161Muzeul de Artă Cluj-Napoca găzduieşte în perioada 4 februarie-22 martie 2015 expoziţia-eveniment itinerantă „Aurul şi argintul antic al României”. Iniţiativa lansării acestui proiect muzeografic de anvergură naţională, organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, unul dintre cele mai complexe demersuri de acest fel realizate la noi în ultimul sfert de veac, a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, la materializarea sa aducîndu-şi o substanţială contribuţie 31 de muzee de arheologie şi istorie din ţară.

Pornind de la o selecţie de 1004 piese arheologice din metale preţioase de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, adevărate „perle ale Coroanei” patrimoniului cultural naţional al României, expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” propune o impresionantă incursiune istorică, ce acoperă o perioadă de peste 6000 de ani, situată între Eneolitic şi Antichitatea Tîrzie, din mileniul al V-lea a.Chr. pînă în secolul al VII-lea p.Chr.

91Dincolo de etalarea unei diversităţi cuprinzătoare, podoabele, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, vesela de ceremonie sau monedele aflate în expunere se remarcă, în mod excepţional, prin raritatea înregistrată pe teritoriului ţării noastre sau al regiunii sud-est europene, multe dintre ele fiind unicate la nivel mondial. O parte însemnată a acestor capodopere majore ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică, toate descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României, compune astăzi renumitul ansamblu al artefactelor expoziţiei permanente „Tezaur Istoric” din cadrul MNIR din Bucureşti: brăţările regale polispiralice de aur de la Sarmizegetusa Regia, Tezaurul de la Pietroasa (com. Pietroasele, jud. Buzău), binecunoscut publicului sub numele de „Cloşca cu puii de aur”, ansamblurile princiare getice de la Agighiol (jud. Tulcea) şi Peretu (jud. Teleorman) sau piese ale unor vestite complexe ale evului mediu timpuriu găsite în imediata apropiere a Clujului, inventarele princiare de la Apahida sau tezaurul de la Cluj-Someşeni.

141Gravitînd în jurul sensurilor de insignă, însemn de prestigiu, sacralitate, bogăţie sau, pur şi simplu, podoabă, conceptul tematic al expoziţiei urmăreşte să ilustreze multitudinea de faţete pe care le-au dobîndit metalele nobile, cărora, pe lîngă bogăţia formală şi rafinamentul ornamentaţiei, li s-a conferit un rol activ în definirea, sublinierea şi reproducerea identităţilor de gen, vîrstă şi statut social, în afirmarea unor credinţe religioase.

Desfăşurarea cronologică a celor şase secţiuni care structurează circuitul expoziţional, şi anume „Eneolitic”, „Epoca bronzului şi prima epocă a fierului”, „Cultura getică preclasică”, „Cultura geto-dacică clasică”, „Perioada romană”, „Antichitatea tîrzie şi Evul mediu timpuriu”, este mult îmbogăţită prin prezenţa textelor şi a ilustraţiei panourilor explicative, care caută să retraseze reperele „biografice” esenţiale ale pieselor antice expuse. De la încadrarea în epocă şi prezentarea condiţiilor de descoperire, discursul curatorial migrează semnificativ spre evidenţierea ingeniozităţii tehnologice şi a forţei creatoare a străvechilor orfevrii, cu conturarea mediului favorizant, a rolului funcţional sau a dimensiunii pur simbolice şi estetice cu care au fost investite toate aceste obiecte, reale puncte de referinţă în arta metalului preţios.

112Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) figurează în expunere cu 61 de obiecte arheologice de o valoare inestimabilă, care recompun succint, dar sugestiv, un generos palier cronologic, cuprins între perioada mijlocie a epocii bronzului şi antichitatea tîrzie sau evul mediu timpuriu. Tezaurele dacice din argint de la Sărmăşag (jud. Sălaj) şi Cojocna (jud. Cluj) sau splendidul inventar funerar al unei „prinţese” gepide descoperit în anul 2007, cu ocazia construirii ansamblului comercial Polus-Center din comuna Floreşti (jud. Cluj), se numără printre cele mai semnificative exponate provenite din colecţiile acestui muzeu.

Coordonarea expoziţiei aparţine dr. Ernest Oberländer-Tîrnoveanu, Director General al MNIR, şi dr. Rodica Oanţă-Marghitu, coordonatorul secţiei Cabinet Numismatic şi Tezaur Istoric din cadrul MNIR, fotografiile sînt realizate de ing. Marius Amarie, iar designul expoziţiei este realizat de dr. Virgil Apostol.
Vernisajul oficial al expoziţiei va avea loc miercuri, 4 februarie 2015, la ora 18, în prezenţa Excelenţei sale, domnul Ioan Vulpescu, ministrul Culturii. Accesul la vernisaj se va face exclusiv pe bază de invitaţie.
Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va fi deschisă publicului pînă în 22 martie 2015 şi va putea fi vizitată de luni pînă duminică inclusiv, între orele 10-19, cu ultima intrare la ora 18:15.

Expoziţia va fi însoţită pe tot parcursul ei de o serie de evenimente conexe, precum: vizite ghidate şi conferinţe, al căror calendar va fi anunţat ulterior. Participarea la aceste evenimente se va face pe baza unei rezervări prealabile la adresa de e-mail: macn@cluj.astral.ro sau la numărul de telefon: 0264-596952. Persoană de contact: Viorica Tomoş, referent – se spune într-un comunicat al organizatorilor, remis presei.

foto: Madalina Corina Diaconu (all rights reserved)

Anunțuri