fifeOrganizatorii Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, ediţia a III-a, anunţă că au fost desemnaţi membrii juriului de anul acesta. Președintele juriului celei de-a treia ediţii a FIFE Zlatna este maestrul Dorel Vișan. Alături de el se află alte șase personalități din lumea filmului şi a muzicii: regizorul Nicolae Mărgineanu, criticul de film Nicolae Călin Căliman, realizatorul tv. Carmen Ştefănescu, regizorul Cristi Toporan, maestrul Dumitru Fărcaş şi solistul Ioan Bocşa.

Anul acesta, organizatorii FIFE Zlatna au plăcerea să anunţe că festivalul se desfăşoară în perioada 5-7 iunie. Cu această ocazie, vă anunţăm că filmele pe teme etnografice pot fi înscrise în competiţia festivalului până la data de 15 mai 2015. Persoanele interesate să înscrie filmele în competiţia FIFE Zlatna, ediţia a III-a, pot obţine informaţiile necesare de pe site-ul festivalului www.etnofilmzlatna.ro.

Maestrul Dorel Vişan este născut în Tăuşeni, judeţul Cluj. Marele actor a interpretat peste 40 de roluri în teatru, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 60 de roluri, în cea mai variată gamă. Măiestria artistică a celebrului actor este apreciată deopotrivă în România, dar şi în Europa. Mircea Daneliuc i-a oferit lui Dorel Vişan rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul „Senatorul melcilor”, din 1995. Pentru prestaţia sa din film, acesta a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa. „Senatorul e genial interpretat de Dorel Vişan, un voinic spătos, care seamănă ciudat cu Charles Napier, actorul venerat al lui Jonathan Demme”. „Senatorul melcilor” ar fi trebuit premiat pentru formidabilul actor Dorel Vişan, în rolul titular”, a publicat Thierry Jousse, în Cahiers du Cinema. O altă latură artistică a doctorului în arte – în domeniul teatrului – Dorel Vişan este publicarea de poezii, articole şi eseuri: De vorbă cu Domnu, Voi veni cu fluxul, Vremea cireşelor amare, Păcate, Psalmi, Cine-i păzeşte pe paznici.

Nicolae Mărgineanu este un cunoscut regizor, scenarist şi producător de film. Originar din Cluj, Nicolae Mărgineanu s-a născut la 25 septembrie 1938. În anul 1968 a absolvit Institutul de Teatru şi Cinematografie I.L.Caragiale, secţia imagine film, iar din 1978 lucrează ca regizor de film. Acesta a semnat imaginea mai multor filme de lung metraj: 2014 – Poarta Albă; 2010 – Amfiteatre şi închisori; 2008 – Schimb valutar (Menţiune specială a juriului la festivalul internaţional al filmului din Montpellier, Franţa; Premiul de interpretare masculină la Festivalul Filmului Mediteranean din Tetouan, Maroc); 2007 – Logodnicii din America; 2002 – Binecuvântată fii, închisoare (premiat în SUA, Canada şi Rusia); 1999 – Faimosul paparazzo; 1996 – Capul de zimbru; 1995 – Enescu – la răspântie de vremi; 1994 – Arhitectura şi puterea; 1993 – Priveşte înainte cu mâinile (premiat în Italia, Portugalia, Franţa, Macedonia, România); 1991 – Undeva în Est; 1990 – Un bulgăre de humă; 1988 – Flăcări pe comori; 1986 – Pădureanca; 1983 – Întoarcerea din iad; 1981 – Ştefan Luchian; 1979 – Un om în loden; 1978 – Mai presus de orice. Ca operator de imagine, Nicolae Mărginean a filmat Alerta (1967), BD în acţiune (1970), BD în alertă (1970), BD la munte şi la mare (1971), Explozia (1972), Fraţii Jderi (1974), Muntele ascuns (1974), Tănase Scatiu (1976), Profetul, aurul şi ardelenii (1978), la care a fost şi regizor secund. În prezent, regizorul Mărgineanu este căsătorit cu actriţa Maria Ploae şi împreună au trei copii.

Carmen Ştefănescu este membru al Uniunii Cineaştilor din România şi realizator la Societatea Română de Televiziune, Departamentul Minorităţi. În anul 1990 a participat la înfiinţarea Redacţiei „Alte Naţionalităţi” care, alături de „veteranele” Redacţii în limba Maghiară şi Germană, completa profilul Departamentului Minorităţi al Televiziunii Române. În decursul acestor ani a realizat numeroase documentare, monografii şi portrete cinenematografice.

Nicolae Călin Căliman este un cunoscut critic de film şi profesor universitar. Născut în Braşov, Călin Căliman a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti (1957) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică secţia de teatrologie-filmologie (1958). De-a lungul anilor, el a publicat peste 6.000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale şi colaborează vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.

Maestrul Dumitru Fărcaş, cunoscut şi apreciat în toată lumea pentru minunatele sale cântece la taragot, este un muzician desăvârşit. El s-a născut pe 12 mai 1938 în Groşii Maramureşului şi, la început, a iubit fluierul. La 14 ani a început să studieze oboiul la Şcoala de muzică din Cluj-Napoca, apoi, tot aici, şi-a desăvârşit studiile la Academia de Muzică „George Dima”. În această perioadă a îndrăgit şi taragotul, un instrument muzical care în mâinile sale pare fermecat. Muzica interpretată de Dumitru Fărcaş este vie şi face să vibreze chemarea străbunilor în sufletul oricărui om care îl ascultă. Maestrul şi-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului  „Maramureșul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărţişorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, obţinând numeroase premii naţionale şi internaționale. Printre primele sale albume se numără: Trésors folkloriques roumains: un virtuose du taragote et de l’hautbois (1973), Trésors folkloriques roumains: un virtuose du taragote vol. II (1977), Trésors folkloriques roumains (1993). A primit numeroase distincţii pentru cariera sa muzicală atât în ţară, cât şi în străinătate, în 2002 Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit „Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a”, „pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia    românească şi universală”.

Ioan Bocşa este profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde conduce modulul Muzică Vocală Tradiţională Românească. Personalitate marcantă a culturii româneşti, Ioan Bocşa desfăşoară o prodigioasă activitate în domeniul cercetării etnomuzicologice, fiind autor al mai multor volume de specialitate. Dintre culegerile publicate menţionăm: 1484 Colinde cu text şi melodie, Colinde româneşti (Premiul Academiei Române pentru Muzicologie), Muzică Vocală Tradiţională din Sălaj, Colinda în Transilvania – Catalog tipologic muzical, Muzică Tradiţională din Munţii Apuseni. A mai publicat o carte cu însemnări de călătorie Cu cântecul în jurul lumii şi un volum de eseuri Alfabetul gândurilor mele. Cariera didactică şi de cercetare se îmbină fericit cu cea de interpret de folclor. În această calitate, el a susţinut numeroase concerte în Europa, America, Asia şi Australia. Ioan Bocşa a realizat şi filmul folcloric Baladă pentru Munţii Apuseni. A obţinut numeroase distincţii şi premii, din care menţionăm: Marele Premiu la Festivalul „Maria Tănase”, Premiul „Ethnos”, Diplomă de Excelenţă a Clubului „Lions” din Cluj, Distincţia „Paul Harris” – Rotary International şi multe altele.

Regizorul Cristi Toporan este considerat o nouă speranţă a filmului românesc. Membru al Uniunii Cineaştilor din România, Cristi Toporan este o personalitate complexă. El este regizor de film şi coregraf, absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport în 1998, absolvent al Facultăţii de Regie Film şi Tv din cadrul Universităţii Hyperion în 2011, doctorand U.N.A.T.C. secţia regie film din 2013. Din anul 2011, Cristi Toporan este regizorul artistic al postului DIGI 24. Vacanţele din copilărie petrecute la ţară, alături de bunici şi tradiţiile româneşti, s-au regăsit mai târziu în scurt metraje etnografice precum: Badea Ion, Pescuitul la coteţe şi Pâinea la ţest. Din 2010 până în prezent, filmele lui Cristi Toporan au fost distinse cu diverse premii în cadrul unor festivaluri de film româneşti sau internaţionale.

Coordonator de proiect

Elena Boholţ

Anunțuri