Spectacol prezentat de Compania Passe-Partout Dan Puric / O producție: ARTIST LIBER 2012

DISTRIBUȚIA

Scenariul și regia: Fineta Grigorescu

Scenografia și costumele: Dana Istrate

Coregrafia: Lelia Marcu

Multimedia: Georgiana-Teodora Sâmbotin, Corina Dorina Olaru

Ilustrația muzicală: Fineta Grigorescu

Design lumini: Alin Popa

Vioară: Valentina Coțofană

Soprana: Oana Berbec

Protagoniști:

Deținutul: Vasile Parascovei, Mesagerul: Fineta Grigorescu, Apostolul: Petrică Voicu, Torționara: Ilona Hrestic, Gardienii: Bogdan Durlicioiu, Toni Dumitrescu, Toboșarul: Georgiana Sâmbotin, Iubita: Daniela Niculae, Mama: Georgeta Marin, Tatăl: Silviu Oltean, Sora: Maria Gurău, Martirii: Oana Berbec, Ionel Barac, Andreea Căpraru, Vlad Fodor, Îngerul Luminii: Lelia Marcu, Trecătorii: Daniela Bârca, Corina Ciontu, Alexandra Pintilii Carciucas, Marius Bugi, Lucian Radu, Florin Rotea.

TESTAMENT

Spectacol prezentat de Compania Passe-Partout Dan Puric / O producție: ARTIST LIBER 2012

Data premierei: 4 aprilie 2012, Teatrul de pe Lipscani – Sala Rapsodia (ora 19:oo)

Acest recital este o declaraţie de dragoste si recunoștința, în tonalitate gravă, dedicată celor care şi-au închinat întreaga viaţă luptei pentru neam şi credinţă, constituindu-se în adevărate modele pentru viitorime. Este un omagiu adus martirilor care s-au jertfit în lupta împotriva materialismului ateist (în marea lor majoritate elite ale studenţimii, intelectualităţii si ţărănimii romȃne), instituit de comunişti in perioada 1944-1990. Perioada detenţiei acestor elite era stabilită, în general, la 25 de ani de munca silnică, prestată in mine, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, la Ocnele Mari, în Delta, la stuf…Aceasta pagina de istorie, nescrisă cu cerneala, ci zugrăvită in fiinţa noastră naţională cu lacrimi şi sȃnge, a fost numită de Părintele Constantin Voicescu „povestea de dragoste intru Hristos a neamului romȃnesc”. Poezia de detenţie (care a văzut lumina tiparului după 1990), scrisă in gȃnd sau scrijelită pe pereţii carcerelor şi transmisă din celula în celulă prin alfabetul Morse, reprezintă, aşa cum afirmă Părintele Iustin Pȃrvu, „cea mai înaltă formă de manifestare a geniului Romȃnesc”. Suntem un popor de martiri. Incă din secolul al XVII-lea, Mitropolitul Dosoftei al Moldovei mărturisea: „Dară şi dintre romȃni mulţi sunt sfinţi… dară nu s-au căutat”. Ḯnsuşi Domnul Ţării Romȃneşti, Constantin Brȃncoveanu, alături de cei patru fii ai sai şi de sfetnicul Ianache Văcărescu, a intrat în soborul ceresc al mucenicilor. Obştea sfinţilor s-a întărit, cu voia lui Dumnezeu, în a doua jumătate a secolului trecut: ”comunismul a umplut cerul de sfinţi”, spunea Duhovnicul Arsenie Papacioc, el însuşi alăturȃndu-li-se, de curȃnd. Datoria noastră, a celor de astăzi şi de mȃine – moştenitori ai acestui testament spiritual – este să-i cercetăm şi să-i punem la loc de cinste, în cugetele şi în inimile noastre, pentru a ne fi scut şi îndrumare, în încercările viitoare.

Recitalul se constituie pe trepte de înălţare spirituală. Are două tablouri care includ nouă scene, un Prolog şi un Epilog. Participă douăzeci şi trei de protagonişti şi este estimat la o oră şi cincisprezece de minute. Modalitatea de realizare artistica îmbină arta recitalului cu pantomima şi proiecţia. Sunt incluse 15 poezii, pe teme cheie (trepte), de: Radu Gyr, Valeriu Gafencu, Andrei Ciurunga, Virgil Maxim, Aurel Dragodan, Petru Baciu, Mihai Văleanu, Demostene Andronescu, Corneliu Coposu și Mihai Eminescu. Fiecare scenă este o treaptă către Ḯnviere. Cele nouă trepte ale Recitalului sunt: CARTEA, PLECAREA DE ACASĂ, RUGA, IUBITA, CRĂCIUNUL, FAMILIA, LUPTA, CREZUL, ḮNVIEREA.