Archive for Ianuarie, 2014


gcLa ce vârstă și cum ați ajuns la hochei? De ce ați ales hocheiul și nu fotbalul, ținând cont de faptul că fotbalul a fost întotdeauna “la modă” în România ?

Am fost adus la hochei la vârstă de 7 ani. Antrenorii Radu Șerban și Ion Petrișor organizau selecții la școlile din Galați, a contat faptul că locuiam aproape de patinoar, mă puteam deplasa singur la antrenamente, așa cum făcea și marea majoritate a colegilor mei veniți din același cartier. Tatălui meu îi datorez faptul că am ajuns să fac sport, mă lua cu el de la 5 ani la toate meciurile posibile. El era un microbist înrăit. A încercat să mă ducă la fotbal, dar hocheiul a fost iubire la prima vedere, iar astăzi, dincolo de unele probleme de sănătate și vârsta pe care o am, mă încăpățânez să mai joc, deoarece cred că mai sunt util echipei.

Copiii care aveau stadionul în preajmă se îndreptau către fotbal. Mai târziu am constatat că un hocheist este de cele mai multe ori și un bun fotbalist, așa că cei mai mulți dintre noi ar fi putut ajunge cu success și mari fotbaliști. Eu vara făceam fotbal, era perioada fără gheață și atunci jucam la FCM Galați, la copii. Mi-am dat seama repede că vreau să rămân la hochei și asta am ales. Nu știu de ce, pur și simplu așa am simțit atunci.

Ce antrenori ați avut de-a lungul anilor și care dintre ei și-a pus amprenta pe cariera dvs. de hocheist?

De-a lungul anilor am avut mai mulți antrenori, în funcție de vârsta și echipa la care am jucat: Radu Șerban, Stelian Rusu, Gabriel Gheorghiu, Anton Crișan, Ion Ioniță, Sorin Ciubotaru, Marius Gliga sunt doar câteva dintre numele sonore. Dl Stelian Rusu a fost indubitabil antrenorul care și-a lăsat amprenta pe generația mea de sportivi, a fost cel de la care am învățat foarte multe lucruri. Regret că acum Galațiul nu mai are echipa de altădată pentru că ar fi meritat din plin. Prin mâinile dlui Rusu au trecut sute de copii, mulți dintre ei ajungând la echipele naționale, acesta a fost și cazul meu. Dânsul a fost antrenorul care a promovat naționala României în primele opt din Europa.

La ce echipă ați debutat? Unde ați mai jucat?

Am fost înscris la CSS 2 Galați, după care am trecut pentru un an la seniori în cadrul clubului Dunărea Galați. Am jucat pentru Steaua București 20 de ani, iar în prezent sunt din nou acasă, la Dunărea Galați.

La echipa națională am jucat din 1986, 2 ani la U18, 2 ani la tineret, iar din 1993 la echipa mare, deși puteam să fiu convocat și mai devreme, însă pentru fiecare au existat șanse și neșanse, iar la acea vreme conducerea federației nu mă prea simpatiza.

Ce număr aveți pe tricoul de hochei și de ce? Credeți că v-a purtat noroc?

Numărul 9, cu siguranță mi-a purtat noroc: am fost cu echipa naţională la 14 Campionate Mondiale, unde am fost declarat de două ori cel mai bun jucător şi de trei ori am fost golgheterul turneului. Am câştigat 15 titluri de campionat naţional cu Steaua şi de 17 ori Cupa României, la echipă națională am peste 150 de meciuri jucate, prin urmare steaua mea norocoasă m-a purtat pe drumul cel bun.

Ați avut modele în hochei?

Da, unul singur, Doru Tureanu, fost jucător la Dinamo București, un mare om de hochei care a participat la 17 Campionate Mondiale de Hochei pe gheață, a obținut rezultate remarcabile acolo și a fost al doilea român inclus în IIHF Hall of Fame. Eram fascinat când îl vedeam pe gheață. Dacă aș fi fost ceva mai mare la vremea respectivă, i-aș fi conștientizat și mai mult valoarea și cu siguranță aveam ce să învăț de la el.

Cine v-a ales poziția pe teren? Ce colegi de linie ați avut?

Cel care m-a așezat în teren a fost Stelian Rusu. Colegi i-am avut pe Andrei Nuțu, Marius Gliga, Ionel Corciovă, Ion Ioniță, Ion Zaharia, Viorel Radu, Eugen Radu, Ion Timaru, Cristi Daia și mulți alții. Cred că am făcut parte dintr-o generație fericită și norocoasă, le doresc și puștilor care vin astăzi la hochei să aibă cel puțin rezultatele și satisfacțiile noastre.

Care e cea mai plăcută amintire din hochei? Dar cel mai mare succes?

În 1988 am câștigat Cupă României cu Dunărea Galați. Aveam 18 ani și acele victorii au rămas lipite de sufletul meu. După aceea vin toate titlurile de campion obținute la Steaua. În sezonul 2010-2011 am primit trofeul “Doru Tureanu” din partea FRHG, pentru golgheterul sezonului. Acesta mi-a fost înmânat chiar de dl Tureanu, o mare bucurie pentru mine.

Ruperea de Steaua a fost anevoioasă, v-a fost greu să plecați? La ce rang militar ați ajuns ca jucător al acestei echipe?

Nu am suferit de pe urma plecării de la Steaua. 20 de ani au fost suficienți, naveta la Galați era destul de obositoare și mi-am dorit dintotdeauna să joc acasă. Echipa se confrunta cu probleme financiare în ultima perioadă, nu fusesem plătit timp de 5 luni, așa că am renunțat cu ușurință și fără regret. Ajunsesem la rangul de plutonier ajutant, astăzi sunt pensionar.

Ce hobby-uri aveți? Cu ce vă place să vă ocupați în afara ghetei? Urmăriți meciurile de hochei? Care este echipa favorită?

Îmi place Moto GP, sunt fanul lui Valentino Rossi, îmi plăcea și baschetul pe vremea lui Michael Jordan. Dar cea mai mare plăcere a vieții este să stau cu băiețelul meu. Urmăresc, evident, și meciurile de hochei de la televizor. Echipa mea favorită este Pittsburg Penguins.

Ce presupune, în opinia dvs., sportul de performanță? Care sunt obiectivele pe care le-ați urmărit în carieră?

Sportul presupune multe sacrificii pentru a-ți atinge obiectivele propuse, dar și senzații și mulțumiri pe care nu le poți trăi în alte circumstanțe. Anii aceștia sunt cei mai frumoși, iar eu nu regret nicio clipă alegerea făcută. Mi-am propus întotdeauna să fiu cel mai bun, să dau tot ce pot pe gheață și să câștig. Cu dorința de a da un gol intru de fiecare dată pe gheață, atunci când nu se poate, o pasă de gol este la fel de valoroasă. Hocheiul este caracterizat de multă muncă și inteligență. Partea financiară și lipsa patinoarelor sunt problemele noastre, fiindcă restul există.

Interviu realizat de Tatiana Scurtu-Munteanu

 

Anunțuri

646x404În urma unei evaluări ce a durat 1 an, Societatea Academică Română (SAR) a realizat un top al Integrității Universităților Românești, în cadrul căruia, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este plasată pe locul 13 din 42, și clasificată ca având 3 stele. Tot cu 3 stele au fost cotate și Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În fruntea clasamentului însă, cele mai integre universități din România, care au primit 4 stele, au fost desemnate două universităţi de medicină: cea din Târgu Mureş şi cea din Cluj-Napoca dar şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în timp ce, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (UMFCD), Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, au fost clasificate ca instituții corupte și cu probleme majore și li s-au acordat „zero stele”.

Universitatea „1 Decembrie din Alba Iulia” ocupă locul 13 în topul celor mai integre universități românești, fiind cotată cu 3 stele, ceea ce înseamnă că înregistrează anumite nereguli în ceea ce privește aplicarea codului de etică și neacordarea gradațiilor de merit. În aceeași situație se află și Academia de Studii Economice, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, Universitatea Maritimă din Constanţa, sau Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

În fruntea ierarhiei ce ţine cont de transparenţa administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanţei şi managementul financiar, se află două universităţi de medicină: cea din Târgu Mureş şi cea din Cluj-Napoca precum şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, singurele care au obţinut 4 stele.

uabNu se poate vorbi de aceeași calitate a actului educativ și în universități precum Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (UMFCD), Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, au fost clasificate ca instituții corupte și cu probleme majore și li s-au acordat „0 stele”: „Într-o universitate de «zero stele» nu ai să găseşti pe nimeni în sălile în care ar trebui să se ţină cursurile, iar administraţia e foarte secretoasă. La UMFCD sunt plagiatori dovediţi care îndrumă studenţii şi doctoranzii, la Reşiţa am fost ameninţaţi că vom fi daţi în judecată în cazul în care călcăm pragul universităţii, „Aurel Vlaicu” e celebră pentru afacerile imobiliare, iar „Constantin Brâncuşi” pentru doctoratele şi catedrele oamenilor politici locali”, a declarat Alina Mungiu Pippidi, preşedintele Societăţii Academice Române, cu ocazia lansării Topului Integrităţii Universităţilor Româneşti.

La finalul evaluării universităților, care a durat 1 an, evaluatorii au stabilit că în România nu există nici o universitate de 5 stele. Cât priveşte rezultatele generale, concluziile arată că numai 38% dintre universităţile de stat sunt transparente administrativ, că deşi se află sub acoperire legală, majoritatea posturilor sunt „păstrate” pentru persoane dinainte stabilite, precum şi faptul că în 17% dintre cazuri au existat rapoarte negative ale Curţii de Conturi şi Gărzii Financiare, în ultimii patru ani. Cercetarea a mai scos în evidenţă faptul că una din zece universităţi finanţate de Ministerul Educaţiei a falsificat diplome în ultimii zece ani şi cazuri în care achiziţiile publice se aranjează prin intermediul unor firme „preferate”, ce câştigă consecvent licitaţiile pentru produse sau servicii.

În urma datelor obținute, rectoratele universităților au reacționat dur, motivând faptul că acest clasament a fost întocmit pe baza analizei modului în care îşi desfăşoară activitatea rectoratele şi senatele universitare, rezultat ce a avut o pondere de 70%, şi a evaluării câte unei facultăţi din cadrul universităţilor, informaţii ce au avut o „greutate” de 30% în punctajul total obţinut.

articol intreg

Iulian-Pitea1Sportivul Sorin Iulian Pîtea, în vârstă de 16 ani, este primul român care va participa în proba de sărituri cu schiurile de la Jocurile Olimpice. Acesta s-a calificat vineri pentru etapa de Cupă Mondială de la Sapporo (Japonia).

Iulian-Pitea2Sorin Pîtea s-a impus la primul concurs internațional organizat de România în urmă cu un an, făcându-se remarcat pentru prima dată. El a ocupat primul loc la etapa de Cupă FIS de iarnă în anul 2012, de la Rîșnov, cu o săritură de pe trambulină de 90 metri înălțime. Atunci, el a declarat, încrezător: “ Este doar începutul, pentru că în doi, trei ani o să ajung în topul mondial”. Pitea a început să practice săriturile cu schiurile la zece ani, în 2008, când a fost selecționat de FRSB, alături de 29 alți copii cu vârsta între 7 și 12 ani.

Pîtea, legitimat la CSS Dinamo Râșnov, a ocupat locul 34 în calificări cu o săritură de 109,5 metri și un punctaj de 89,5 puncte. La Sapporo, trambulina măsoară 134 metri, punctul de construcție fiind la 120 metri.

Un alt român cu vârsta de 16 ani, Eduard Torok, nu a acces în etapa de Cupă Mondială, terminând pe locul 53, cu o săritură de 97 metri și un punctaj de 64,4 puncte.

Ultimul săritor cu schiurile din România care a luat parte la o ediție a Jocurilor Olimpice, a fost Virgil Neagoe, în 1992, la Albertville, Franța. Neagoe s-a clasat pe locul 57, la trambulina de 70 metri, iar la cea de 120 metri, pe locul 58.

http://oradepresa.ro

FADR-wbBucureşti, CP nr. 2
din 15 – 24 ianuarie 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânesc)

Senatul Fundaţiei Academia DacoRomână T.D.C. se adresează membrilor şi simpatizanţilor organizaţiilor şi persoanelor fizice iubitoare ale istoriei, culturii şi civilizaţiei strămoşilor noştri antlanto-pelasgo-ramano-valaho-iliro-scito-sarmato-macedo-traco-geto-dacoromâneşti din Vechea Europă şi din întreaga lume acum, în săptămîna dintre Ziua Culturii Naţionale şi Ziua Unirii Principatelor Române, în pragul unui sfert de veac de activitate postdecembristă liberă, independentă, pe tărîmul cercetării în domeniul dacoromânisticii – înţeleasă ca ştiinţa despre conştiinţa acţiunilor şi inacţiunilor naţiunii dacoromâne de la originile Europei pînă în viitorii posibili şi dezirabili, pentru împlinirea următoarelor 7 IDEALURI ale mişcării culturale pe care o reprezentăm întru  identitatea naţională românească:

  • Realizarea unei federaţii universale a organizaţiilor nonguvernamentale dacoromâneşti – FORUMUL ORGANIZAŢIILOR CULTURAL-ŞTIINŢIFICE DACOROMÂNEŞTI – F O C U S, şi mai cu seamă a năzuinţelor organizaţiilor românilor din întreaga lume. Avem nevoie de F O C U S, după modelul reprezentat de Societatea Carpaţii şi iluştrii noştri înaintaşi precum marele Nicolae Densuşianu cu monumentala sa lucrare, biblia dacoromânilor – Dacia Preistorică, genialul voievod al limbii şi culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă  să dacizăm totul,  enciclopedistul de geniu B.P. Hasdeu care s-a întrebat şi a dat răspunsul academic dacă au pierit dacii, precum şi conform înţelepciunii unor nenumăraţi părinţi fondatori, precum pr. Dumitru Bălaşa, simboluri ale luptei pentru libertate şi identitate naţională, pentru continuitate neîntreruptă, pentru autohtonitate şi dăinuire nemuritoare în vatra strămoşească în respectul tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi ale inaintaşilor noştri. Unirea în simţire, în cuget şi acţiune va consolida şi accelera procesul de solidaritate şi de unitate naţională al tuturor acelora care amplifică acest uriaş curent cultural dacist într-o mişcare cu o forţă spirituală pe care nu o va mai poate înfrînge nici o putere din lumea contemporană.
  • Constituirea pentru întîia dată în istoria României a unei prime componente denumite SECŢIA DE DACOROMÂNISTICĂ în structura de cercetare a Academiei Române, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, care reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii, instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură, din Bucuresti. Există niponistică, iudaistică, germanistică etc., de ce n-ar exista şi dacoromânistică în inima forului suprem al culturii naţionale? Sediul dacoromânisticii este în Academia Română. Pentru aceasta trebuie să reunim şi să reconstituim colecţia de lucrări dacoromâneşti intitulat Biblioteca dacoromânească la Biblioteca Academiei Române, să continuăm împreună proiectele începute precum revista Studii şi cercetări de dacoromânistică, Enciclopedia Academiei DacoRomâne, Istoria DacoRomânilor, Dicţionarul etimologic al limbii dacoromâne, Gramatica limbii dacoromâne, alte lucrări de seamă ale membrilor tuturor organizaţiilor cultural –ştiinţifice dacoromâneşti care reprezintă adevărate teze de doctorat în materie, momente de cotitură culturală, descoperiri de seamă, repere fundamentale pentru istoria, cultura şi civilizaţia strămoşilor nostri daci.  Cultura este scutul eternităţii oricărei naţiuni.
  • Dacă istoria, cultura şi civilizaţia de la Dunăre, din Carpaţi şi de la Marea Neagră sunt dacoromâneşti, dacă limba noastră este dacoromână, dacă naţiunea noastră este dacoromână, atunci şi ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Aşadar va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel.
  • Biserica Ortodoxă Română, maica naţiunii dacoromâne este păstrătoarea tradiţiilor spirituale nemuritoare ale paleocreştinismului zamolsian dacoromânesc, isvorul din care s-a născut religia creştin-ortodoxă naţională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAŢIONALĂ ORTODOXĂ DACOROMÂNĂ fiind mai întîi biserică naţională şi apoi ortodoxă, a dacoromânilor din întreaga lume şi sub semnul lui Zamolse, întîiul nostru Iisus Christos.
  • În aceste vremuri de pericole deosebit de grave şi de ameninţări făţişe la adresa unităţii naţionale, de dictate imperial pentru dezmembrare a ţării prin aşa-zise regionalizări şi descentralizări, în jurul  F O C U S este necesară unirea tuturor forţelor naţionale social-politice, cultural-ştiinţifice şi profesionale într-o organizaţie atotcuprinzătoare intitulată BLOCUL UNITĂŢII NAŢIUNII – B U N pentru desăvîrşirea revoluţiei de unitate naţională sub semnul marelui voievod al limbii şi culturii dacoromâneşti MIHAI EMINESCU şi sub conducerea unei elite culturale denumite Garda DacoRomână.
  • Ambele organizaţii reunite, F O C U S  şi B U N  trebuie să propună un proiect de Constituţie pentru DacoRomânia care, pe baza unui referendum naţional, atunci cînd condiţiile de conştiinţa naţională vor permite, să consacre REVENIREA LA DENUMIREA ŢĂRII DACIA sau DACOROMÂNIA ca etapă intermediară, astfel încît să ştie toată lumea că românii sunt vechii daci şi că proiectul dacic primordial a învins prin veacuri şi milenii sub semnul marelui rege Burebista.
  • Pentru împlinirea programului de redacoromânizare şi de reinstaurare a valorilor zamolsiene ale dreptei credinţe creştin-ortodoxe, pentru redobîndirea componentei identitare originare, F O C U S şi B U N  au  nevoie de un vector politic al dacoromânităţii din întreaga lume, de un partid  naţional autentic cu doctrină naţională. Propunem denumirea de PARTIDUL DACILOR LIBERI – D.L. ca partid în curs de constituire care, pe baza unui Program de renaştere dacoromânească pe termen lung să acceadă democratic la putere pentru a duce la îndeplinire idealurile noastre de eternizare a valorilor temporale dacoromâneşti în epoca globalizării, conform năzuinţelor noastre de pace, prietenie şi colaborare internaţională, într-o lume mai bună şi mai dreaptă.

Veniţi cu noi, DacoRomânia va renaşte prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!

Dupa epuizarea stocului, “Legendele Dacilor – Personaje” au revenit la standul Muzeului Municipiului Bucuresti, Palatul Sutu. Pretul este de 12 roni.

Muzeul Municipiului Bucuresti

B-dul  I.C. Bratianu  nr.2, sector 3, Bucuresti

Program de vizitare: miercuri-duminica  10.00 – 18.00

autograf-300x201Banda-desenata-300x291Legendele-Dacilor-Personaje-296x300

photo (4)Duminica 19 Ianuarie, 2014 in Los Angeles – sarbatorirea  evenimentul istoric si national al „Unirii Principatelor si 164 de ani de la nasterea poetului nostru national Mihai Eminescu

Multumim tuturor participantilor pentru aportul activ pe care l-au adus la realizarea unei remarcabile intalniri de cultura si simtire romaneasca.
Prezenta in randurile noastre a Domnului Consul General Eugen Chivu ne-a onorat, iar incurajarea domniei sale de a continua aceste evenimente romanesti, constituie un nou imbold pentru a pastra vii traditiile si limba romana.

pres3Elocventa prezentare facuta de Domnul Gabriel Dutu, consilier economic la Los Angeles, a contribuit la entuziasmul celor prezenti care, imbracati in festive costume nationale, „au intins hora fratiei”, sarbatorind astfel evenimentul istoric si national al „Unirii Principatelor”, prilej care dintodeauna a umplut de mandrie sufletele celor animati de o sincera traire romaneasca.
4Din frumoasa poezie „Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie”, Daniela Istrate, Mihai Astalis, Ron Raviv si Gabriel Dutu au recitat fiecare cate o strofa., dupa care toti cei prezenti au cantat si dansat Hora Unirii.

Cu ocazia aniversarii a 164 de ani de la nasterea poetului nostru national Mihai Eminescu, Doamna Juliana Astalis a facut o emotionanta prezentare a modului in care poezia lui i-a conturat simtirea artistica si evolutia intelectuala, pe care cu generozitate a impartasit-o cu noi inca de la infiintarea Clubului La Steaua. Sub conducerea muzicala a profesorului Ion Astalis, caruia ii multumim pentru contributia artistica si animatoare, s-a cantat „Mai am un singur dor”

11(1)Multumim de asemenea poetei Petra Vlah care a gazduit acest eveniment si in egala masura organizatorilor care au contribuit la reusita acestei serate festive.

The Union & League of Romanian Societies of America -„LA STEAUA” Clubul de Limba si Literatura Romana

 

craiasa-zapeziiCând iarna cade dinspre cer cu blănuri

Preadiafane, albe …n-o să crezi:

Tu te-nfiripi în suflet şi-n odaie

Să fii prinţesa mea peste zăpezi.

 

Să piguleşti – divină – pe YOU TUBE

Un cântec cu McCartney să auzi…

Eu te mai strâng la piept să te ador

Şi-ţi înfior, la sâni, mugurii cruzi…

 

Îmi eşti în suflet, vie , adorată,

Icoana idealului din vis.

Cu părul tău de aur peste care

O diademă fulgii rari au nins.

 

Şi te iubesc, copilă şi femeie,

Cum n-am ştiut că pot iubi vreodată!

Rămîi la pieptul meu, prin ierni, de-a pururi,

Prinţesă a zăpezii, adorată!

 

Rămîi la pieptul meu căci este scrisă

Cu sorii tăi lumina mea din sânge.

Şi-s fericit când fericită eşti!

Şi plâng amar când inima ta plânge.

 

Zâmbeşte dar, prinţesă a zăpezii,

Căci preaiubită eşti prin galaxii…

Căci suntem iar – cât sunt zăpezi – copii !     

                                                                                               Ioan Iacob

           

Romanian designer Florin Dobre showed his „Follow the White Rabbit” menswear collection at his first London show at the Red Gallery.

FolloTheWhiteRabbitF.W2015byFlorinDobre72artistul-si-designerul-florin-dobre-a-cucerit-regatul-unit_1_1_1_size1

SignatureRevista internaţionala Starpress –www.valcea-turism.ro lansează
CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE PENTRU ROMÂNII DIN INTREAGA LUME „STARPRESS” 2014, ediţia a lV-a.
În acelaşi timp, organizează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE PROZĂ PENTRU ROMÂNII DIN ÎNTREAGA LUME, STARPRESS 2014 – ediţia a ll-a.
Concursul Intenaţional de poezie şi proză “STARPRESS 2012” se desfaşoară în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi de radio şi televiziune din diaspora şi România, în perioada 01.02.2014 – 01.06.2014.
poeziePremiile constau în sejururi în renumitele staţiuni turistice româneşti de pe litoral, Eforie Nord – HOTEL CASA ANDREI si Jupiter – HOTEL RIO.
Fiecare premiu constă în câte un sejur pentru două persoane (câstigatorul fiind insoţit de câte o persoană dragă în sejur, ca şi la ediţiile precedente).
Regulamentul concursului:
LA SECŢIUNEA POEZIE SE PARTICIPĂ CU 5 POEZII. Concurenţii vor prezenta, alături de poezii, un CV şi o fotografie in jpg.
LA SECŢIUNEA PROZĂ SE PARTICIPĂ CU 5 FRAGMENTE. Concurenţii vor prezenta, alături de fragmentele de proza, un CV şi o fotografie.
Indiferent de rezultatul concursului, cele mai interesante lucrări vor fi publicate în paginile revistei, precum şi în publicaţiile celorlalţi parteneri implicaţi în proiect.
Materialele pentru concurs pot fi trimise pe adresa:
ligya33@gmail.com , star_andrada888@yahoo.ro , free3ymher@yahoo.ca , pană la data de 15 mai 2012.
Comitetul de selecţie va delibera pana la 1 iunie 2014 .
La inceputul lunii iunie se vor anunţa caştigatorii.
Relaţii şi informaţii suplimentare: Ligya Diaconescu, ligya33@gmail.com