Ambasada Mexicului în parteneriat cu Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA-Sibiu, Primăria Municipului Mediaş, Palatul Naţional al Copiilor, Colegiul Naţional “Iulia Hasdeu” din Bucureşti, Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, au deosebita plăcere de a vă invita, în perioada 21 – 28 iulie 2012, la spectacole extraordinare oferite de “Grupul de dans folcloric AZTLÁN” Teteles – Puebla
Programul spectacolelor:
21 iulie/ora 18:00 – Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA-Sibiu
22 iulie/orele 13:00 şi 18:30 – Primăria Municipului Mediaş
23 iulie/ora 18:00 – Palatul Naţional al Copiilor, Bucureşti
24 iulie/ora 18:00 – Muzeul Naţional al Satului
“Dimitrie Gusti”, Bucureşti
 
Cu scopul de a promova şi a difuza tradiţiile populare, în anul 2006 este creat grupul de dans AZTLÁN cu sprijinul autoritaţilor din oraşul Teteles al statului Puebla. Sloganul său este “prin dans învăţăm şi ne cunoaştem cultura”.Cuvântul AZTLÁN înseamnă: pământ alb, locul răsăritului, al cocorilor şi este locul de naştere al marii culturii aztece.
Statul Mexic, dansuri: “Águila blanca”, “Huracán”, “Ritual al fuego”.
Se referă la grupurile de dansatori care dansează aşa numitul “dans aztec”, cunoscut ca un dans de cucerire dedicat unei zeităţi. Cuvântul concheros provine de la scoicile pe care le foloseau dansatorii, legate pe picioare şi mâini în timpul dansului. Pentru dansatori, cerul începe de la tălpi, dansul este mişcare şi mişcarea este legatură între timp şi spatiu cu zeităţile.
Statul Puebla, dansuri: “Que chula es Puebla”,
“Jarabes poblanos”, “Quetzales”.
În mijlocul unor peisaje multicolore ia naştere frumosul oraş Cuetlaxcuapan – în zilele noastre Puebla de los Angeles sau Puebla de Zaragoza – protejat de lanţul muntos format din vulcanii Popocatépetl si Iztlazihuatl, Malinche si Citlaltepetl. Cuetlaxcuapan în limba náhuatl înseamnă locul unde şerpii îşi schimbă pielea.
Statul Veracruz, dansuri: “El tilingo”, “La bamba”, “Zapateado veracruzano”.
Fandango, dans cu mişcări elegante, specific acestui stat are origini coloniale, bătăile din picioare făcându-se pe o podea de lemn înălţată.
Statul Guerrero, dansuri: “La malagueña”, “El gusto guerrerense”, “
Las amarillas”.
Tradiţia muzicală a acestui stat are o origine relativ recentă: ritmul din Guerrero a apărut pornind de la modelul numit sunetul pământului derivat din cântecele spaniole ajunse aici la sfârşitul secolului XVII.
Statul Jalisco, dansuri: “La negra”, “El jarabe tapatío” ,“La culebra”.
Jalisco cu muzica sa caracteristică şi interpretată de către grupul de mariachi cu instrumente tradiţionale cu corzi acompaniind mişcările elegante ale dansatorilor acestei zone.
Coregrafia creativă “Rebozos”. Pentru a evidenţia una din piesele reprezentative şi elegante ale portului tradiţional din zona nord-estică a statului Puebla, şalul (el rebozo), în multiplele sale varietăţi, este purtat de femeile mexicane în diverse stiluri. Statul Puebla s-a remarcat prin stilul propriu de a fabrica acestă piesă vestimentară, în mod special zonele mărginaşe ale oraşului Teteles de Avila Castillo, care prin războaiele de ţesut tipice zonei şi broderiile aplicate şalurilor, face ca acestea să fie unice.