Archive for aprilie, 2014


maccaringo150114wBeatles la TVR…
În sfârşit, un vis al tinerilor din perioada anilor ’60-’70 s-a împlinit; doi dintre legendarii “cei patru tineri furioşi din Liverpool” au apărut şi la TVR, în seara de Paşti (nu la foarte mult timp după concertul lor din Statele Unite, care a celebrat “Noaptea care a schimbat America” /informaţiile de pe Internet păstrează contextul în care The Beatles…dar mai bine cităm: “Sullivan’s failure to scoop the TV industry with Presley made him determined to get the next big sensation first. In 1964, he achieved that with the first live American appearance of The Beatles, on February 9, 1964, the most-watched program in TV history to that point and still one of the most-watched programs of all time. The Beatles appeared three more times on the Sullivan show in person, and submitted filmed performances later. Sullivan struck up such a rapport with the Beatles that he agreed to introduce them at their momentous Shea Stadium concert on August 15, 1965” :
The Beatles at Shea Stadium

Paul McCartney Performs Outdoor Concert On Hollywood Boulevard For "Jimmy Kimmel Live!"http://youtu.be/M6DfG7sml-Q
O apariţie The Beatles la TVR în 1965 ar fi fost de neimaginat…Ea a fost posibila (in seara de Pasti, la putin timp dupa concertul din S.U.A. a doi dintre cei patru Beatles) abia in…2014. Românii au o vorba: “Mai bine mai târziu decât niciodată !” (sigur că după 1989 a fost posibil să vedem pe ecranele televizoarelor Beatles, dare eu mă refer aici la un concert The Beatles preluat la scurt timp după ce el a avut loc in Statele Unite…) Am reţinut, din intervenţia lui Paul McCartney, ezitarea sa…atunci când a fost rugat să gândească acest concert (dacă nu cumva îşi face propria apologie)…dar tot el a ajuns la concluzia că, dacă nu ar fi gandit acest concert, cine ar fi putut să o facă în locul său?
PAUL & RINGO GRAMMYS BEATLES TRIBUTE FEB 9 2014

Într-adevăr…dacă The Beatles nu ar fi existat, cine ar fi putut să ne ofere muzica lor (unul din cele mai frumoase cadouri de Paşti) în locul lor?
Ioan Iacob (va urma)

Junto al GeneralifeMiercuri, 30 aprilie, ora 19, la Palatul Şuţu, în cadrul stagiunii muzicale „Iosif Sava” a Fundaţiei ACCUMM, continuă cea de-a treia ediţie a „Serilor de chitară”, un proiect al Asociaţiei Culturale Kitharalogos. Titlul celui de-al cincilea concert, „Junto al Generalife”, este inspirat de o celebră lucrare a compozitorului spaniol Joaquín Rodrigo care evocă grădinile persane din Alhambra, un spaţiu unde sunetele apei, ale muzicii şi poeziei rezonau armonios pe vremea când Anadaluzia era sub stăpânirea maurilor. Chitaristul ieşean Dan Alexandru Arhire, protagonistul serii, a pregătit un program spectaculos cu lucrări de Rodrigo, Turina, Brouwer şi Piazzolla; în deschidere, Ilie Dragoş Vasile, elev al Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi, va face un scurt periplu muzical de la Bach la Dyens.

 

     Dan Alexandru Arhire a absolvit în 2012 cursurile de masterat ale Facultăţii de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice, secţia chitară clasică, din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, unde a studiat sub îndrumarea lect. univ. dr. Daniel Dragomirescu şi a conf. univ. dr. Constantin Stanciu. În intervalul 2010 – 2011 a studiat la Koblenz Guitar Academy, Germania, avându-l aici maestru pe marele chitarist italian Aniello Desiderio. S-a perfecţionat de asemenea în cadrul master-class-urilor susţinute de chitarişti de renume mondial ca Susana Prieto, Alexis  Muzurakis, Marcin Dylla, Judicaël Perroy, Goran Krivokapic, Marco Tamayo, Zoran Dukic sau Pavel Steidl. Pe lângă numeroasele apariţii solo, a susţinut alături de orchestrele filarmonicilor din Iaşi şi Botoşani, concerte precum Concertul în La major, op. 30 de Mauro Giuliani, Concierto de Aranjuez şi Fantasia para un gentilhombre de Joaquín Rodrigo. În paralel cu activitatea de interpret, Dan Alexandru Arhire activează începând cu anul 2009 şi ca director artistic al IAŞI Guitar Festival.

Ilie Dragoş Vasile, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi, clasa profesorului Marius Ţîmpău, este unul dintre cei mai talentaţi chitarişti ai generaţiei sale. Acest lucru este confirmat atât de premiile obţinute (amintim aici premiul I la ultimele două ediţii ale Olimpiadei Naţionale de Intepretare Instrumentală), cât şi de activitatea concertistică intensă (recitaluri, apariţii televizate, lansări de carte etc.)

646x4041-300x187Una din cele mai interesante fortificaţii în vremea geto-dacilor a fost la Polovragi (Polovraci), la aproximativ 1000 m altitudine pe Muntele Padeşului. Conform credințelor populare, cetăţile dacice erau vegheate de Zeul Zamolxis. Fortificaţia de la Polovragi era compusă dintr-o cetate dava plasată pe un mamelon, la 30 m deasupra Poienei Padeşului şi o ”cetate de refugiu” – un platou de 6000 mp numit ”Crucea lui Ursachi“, folosit în acele vremuri drept loc de refugiu. Locuitorii acestei cetăţii dacice erau organizati într-o aşezare civilă, situată la ieşirea Olteţului din chei în timp ce conducătorii, garda lor şi reprezentanţii aristocraţiei militare şi sacerdotale locuiau în ”cetăţuie”.

Istoricii consideră că cetatea de la Polovragi a fost  construită cu aproximație în jurul anilor 150 î.Chr. La început, Muntele Padeş a fost doar o stâncă golaşă de calcar pe care dacii au transformat-o într-o adevărată acropolă. Printr-o muncă grea și asiduă ei au reușit să amenajeze 8 terase, şapte pe versantul nordic al muntelui şi una pe cel sudic. Alunecările de teren au fost prevenite prin adăugarea la fiecare terasă a unei zidării, lucrate din piatră de calcar nefasonată dispusă în unghi de 45 de grade. Cu rol de apărare exista un val din piatră spartă alternând cu lut peste care se înalţă o palisadă de lemn. Pe platou s-au ridicat mai multe construcții, inclusiv un turn de observaţie.

articol intreg

Vatra Daciei

Consiglio Regionale della Calabria şi Bizz Maker’s Production vă invită să participaţi la Simpozionul „Descoperă Fascinanta Calabrie” ce va fi organizat cu scopul de a promova  sectoare ale economiei calabreze pe piaţa românească: industria alimentară prin toate gamele de produse tradiţionale sud italiene, industria turismului (munte, mare, agroturism în Calabria etc.), servicii (transport aerian, bănci, medical, etc.).

Evenimentul va avea loc în data de 29 Aprilie 2014ora 18:00 la Ristorante Cucina Borghese, str. Jean-Louis Calderon, No.33, sector 2, Bucureşti şi va fi moderat de actriţa Ramona Bădescu.

Vor participa invitaţi importanti din conducerea executivă a regiunii: Doctor Pasquale Anastasi – Directorul General al Departamentului „Turism, Sport, Spectacol şi Politică” al Regiunii Calabria; Doctor Consolata Loddo – Director al Departametului „Promovare şi Organizare Turistică” al Regiunii Calabria;Doctor Francesco Giovinazzo – Director Operativ al Aeroportului Reggio Calabria; Doctor Carlo Porcino – Preşedinte al Aeroportului Reggio Calabria

 

Organizatorii îşi propun să expună partenerilor din România o ofertă generoasă de produse şi servicii ce va contribui la o mai buna cunoastere a provinciei sud italiene in tara noastra precum si perspectiva descoperirii reciproce a culturii şi istoriei popoarelor nostre.

 

„Bucurescii sunt credincioasa espresiune a Naţiunei (10  mai 1868) … Urăm acestui iubit oraş, în care se concentrară tot ce sufletul nostru a simţit pe pământul românesc … se flă cea mai preţioasă podoabă a Regatului (22 martie 1881).” Carol I, Regele României

Despre întemeierea oraşului legenda ne vorbeşte despre un cioban pe nume Bucur ca fondator al Bucureştilor. Insă cercetările arheologice au scos la iveală nenumărate vestigii care mărturisesc că încă din cele mai vechi timpuri aici se găsesc urme constante de locuire, formându-se în această arie, pe malurile râurilor Colentina şi Dâmboviţa, o mulţime de sate.[i] Prezenţa omului pe aceste meleaguri este atestată încă din paleolitic, având continuitate până în perioada migraţiilor şi după.

Prima atestare documentară a Bucureştilor este cea a lui Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459 printr-un hrisov dat în limba slavă „în cetatea Bucureşti” prin care întărea lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag şi unui al patrulea, al carui nume nu se mai poate citi, proprietatea lor, scutindu-i totodată de dări şi „slujbe”.[ii] Cetatea a fost preferată şi de alţi domnitori munteni precum Radu  cel Frumos, Basarab cel Tânăr, Vlad Călugarul, Mihnea cel Rău. In timpul domniei lui Mircea Ciobanul, Bucureştii au fost „îngrăditi cu lemne mari ( trunchiuri ) de stejar”, după cum ne relatează un cronicar sas, lucrare ce a fost executată din porunca domnitorului. „Zidurile acestui oraş sunt trunchiuri groase de copaci, înfipte în pământ unul lângă celălat şi legate împreună prin grinzi de-a curmezisul, prinse de zisele trunchiuri prin cuie lungi şi groase de lemn”.[iii]

In 1659, o dată cu înscăunarea lui Gheorghe Ghica, Bucureştii devin singura capitală a Ţării Româneşti, iar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza capitala Principatelor Unite, la 24 ianuarie 1862.[iv]

Oraşul se tranforma radical în timpul lui Carol I, perioadă în care Bucureştii capătă o nouă înfăţişare dar şi numele de „Micul Paris”. Astfel că o mare parte din clădirile importante ale capitalei au fost finalizate în acea perioadă. Pe locul vechiului local de la Sfântul Sava se va construi Palatul Universităţii, care trebuia să fie Palatul Academiei, între 1857 – 1869, avându-l ca arhitect pe Alexandru Orăscu. Universitatea a fost înfiinţată prin Decretul din 7 iulie 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. La 14 decembrie 1869 se inaugurează oficial Universitatea din Bucureşti, în prezenţa lui principelui Carol I şi a pincipesei Elisabeta. Când a fost inaugurată, în această clădire fiinţau patru facultăţi, şcoala de arte frumoase, Muzeul Monumentelor Istorice, Pinacoteca şi Senatul.[v] In faţa acestuia va fi dezvelită la 8/20 noiembrie 1874 statuia lui Mihai Viteazul, tot în prezenţa domnitorului Carol I. Aceasta a devenit o statuie simbol, prin faţa căreia se vor desfăşura de acum înainte defilări, în special de ziua naţională, 10 mai.[vi]

In 1882 a fost construită clădirea Monitorului Oficial din faţa parcului Cismigiu ( astăzi este sediul Arhivelor Statului ). Clădirea Ministerului de Finanţe de pe Calea Victoriei va fi ridicată în 1883.

In aceeaşi perioadă va fi construită partea centrală a Palatului Regal.[vii]

Ateneul român, construit parţial între 1886 – 1888, după planurile arh. A. Galleron, pe fundaţiile manejului din Grădina Episcopiei, edificiu eclectic de inspiraţie franceză. Lucrările fiind fost reluate în 1893. Ateneul are o sală mare de concerte cu o capacitate de 1.000 locuri. O parte din fondurile necesare construirii acestuia a venit de la populaţie în urma îndemnului: “Daţi un leu pentru Ateneu!”.[viii]

Alte clădiri destinate învăţământului vor fi Ministerul Instrucţiunii Publice ridicat în 1887, Liceul Lazăr în 1889 sau clădirea Şcolii de Comerţ în 1890. Palatul Ministerului de Agricultură şi Domenii şi Palatul de Justiţie vor fi inaugurate în 1895. Lângă Ministerul de Finanţe va fi ridicată în 1898 clădirea Curţii de Conturi.[ix]

Una dintre cele mai reprezentative şi mai cunoscute clădiri din Bucureşti este cea a C.E.C.-ului. Construită pe locul unde fusese cândva Mănăstirea şi Hanul Sfântul Ioan cel Mare. Clădirile hanului, care se aflau în ruină încă din 1852, au fost demolate, foarte probabil, înainte de anul 1875, când a fost dărâmată biserica Sfântului Ioan. Dorinţa lui Alexandru Ioan Cuza „de a se putea dota ţara cât mai în grabă cu o asemenea folositoare instituţie” s-a materializat în Legea de înfiinţare emisă în decembrie 1864. După ce a funcţionat mai întâi în sediul Ministerului de Finanţe şi apoi în clădirile hanului Şerban Vodă, în 1869 se ia iniţiativa construirii unei clădiri, lucrare ce va începe in 1875. Insă amploare deosebită a activităţii Casei de Depuneri a dus la luarea deciziei de demolare a clădirii şi construirii unui nou palat. Astfel că lucrările la noul sediu al C.E.C.-ului vor demara în 1896 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, antreprenor al cladirii fiind ing. şi arh. N. Socolescu şi au durat până în 1900.[x]

Palatul Poştelor, a fost început în 1896 şi terminat la finele anului 1900, fiind situat peste drum de clădirea Casei de Depuneri, pe Calea Victoriei, pe locul unde fusese Hanul Constantin Vodă. Construit după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, aici a fost sediul Poştei centrale până în anul 1970. El găzduieşte astăzi Muzeul Naţional de Istorie al României, dar şi Muzeul Filateliei. Faţada acestui palat seamănă cu faţada Palatului Poştelor din Geneva.[xi]

Banca Naţională a României, construită în urma „Legii pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi de circulaţiune” promulgată la 17 aprilie 1880, a fost construită între 1882 – 1890 după planurile arhitecţilor Cassien Bernard şi Albert Galleron pe locul fostului han Şerban Vodă. Motivele care au întârziat finalizarea lucrărilor au fost diverse: declanşarea războiului sârbo-bulgar, organizarea licitaţiilor pentru achiziţionarea materialelor sau încredinţarea lucrărilor, capriciile vremii.[xii] Poziţionat cu faţada principală către strada Lipscani, construit în stil eclectic de factură academică, palatul Băncii Naţionale are un parter înalt şi două niveluri, cu traveea centrală a intrării marcată de ordonanţa celor patru coloane corintice, având către cele două colţuri câte două nişe, delimitate de coloane ionice, în care sunt amplasate cele patru statui ce reprezintă Agricultura, Industria, Comerţul şi Justiţia, realizate de sculptorul Ioan Georgescu.[xiii]

La mică distanţă de Banca Naţională se afla Biblioteca Naţională a României, funcţionând în fostul sediu al palatului Camerei de Comerţ şi Industrie / Bursa. Palatul Camerei de Comerţ va fi construit în baza Legii din 26 februarie 1906 pe „locul Statului din colţul ce-l face strada Doamnei cu strada Vestei ( azi Ion Ghica ), rămas viran pe urma dărâmării fostei clădiri a Clucerului Bărcănescu, unde odinioară fusese asezat Senatul Ţării şi mai la urmă stătuse Administraţia Poştelor”.[xiv] Clădirea va fi gata în 1910, fiind realizată pe baza proiectului arhitectului Ştefan Burcuş, proiect câştigator al concursului internaţional de arhitectură organizat în 1907 special pentru aceasta construcţie.[xv] Palatul este construit în stil baroc, cu frontoane rotunde, cornişe întrerupte, ansarde cu lucarne, decoraţie excesivă, având intrarea principală, pe colţ, cu balconul curb cos în consolă peste care dominã un arc în plin centru, asemănător cu cel al Casei  de Depuneri. A fost apreciat de critica vremii ca fiind „un monument de o majestate simplă şi frumoasă cu o faţadă grandioasă, clasică şi vie”.[xvi]

Pe bulevardul Kisselef şi în Piaţa Victoriei au fost finalizate clădirile Institutului Geologic şi a Muzeului de Istorie Naturală în 1906.

După planurile arh. Petre Antonescu se va construi între 1906 – 1910 Ministerul Lucrărilor Publice, pe Bulevard vis-a-vis de Gradina Cismigiu, un impunător palat, în stil neoromanesc, ce adăposteşte astăzi Primaria Capitalei.[xvii]

Lucrarea de mari proporţii prin care oraşul s-a dezvoltat în această perioadă a fost consolidată de lucrările de rectificare a cursului râului Dâmboviţa. Intre 1880 – 1883 cursul râului este amenajat, se asanează lunca, se adânceşte albia, în vederea dezvoltării unei reţele de canalizare pentru preluarea apei menajere şi de ploaie. In 1889 existau 12 poduri peste Dâmboviţa: 7 din piatra şi 5 din fier.[xviii]

Au fost apoi construite noi artere de circulaţie şi lărgirea celor existente. In acest sens trebuie amintit atât lucrările a două bulevarde ce taiau oraşul de la Vest la Est şi de la Nord la Sud, cât şi trasarea unei aşa numite „şosele”, după modelul „bulevardelor de centură” din Paris, marcând în acea perioadă limita construită a oraşului. [xix]

In ceea ce priveşte circulaţia feroviară trebuie amintită prima gară din Bucureşti, anume Gara Filaret, prima linie de cale ferată Bucureşti – Giurgiu fiind inaugurată la 19/31 octombrie 1869.[xx]

La 10 septembrie 1868 se pune piatra de temelie a Gării Târgovişte în prezenţa lui Carol I şi care a fost amplasată pe un loc ales de domnitor. Construită între anii 1869 – 1872, Gara de Nord are o arhitectură inspirată din cea a Gării de Nord din Paris şi a purtat denumirea de Gara Târgoviştei ( pentru că artera numită astăzi Calea Griviţei se numea pe vremea aceea Calea Târgoviştei ) până în 1888, de când are actuala denumire. Schimbarea denumirii a fost impusă de darea în folosinţă a liniei Titu – Târgovişte în 1884, apărând astfel gara oraşului Târgovişte, pentru a nu se crea confuzii. Intr-o perioadă scurtă de timp, Gara Filaret îşi pierde importanţa în favoarea Gării Tâgovişte. Importanţa transporului feroviar a făcut ca în 1880 să se execute modificări şi extinderi ale Garii Târgovişte. [xxi]


[i] Cezara Mucenic, Străzi, pieţe, case din vechiul Bucureşti, Editura Vremea, Bucureşti, 2004, p. 5.

[ii] Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureştilor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura sport-turism, Bucureşti, 1979, p. 52.

[iii] Ibidem, p. 53.

[iv] Petre Dache, Făcătorul de dreptate – Vlad Ţepeş în “Magazin Istoric”, nr. 9/1984, p. 23.

[v] Cornel Constantin Ilie, “Intituţii de învăţământ” ”  în Oraşele României – Sfârşitul secolului XIX începutul secolului XX, Bucureşti 2008,  p. 38.

[vi] Radu Coroamă, “Monumente de for public” în Oraşele României – Sfârşitul secolului XIX  începutul secolului XX, Bucureşti 2008,  p.19.

[vii] Constantin C. Giurescu, Op. cit., p. 140.

[viii] Ginel Lazăr, Manuela Tăbăcilă, “Teatre, societăţi şi asociaţii culturale” în Oraşele României – Sfârşitul secolului XIX  începutul secolului XX, Bucureşti 2008, p. 46.

[ix] Constantin C. Giurescu, Op. cit., p. 140.

[x] Ionel Ioniţă, “Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni” în Materiale de istorie şi muzeografie, nr. XV, Bucureşti, 2001, pp. 79 – 81.

[xi] Constantin C. Giurescu, Op. cit., p. 140.

[xii] http://www.bnro.ro/Vechiul-palat-BNR–1064.aspx

[xiii] Cezara Mucenic, Op. cit., p. 101.

[xiv] Nicolae Noica, “Din istoria unei clădiri simbol” în Historia nr. 74 / februarie 2008, p. 22.

[xv] Cezara Mucenic, Op. cit., p. 104.

[xvi] Nicolae Noica, Op. cit.

[xvii] Constantin C. Giurescu, Op. cit., p. 141.

[xviii] Ibibem, Op. cit., p. 139.

[xix] Ibidem, Op. cit.

[xx] Ibidem, Op. cit., p. 137.

[xxi] Cristian Scăiceanu, “Gările oraşelor” în Oraşele României – Sfârşitul secolului XIX  începutul secolului XX, Bucureşti 2008, p. 26.

AUTOR: Cezar Petre Buiumaci

piese-din-tezaurul-de-la-saracsau-300x276În a doua jumătate a secolului II a. Chr. izvoarele literare amintesc o creştere a puterii dacilor confirmată de descoperirile arheologice. Este momentul când dispar necropolele celtice din Transilvania şi nord-vestul României. Perioada care a început cu aceste evenimente a fost numită clasică dacică şi a durat până la cucerirea romană a Daciei.

Apariţia statului, a cetăţilor şi aşezărilor întărite, dezvoltarea fără precedent a meşteşugurilor a coincis cu apariţia unor însemne de prestigiu şi de statut social ale păturilor superioare, care au dus la dezvoltarea artei argintului.

Podoabele din argint au trecut prin mai multe etape cronologice. Prima, cea timpurie, durează dinspre jumătatea secolului I a. Chr., (aproximativ 125-75 a. Chr.). A două corespunde cu domnia lui Burebista şi încă câţiva ani după dispariţia acestuia (aproximativ 75-25 a. Chr.). A treia este extinsă cronologic în ultimul sfert secol al erei vechi, prima jumătate a secolului I p. Chr. (aproximativ 25 a. Chr. – 25 Chr., eventual până la mijlocul sec. I p. Chr.).

articol intreg

VATRA DACIEI

Danartgallery & Galeria Odeon va invita sa vizitati expozitia de fotografie cu titlul  “ DIALOGURI PORTRETISTICE .. ” @ Galeria Odeon – Calea Victoriei 40-42

27.aprilie – 11 mai, vernisaj 29 aprilie ora 18:30

Despre proiectul propus ne vorbeste chiar artista :

afis dana“Imi plac porteretele umane, emotia pe care ti-o poate da un chip prin expresia lui, atunci cand rade, plange, e trist sau e fericit. Asa a luat nastere acest proiect in care au fost implicate  un grup de persoane, care prin dorinta lor de a participa, au dat nastere acestui proiect.

Am incercat prin „ochiul obiectivului” si cu un simplu „click”, sa surprind emotiile celor aflati pentru prima data in postura de model.

Am avut marea bucurie de a descoperi adevarata frumusete – naturalete, simplitate, zambet, mimica – pe care ti-l poate oferi un portret. Asa am ales sa numesc aceasta expozitie „Dialoguri portretistice…” – pentru ca ele vorbesc! “

Despre fotograf

Dana Mitica, a debutat in fotografie in 2009 cu expozitia „Un amalgam de eve”, intr-un mod timid, insa cu multa pasiune. Au urmat apoi 7 expozitii, ultima facand o punte intre arta vizuala si teatru „Confesiunile unor masti” in teatru Masca (2012). Asa a descoperit teatrul, ramanand fidela fotografiei de eveniment teatral.

Pasiunea pentru fotografie a facut-o sa abordeze si alte stiluri, fotografia fashion si fotografia nud, un catalizator, fiind anii de studiu in cadrul liceului de arte plastice, N.N. Tonitza.

Va asteptam cu drag, ca de fiecare data !

 

Adrian Panaite

www.danaartgallery.ro

ueThe Delegation of the European Union to the United States and the Embassies of 28 EU Member States to the United States will open their doors to the Washington public during the EU Embassies’ Open House Day. This annual event is a highlight of the Washington May calendar and is celebrated during Europe Week. Each embassy will open to the public from 10 am until 4 pm on Saturday, May 10 offering a rare look inside the buildings and providing a unique opportunity to experience the country’s cultural heritage and national traditions.

At the Embassy of Romania (1607 23rd Street, NW, Washington, DC 20008) you will have an opportunity to visit the Beaux-Arts style embassy built at the beginning of the 20th century and explore Romania through traditional food and a video tour of its well preserved natural treasures and vibrant cities. Leaflets on Romania’s tourism, traditions, and culture as well as other surprises will be available at the Romanian Tourist Office’s booth. Enjoy an exciting performance of traditional dances performed by the Carpathia Folk Dance Ensemble and take Romanian dance lessons.

RSVPs are not required. Entrance to all of the Embassies and the shuttle service is free, although some Embassies may have food or other items for sale.

For security reasons, all visitors aged 16 and over must bring valid photo identification to EU Open House Day. We recommend that guests avoid bringing oversized bags, as all Embassies will conduct security inspections. While you may bring a camera, please be aware that certain Embassies will prohibit photography.

Additional infor about the EU Open house available at: www.euopenhouse.org

filmLungmetraje regizate de Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Nae Caranfil şi Tudor Jurgiu vor fi proiectate la cea de-a patra ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Stanford, UC Berkeley şi Universitatea San Francisco State din California, informează Institutul Cultural Român (ICR) din New York.

Cea de-a patra ediţie a festivalului se va desfăşura între 26 şi 29 aprilie, tema evenimentului fiind „Tranziţii: Spiritualitatea şi viaţa contemporană în România”.

festival_courts_tangerAstfel, vor fi proiectate filmele „După dealuri”, de Cristian Mungiu, premiat la Festivalul de la Cannes 2012 pentru scenariu şi interpretare feminină (Cosmina Stratan şi Cristina Flutur), „Câinele japonez”, de Tudor Jurgiu, „E pericoloso sporgersi”, de Nae Caranfil, „Evrei de vânzare”, de Radu Gabrea, „Superman, Spiderman sau Batman”, de Tudor Giurgiu, „Tuns, ras şi frezat”, de Bogdan Mureşanu, „Treizeci”, de Victor Dragomir, şi „Anatomia unei plecări”, de Şerban Oliver Tătaru.

Regizorul Şerban Oliver Tătaru şi actriţele Cosmina Stratan şi Cristina Flutur vor participa la ediţia din acest an a Festivalului de Film Românesc, fiind organizată şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

sdc-bucuresti-aprilieDuminică, 27 aprilie, de la ora 15:00, în ceainăria La Un Ceai (Str. Luigi Cazzavillan nr. 25), scriitorul Ciprian Măceșaru va participa la ediția din aprilie a întâlnirilor Schimb de Cărți organizate de bookblog.ro.

În atmosfera prietenoasă a întâlnirii, Ciprian Măceșaru va citi câteva texte, printre care și fragmente din cea mai recentă carte a sa -primul său roman -„Portbagaj”, proaspăt apărut la Editura Trei. Momentul de lectură va fi urmat de o serie de întrebări din partea cititorilor prezenți, iar cei mai activi și curioși dintre ei vor fi recompensați cu o carte cu autograf.

Intrarea la eveniment este liberă. Schimbul de cărți nu este obligatoriu (puteți participa fără să aduceți o carte la schimb) și nici permanent (văputeți retrage cărțile din circuitul Schimb de Cărți atunci când doriți).