Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează, în cadrul seriei Historia Viva, o nouă conferință intitulată O nouă villa în Dacia Romană – Situl de la Tărtăria II, prezentată de dr. Mihaela Simion. Evenimentul va avea loc joi, 7 mai 2015, începând cu ora 11.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazu. Accesul la eveniment este gratuit.

unnamedÎn contextul diagnosticului arheologic efectuat de către un colectiv de specialiști ai Muzeului Național de Istorie a României, în perioada noiembrie–decembrie 2011, au fost identificate, pe traseul lotului 1 al viitoarei autostrăzi Orăștie – Sebeș, 11 situri arheologice.

În perimetrul cuprins între km 15+100–15+350, lucrările de diagnostic atrăgeau atenția asupra unor structuri datate în epocă romană, astfel fiind delimitat situl de la Tărtăria II. Deși referitor la această zonă există numeroase informații cu privire la ocuparea spațiului de-a lungul timpului de către diverse comunități umane, epoca romană a fost cunoscută doar prin intermediul unor descoperiri întâmplătoare.

Astfel, cercetările arheologice cu caracter preventiv din anul 2012 au pus în evidență existența unui ansamblu de clădiri romane pe care autorii cercetării le atribuie unei villa ce a funcționat, cu diverse modificări, începând cu prima jumătate a secolului II p. Chr. până la mijlocul secolului al III-lea p. Chr.

Existența la Tărtăria II a unei villa, reședință și mijloc aducător de venit pentru un proprietar funciar din Dacia, presupunea racordarea acesteia la principalele elemente ce definesc sistemul social economic specific Imperiului Roman. Acestea sunt conexiunea la rețeaua rutieră, accesul la modalitățile considerate profitabile de transport (de exemplu transport pe Mureș) și existența pieței de desfacere, constituită – în principal – de structurile urbane și cvasiurbane din vecinătate. Aceste condiții pentru existența unei proprietăți funciare rentabile sunt prezente în majoritatea indicațiilor autorilor antici referitoare la agricultură, racordarea la o rețea rutieră fiind esențială. Din acest punct de vedere, datele obținute pe baza cercetării ansamblului de la Tărtăria II se conectează și se completează cu o serie de alte descoperiri recente prilejuite de cercetarea arheologică preventivă pe sectoarele de autostradă Sibiu – Sebeș, Sebeș – Orăștie și Orăștie – Deva și aduc importante contribuții la cunoașterea acestei porțiuni din valea Mureșului mijlociu, inclusiv în ceea ce privește reevaluarea cunoștințelor referitoare la tronsonul rutier principal dintre Apulum și Petrae.