste, îmi imaginam un hoţ de buzunare care încerca să găsească tot felul de metode ingenioase, tot felul de trucuri pentru a fura de la oameni. Dar, citind povestea şi cunoscându-l mai bine, cred că el este un hoţ cu principii. Chiar dacă la început el este un antierou. De obicei, hoţii sunt prinşi de eroii de benzi desenate. Personajul nostru trece însă printr-o călătorie, încearcă să ajungă undeva. El îşi ajută familia chiar dacă prin furt, şi de multe ori este prins şi pedepsit, încearcă să-şi găsească o linişte sufletească, trece printr-o serie de aventuri, prin cele două mari războaie şi la un moment dat, chiar salvează nişte vieţi omeneşti. Cred că dintr-un anti-erou, Tata Moşu devine eroul acestei poveşti!”, este de părere  Mihai. I. Grăjdeanu.

La rândul său, autorul textului, Adrian Majuru, care a studiat intens acest ”caz” spune că: „În cazul personajului acestei poveş­ti, m-a surprins faptul că în epocă, în timpul vieții lui – atunci când a fost închis o perioadă mai îndelungată la închisoarea Văcărești – a fost obiectul unor cercetări sociologice și în afară de legiști l-au mai studiat într-o manieră antropologică pe cât se poate de serioasă oameni veniți din zona universitară; faptul că un om simplu a determinat atâta interes prin maniera spectaculoasă pe care a tot acumulat-o în spatele său în a trăi cumva altfel. Atunci am încercat să mă apropii mai mult de acest personaj care a trăit în realitate, în Bucureștiul anilor ’20. A fost activ până la venirea comunismului, după care i se pierde urma și am văzut că există un drum singular care nu se regăsește în faptele și în destinul altor infractori, să spunem așa, de drept comun, că el asta a fost, dar a știut, în mod conștient, pe ce palier se afla, adesea împins de un cadru social care nu l-a ajutat foarte mult atunci când era adolescent sau la prima tinerețe.”

Iată ce spunea chiar Tata Moșu despre cariera sa de hoț și despre lumea în care trăia: ”Se fură în societatea de azi de la un capăt până la altul, iar hoții adevărați nu vin nici măcar în vizită la pușcărie, aici îi găsiți însă pe aceia care fură o găină, o pâine sau o funie de ceapă. Ei sunt țapii ispășitori ai tuturor vinovaților. Cât păgubesc eu societatea,  și cât furtul meu este o plagă sau o gangrenă socială, dacă împins de foame trebuie să smulg poșeta unei artiste? Știu prea bine că victima mea nu trăiește din meserie cinstită, aceasta mi-o confirmă luxul pe care-l duce și briliantele pe care le poartă. Toți acei titanozaori, la care noțiunea banului este extrem de vagă și pe care artista îi extorchează, trăiesc pe socoteala societății. Sunt mulți dintre aceștia care n-au nici măcar timpul necesar pentru a-și număra proviziile cu care îi înfruptă colectivitatea”. Despre povestea lui Tata Moșu și aventurile lui prin Bucureștiul interbelic aflați citind această carte inedită. (Gabriela Lupu – România Liberă)