Aşa cum am anunţat deja, într-un articol anterior, vineri, 9 august 2013, la Mănăstirea Plăviceni din judeţul Teleorman, va avea loc slujba de pomenire a voievodului martir Mihai Viteazu, decapitat, în urmă cu 412 ani, în tabăra de la Câmpia Turzii.

Evenimentul religios va fi urmat de dezvelirea unei statui realizată în lut ars de artistul plasticAurelian Bădulescu şi ridicată la Plăviceni în cursul săptămânii trecute. Momentul va fi punctat de interpretarea, la voce şi cobză, de către rapsodul Ion Creţeanu din Voineasa, a „Cântecului lui Mihai Viteazu”. Vor urma discursurile comemorative şi lansarea cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, scrisă de Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii, după care praznicul de pomenire.  Manifestările comemorative vor începe la ora 9,00 dimineaţa şi se vor termina după plecarea ultimului invitat. Sunt aşteptaţi peste 500 de oaspeţi din toată ţara.

Motivele alegerii acestui loc pentru comemorarea laică şi religioasă a lui Mihai Viteazu au fost déjà expuse. Mai subliniem o dată faptul că biserica acestei mănăstiri, ctitorită de Doamna Stanca, soţia voievodului, la sfârşitul secolului al XVI-lea, este singura din ţară care are hramul SF. ARHANGHEL MIHAIL.

Acestea ar fi, în mare, principalele coordonate ale comemorării de la Plăviceni. Ar merita menţionate câteva detalii. Evenimentul nu ar fi avut anvergura care déjà se întrevede, fără suportul şi contribuţia câtorva “exaltaţi” care s-au angajat să slujească o idée majoră (resuscitarea personalităţii lui Mihai Viteazu, voievodul reîntregitor al nemului românesc, ca simbol şi catalizator al recăpătării demnităţii naţionale). S-a creat astfel un „centru de presiune” morală care a început să mişte lucrurile într-un fel asemănător cu rostogolirea bulgărelui de zăpadă. În ordine cronologică, prima persoană care a subscris „obsesiei” Mihai Viteazu a fost Ciprian Geapana, un prieten entuziast care şi-a pus serviciile şi maşina la dispoziţie pentru a parcurge drumul – nefiresc de anevoios – de la Craiova la Plăviceni, pentru a vedea misterioasele oseminte. A doua persoană, care s-a angajat şi material în susţinerea „utopiei” Mihai Viteazu a fost Dr. Denisa Popovici de la Spitalul CF 2. Ea şi-a asumat, ca danie, costurile primei ediţii a cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate” – lucrarea de licenţă a stareţului Teoctist Moldovanu. Cartea, care va fi lansată pe 9 august, înainte de praznicul de pomenire, a fost prefaţată de subsemnatul.

Au urmat “frumoşii nebuni” de la Tg. Mureş: Mariana Cristescu, şeful secţiei Cultură a cotidianului “Cuvântul Liber”, şi Nicolae Băciuţ, directorul Editurii Nico, dar şi directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Mureş. Amândoi au muncit pe brânci pentru a duce la bun sfârşit apariţia la termen a cărţii (Mariana Cristescu a fost consilier editorial, iar Nicolae Băciuţ şi-a asumat şi sarcina de lector). A fost dania lor de faptă, în sprijinul aceleiaşi efigii istorice, Întregitorul Mihai Viteazu. Mariana Cristescu va fi prezentă, de altfel, şi la Plăviceni, pe data de 9 august, realizând, în felul acesta, o punte spirituală între două locuri amprentate de memoria lui Mihai Viteazu: Tg. Mureş şi Plăviceni.

Tot la capitolul “danii”, ar trebui pomenit   numele artistului care a realizat lucrarea sculpturală. Se numeşte Aurelian Bădulescu şi lucrează la laboratorul de reconstrucţie facială al Institutului Naţional de Criminalistică din Bucureşti. Este maior. Rar mi-a fost dat să văd atâta smerită credinţă în faţa unui simbol, aşa cum am văzut la tânărul artist. Dania lui, poate, cea mai încărcată de semnificaţii, reprezintă un cap al lui Mihai Viteazu, realizat în lut ars. Este un cap retezat care face trimitere la capul Sfântului Ioan Botezătorul. A fost conceput astfel încât să fie aşezat înclinat, pe trunchiul unui stejar tăiat în secţiune oblică. În felul acesta “privirea” statuii se intersectează, inevitabil, cu cea a privitorului. Este, cu alte cuvinte, o statuie… interactivă.

Evenimentul se anunţă, încă de pe acum, consistent ca desfăşurare şi reprezentare. În afară de feţele bisericeşti şi ierarhii invitaţi de părintele stareţ, şi-au confirmat venirea Prof. Univ. Dr. H.C. Victor Crăciun, preşedinte al  Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, G-ral Prof. Dr. Mircea Chelaru, vicepreşedinte al aceleiaşi Ligi şi fondator al Ordinului Sfânta Fecioară Maria din Braşov, Prof. Dr. Gheorghe Cocheci, vicepreşedinte, de asemenea, al Ligii Culturale, realizatorul Tv Titi Dincă de la TVR, împreună cu o echipă de filmare, Dr. Denisa Popovici împreună cu mai mulţi membri ai Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, 50 de moldoveni de la Rădăuţi, scriitori, jurnalişti, ofiţeri ai Ministerului de Interne, militari.

 

Miron Manega