novecento“Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversari” este o expoziţie ce îşi propune să spună povestea Bucureştiului în secolul XX.


Expoziția, deschisă între 11 martie si 30 aprilie laGrand Hotel Continental, invitati speciali sunt domnii Emanuel Badescu și Adrian Craciunescu.


“Orașul trăiește prin mai multe suflete. Avem un oraș care se prezintă, un oraș cu mesaj, ale cărui detalii se modifică aproape cu fiecare generație. Orașul comunică prin glasul tuturor vârstelor, având astfel mai multe voci sincronizate cu atitudini, fapte, proiecții de viitor. Proiectul de față își propune să cartografieze geografiile umane ale secolului XX. Hărțile care se suprapun nu aparțin exclusiv trecutului ci mai ales unui prezent în desfășurare al cărui ultim cuvânt încearcă să definească o posibilă prognoză pentru un termen mediu. Dacă prima hartă ține de geografia simbolică a unui organism viu, de mesajele continuate și multiplicate prin reclame, fațade, spații publice de la străzi la grădini, hărțile ce vor urma sunt în continua mișcare deoarece sunt legate de umanitatea care a evoluat aici și le consumă preț de peste patru generații. Oamenii de pe stradă reprezintă un barometru de civilizație urbană prin ceea ce ei sunt ca atitudine, vestimentație, proiectii de viata și mai ales prin ceea ce ei consumă cu fiecare zi sau cu fiecare vârstă. Omul orașului are însă o viață de acasă foarte diferențiată de un calendar profesional și cultural, la rândul său mereu îmbogățit și diversificat prin acumulare și multiplicare. Povestea Lui și povestea Ei pe axa unui timp vertical, de la 1900 la anii 2000, de la străbunic și strănepot, nu are un precedent consistent în istoriografia românească. Istoria locuirii, spațiile casei, accesoriile zonelor casnice au povestea lor. Dar există și axa unui timp orizontal, aceea a vârstelor care se tot repetă cu fiecare generație: copilărie, adolescență, maturitate și bătrânețe. Cum arătau chipurile acestor vârste de la 1900 la anii 2000 reprezintă o provocare antropologică, iar Bucureștiul poate fi un interesant studiu de caz pentru istoria culturală a României.
Această călătorie prin secolul XX nu-şi propune să detalieze evoluţia societății urbane, ci să arate, în linii generale, câteva modificări de comportament, mod de viață, preocupări, chiar tipul de locuire şi ambientare interioară.” Dr. Adrian Majuru


Grand_Hotel_Continental,_Bucharest,_Romania_-_20110903Grand Hotel Continental este un hotel cochet, construit în secolul XIX, după modelul altor clădiri la modă din Paris. Povestea hotelului începe cu Grand Hotel Broft. Printre cei mai renumiți oaspeți ai săi au fost Prințul Napoleon și faimosul negustor francez Jobin.  După înfrângerea armatei Otomane în 1877, Osman Pașa, conducătorul armatei, a fost deținut în camerele apartamentului 104 al hotelului înainte să fie deportat în Rusia. O veche poveste descrie cum Osman Pașa stătea la geamul apartamentului pentru a-l saluta pe tânărul victorios, în curând rege, Carol I, care mărșăluia alături de trupele sale pe strada din fața hotelului, un marș în urma căruia numele celui mai important bulevard al Bucureștiului a fost schimbat în Calea Victoriei.
GrandContitentalHotelHotel Broft a fost mai târziu închis, în 1885, redeschizandu-se după un an sub numele de Grand Hotel Continental, un hotel ce a supraviețuit până în zilele de azi. La începutul secolului XX, începe perioada de glorie a hotelului, găzduind oaspeți din aristocrația locală și străină, și devenind locul de întâlnire pentru intelectualii Bucureșteni. Scriitori renumiți, matematicieni, actori, și muzicieni își dădeau întâlnire la Restaurantul Continental, care în curând devine cel mai la modă restaurant din oraș.  Trecând prin atâția ani de istorie, hotelul nostru nu a fost ocolit de diversele evenimente, precum cutremurul din 1940 în urma căruia clădirea a suferit pagube majore. Mai târziu, hotelul a fost închis în perioada de formare a regimului communist (1948-1974).  Situația se îmbunătățește în 1979 când Grand Hotel Continental este redeschis ca și hotel, iar în 1989 clădirea este returnată fundației Menachem Elias.
În 2005 hotelul a fost din nou închis pentru lucrări de renovare, și redeschis după 4 ani sub forma sa finală, fiind inclus în Patrimoniul Statului Român.  Grand Hotel Continental nu reprezintă numai un loc de popas pentru călători, dar și o experiență extraordinară, o oglindă către trecut. Închideți-vă ochii, inspirați adânc, și aproape că puteți auzii caleștile trecând peste Podul Mogosoaiei, armata regelui Carol I mărșăluind pe lângă hotel, sau pașii lui Osman Pașa în apartamentul 104. Grand Hotel Continental este mai mult decât un hotel, este un loc înghețat în timp, unde poți trăi istoria.

Anunțuri