Archive for iunie, 2011


Dans, teatru şi muzică, expoziţii de arte plastice şi fotografie, prezentări de modă şi lecturi din Mircea Eliade vor crea o atmosferă „magică“ în această noapte. Asociaţia „Prietenii Muzeelor Minovici“ îi invită pe bucureşteni, pentru al cincilea an la rând, să petreacă Noaptea de Sânziene în livada muzeelor de lângă Fântâna Mioriţa.

În această seară, începând cu ora 19.00, „Sânzienele” în persoană vor fi prezente printre vizitatorii livezii „magice” situate între cele două case-muzeu Minovici (punct de reper: celebra Fântână Mioriţa, creaţie a sculptoriţei Miliţa Petraşcu, de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti). Se crede că, în Noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebuneşte.

În plus, cei prezenţi se vor putea bucura de spectacolele oferite de reputaţii dansatori Răzvan Mazilu şi Monica Petrică („Un tango mas”), naista Cornelia Tihon, actriţa Brânduşa Casandra Mircea, coregrafa şi dansatoarea Ioana Macarie, actorul Constantin Florescu şi corul Sound condus de Voicu Popescu. Acestora li se vor adăuga expoziţii de artă plastică şi fotografie ale artiştilor Flavia Lupu, Luiza Zamora şi Şerban Bonciocat, precum şi două prezentări de creaţie vestimentară semnate de Rhea Costa şi Elena Perseil. Organizatorii – Asociaţia „Prietenii Muzeelor Minovici”, iniţiată de istoricul Adrian Majuru – au o singură rugăminte: fetele sunt invitate să vină îmbrăcate cât mai asemănător sânzienelor, în alb sau galben, tradiţional sau modern, pentru a contribui la atmosfera de poveste a acestei seri.

Lectură din Eliade la lumina felinarului

Tot în această seară, în grădina interioară a Şcolii Centrale (Str. Icoanei), ex-„Zoia Kosmodemianskaia”, şi tot de la ora 19.00, vizitatorii se vor putea bucura de lecturarea unor fragmente din romanul lui Mircea Eliade „Noaptea de Sânziene” (cartea pe care scriitorul miza cel mai mult din întreaga sa literatură, roman epic, mitic şi iniţiatic, care, practic, a impus mitologia Nopţii de Sânziene în imaginarul modern).

Alături de un concert al cvartetului Bella Musica al Teatrului Naţional de Operetă, evenimentul face parte din programul „Lectură la lumina felinarelor” al Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), care se va desfăşura până în septembrie în mai multe zone ale Capitalei. Voluntarii ARCEN le pregătesc bucureştenilor lecturi şi dezbateri de idei plecând de la autori precum Lucian Blaga, G. Călinescu, Emil Cioran, Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Eugen Ionescu şi alţii. Intrarea la ambele evenimente organizate în Capitală în ajunul Sânzienelor este liberă.

O noapte magică

Sânzienele sau Drăgaica, sărbătorită pe 24 iunie, reprezintă o spectaculoasă sărbătoare solară, a iubirii şi fertilităţii, precedată de o noapte magică, în care se culeg plante de leac şi pentru descântece, dar şi în care se spune că ielele ies la dans înnebunindu-i pe cei care le surprind astfel.

Autor: Doinel Tronaru

articol preluat din adevarul.ro/Cultura

New York, 20 iunie 2011:

La invitatia ICR New York, Ion Caramitru va sustine intre 23 si 26 iunie a.c. patru recitaluri extraordinare pe texte de Mihai Eminescu in New York, Washington D.C. si Philadelphia. „EMINESCU” este un spectacol inedit, in limba romana, cu participarea clarinetistului Aurelian-Octav Popa. Seria de spectacole va fi precedata in data de 21 iunie la ICRNY de o intalnire exceptionala cu Ion Caramitru si Dorina Lazar, derulata sub titulatura „Teatru dincolo de granite”.

Institutul Cultural Român din New York

“Numai în acest judeţ, Sălaj, au fost omorâţi 450 de oameni, majoritatea români, dar şi evrei şi slovaci. Spre finele perioadei de ocupaţie, în noaptea de 16 spre 17 septembrie 1944, în localitatea Sărmaş, sunt ucişi 126 de evrei (bărbaţi, femei, copii, aceştia din urmă îngropaţi de vii). La 14 octombrie 1944, în comuna Moisei sunt ucişi 31 de oameni iar satul este ars…”

(Monitorul Oficial al României, II, 57, marţi 19 februarie 1991, pp. 3-4)

 Cităm din „ROMÂNIA MEDIEVALĂ”, material pregătitor adresat ambasadelor (în perspectiva unei viitoare cărţi despre istoria românilor), scris de Laurent Chrzanovski: ,,Aceasta pentru că România, unul dintre cele mai tinere state ale Europei actuale, născut din Unirea de la 1859 (a Moldovei şi Tării Româneşti) şi din Marea Unire de la 1918 (realizată prin aderarea Transilvaniei), nu fusese niciodată până atunci o Naţiune, ci mai degrabă un mozaic de civilizaţii, de populaţii, de culturi şi de etnii care au învăţat să trăiască împreună, să dialogheze, să facă comerţ, şi, mai presus de toate, să îşi construiască o limbă şi o conştiinţă comune în timp ce erau supuse, de-a lungul secolelor, predominanţei politice a uneia sau alteia dintre marile puteri vecine”. (România Medievală, Monitorul Oficial, 2010, p.9).

Confuzia dintre naţiune şi stat naţional este evidentă şi încalcă şi cea mai elementară explicaţie DEX conform căreia termenul de naţiune este sinonim cu cel de popor sau etnie.
Şi pentru a ne convinge că nu a făcut o confuzie, autorul revine pe aceeaşi pagină şi întăreşte aberaţiile afirmate mai sus:
,,La toate acestea se adaugă o enigmă filologică şi istorică de anvergură, care constă în faptul că această ţară, care nu s-a constituit decât foarte recent ca naţiune… (România Medievală, Monitorul Oficial, 2010, p.9).
Aceste afirmaţii ar fi rămas ceea ce sunt, nişte vorbe goale, dacă autorul nu ar fi continuat de-a lungul a 30 de pagini să argumenteze parcă ,,enigma,, naţiunii române formată în ultima sută de ani. Şi, procedează absolut iresponsabil. Înşiră toate migraţiile care au avut loc în Europa Centrală şi de sud-est şi Balcani, toate dominaţiile şi toate colonizările şi le prezintă drept ,,România Medievală,,. Despre strămoşii românilor nu se spune nimic. Nu sunt menţionate nici Romaniile populare, nici cultura veche-românească, iar cnezatele şi voievodatele româneşti sunt menţionate fără nici o atribuire etnică. Se bucură însă de paragrafe întinse toţi care au trecut episodic fie pe teritoriul României, fie pe la graniţele ei, la care adaugă colonizările şi dominaţiile: sarmaţi, alani, avari, huni, goţi, vizigoţi, ostrogoţi, gepizi, lombarzi, maghiari, bulgari, pecenegi, cumani, mongoli, saxoni, secui, turci.
Semnaţi petiţia Apăraţi istoria românilor!

 

Fundaţia PANCUANTIC demarează acţiunea de reîmpădurire a ţării, prin proiectul ”Plantăm fapte bune în România”. Bazele iniţiativei vor fi puse în perioada iunie – noiembrie 2011, timp în care se va realiza o hartă a zonelor despădurite, urmată de o campanie de activare și implicare a publicului larg și acţiuni de împădurire a 300 de ha din România. Odată plantați puieții, iniţiatorii vor continua continua să îi îngrijească, timp de 5-7 ani, alături de partenerii experţi tehnici implicaţi.

Pentru această acțiune proiectul are nevoie de sprijinul fiecărui ONG!

 

Situația actuală:

-> 20 județe sunt implicate în organizare (însă echipele pot fi completate inclusiv în acestea)

-> echipa centrală abordează Consiliile Județene, Instituțiile Prefectului cât și o serie de alte oficialități locale

-> în cel mai scurt timp vor fi abordate administrațiile publice locale în vederea identificării terenurilor pe care pot fi realizate plantările

-> sunt peste 1000 de voluntari înscriși la organizarea județeană

-> PANCUANTIC are sprijinul Centrului Național de Voluntariat – Pro Vobis și al Jandarmeriei Române

-> plantările pilot din primăvară au avut loc în 4 județe din țară: Argeș, Ialomița, Mehedinți, Timiș;

-> premiul „Best Hack for the Social Good” în cadrul Yahoo Open Hack Europe, organizat de Tech Soup pentru aplicaţia ce va permite realizarea hărţii zonelor despădurite;

 

Plantările mișcării naționale de împădurire “Plantăm fapte bune în România” sunt programate pe 22 și 29 octombrie, respectiv 5 și 12 noiembrie 2011. Aceste date vor fi modificate în cazul în care condițiile climatice vor impune acest lucru.

Partenerii noștri pot fi vizualizați la această pagină: http://plantamfaptebune.ro/organizatori/

 

Avantajele colaborării:

-> cunoştinţele iniţiatorilor, pentru asigurarea unei organizări coerente, asigurarea unui cadru organizatoric propice (adrese oficiale, acorduri de parteneriat, parteneri pentru expertiză tehnică, sponsori naţionali ce au filiale în local)

-> partenerii organizaționali sunt promovați cu acțiunile pe care le fac în cadrul mișcării

-> iniţiatorii proiectului oferă îndrumare la nivel județean pentru coordonare, comunicare, contact oficialităţi, formarea echipei, acoperim o parte din cheltuielile de organizare. Conferințe de orientare și raportare pe Skype, săptămânal.

-> organizăm conferințe naționale pentru pregătire, o mai bună diseminare si asimilare a informației pentru coordonatorii județeni. Transport si cazare asigurate.

 

Cum se poate implica un ONG în „Plantăm fapte bune în România”

– dedicarea unui responsabil pe coordonarea de judeţ sau pe oricare din posturile cheie vizate în judeţ (comunicare, tehnic, coordonare voluntari);

– prin transmiterea unui mesaj intern prin care să informați membrii cu privire la mişcarea PFB în vederea implicării acestora în calitate de voluntari de plantare (vezi manualul de plantare)

– incurajarea membrilor de a se implica in realizarea hartii virtuale a zonelor despadurite (oricine va fi interesat de aceasta harta, va putea accesa o aplicatie online ce cuprinde aproximativ 16.000 paduri din Romania, vizualizate prin Google Earth)

– implicarea unui reprezentant al asociatiei in campania de constientizare (vedeţi planul campaniei)

– transmiterea mesajului PFB în rândul partenerilor, respectiv instituții, companii, ONG-uri, media cu care colaborați, în vederea sprijinirii iniţiativei;

– posibilitatea de a ajuta la contactarea persoanelor publice din localitatea Dvs.

 

Acestea sunt variante de implicare propuse. Ele nu trebuie îndeplinite integral pentru a exista un parteneriat cu “Plantăm fapte bune în România”. Vă atașez de asemenea mesajul de transmis în organizația ta și un link pentru a vizualiza Raportul intermediar al mișcării.

 

Persoană de contact:

Silvia Olaru

Responsabil atragere de fonduri in „Plantam Fapte Bune”

Email: silvia.olaru@plantamfaptebune.ro
Tel: 0727 560 989
Web: www.plantamfaptebune.ro

  S.portT.alent.A.ltruism.R.eprofesionalizare.T.ineri

actiunilor tinerilor galateni care

Vor, Pot si chiar trec la Fapte!

24 iunie 2011, incepand cu orele 17:00 la Casa de Cultura a Sindicatelor

Din program: moment hip-hop, demonstratie pe role, expozitie de pictura; tombola dedicata tinerilor prezenti; alte surprize.

Organizatori: tinerii Organizatiei Civice Alternative Bucuresti impreuna cu tinerii galateni.

Sponsori: tinerii Organizatiei Civice Alternative Bucuresti. Eveniment realizat cu sprijinul Casei de Cultura a Sindicatelor Galati

Intrare Gratuita! ATENTIE! Sa va aduceti si o umbrela cu dvs in eventualitatea ca va ploua, caci noi tot vom performa, indiferent de vreme!

 

Cu burta pe maci…
„S-au aşezat bine aici unde s-au aşezat…”, oftează cercetător-arheologul Cristina Talmaţchi. „Spre nord aveau valuri de pământ, spre est aveau o mlaştină drept sursă de apă, pe care o puteau folosi şi pentru animale, oricum spre zona mlaştinoasă au găsit şi două fântâni, deci izvoarele care circulau pe dedesubt le-au fost folositoare. Şi cimitirul şi l-au aşezat bine, nu au vrut să le bată aerul de necropolă spre sat, rămâne de văzut… Ei mergeau mult pe instincte, iar acum instinctele noastre nu mai sunt la fel…”. Este o descoperire importantă pe plan european? „Este. Şi nu numai pe plan european”.

Până şi rozătoarele  le-au „căsăpit” trupurile cu milă. „Oasele sunt în stare bună, este uimitor după atâta amar de vreme”. Ceea ce nu au făcut atâţia ani, a făcut însă o zi. „A plouat foarte rău ieri (n.r.-30 mai), vedeţi că la unele schelete li s-au spart craniile de la cât de puternică a fost ploaia”, spune arheologul Tiberiu Potârniche.  Sicriele erau din lemn, „încă nu ştim din ce fel de lemn, vom identifica”. Echipele de arheologi sapă de la începutul lunii februarie, pe traseul tronsonului Cernavodă – Constanţa al Autostrăzii Soarelui. „La  Bucureşti s-a aflat târziu despre descoperiri”, spun oamenii.
„Acesta este cel mai interesant schelet”, arată Tiberiu spre unul dintre morminte. „Poziţia lui este aparte: pe burtă, şi cu una dintre mâini la piept. Este posibil să fie un intrus…”. Nouă ne place să credem că era de-al locului şi a murit exact în ziua în care i s-a împlinit sorocul, 40 de ani: a căzut brusc, cu burta pe macii care înconjoară şi acum locul în care a trăit.Totul este de o frumuseţe nebun-stupefiantă: câmp imens verde-galben- roşu, ierburi-rapiţă-maci, buldozere uruind, păsări ciripind cu triluri diferite, deţinuţi aduşi să sape pentru a scoate la iveală urme ale oamenilor cei „mici şi harnici”, arheologi care îşi fac cu calm meseria. Fiecare schelet va fi dus la institutul de antropologie, iar istoricii ar putea să rescrie…istoria, mai ales cu privire la rolul bulgarilor în Dobrogea. „Interesant este dacă aveau vreo boală”, subliniază Tiberiu. Mai sănătoşi decât noi cu siguranţă! „Cel mai interesant aspect de analiză sunt malformaţiile datorate meseriilor specifice. Eu personal sunt interesant dacă aveau hernie de disc…Condiţiile erau rudimentare, de la toate atelajele pe care le foloseau, până la uneltele mici, totul era destul de rudimentar. Putem să aflăm câţi au fost călăreţi, câţi au fost arcaşi, şi aşa mai departe. Dacă s-ar face nişte analize ADN am putea să ne dăm seama dacă au fost înrudiţi. Apoi, trebuie să-i reînhumăm, că au fost şi ei tot oameni ca noi”. Mai ceva ca noi… Sperăm să avem norocul ca, peste vremuri, în probabilitatea construirii unei piste spaţiale, scheletele noastre să fie găsite în stare tot atât de bună…

Dacă n-ar cânta un cuc rătăcit, ai zice că ai nimerit în mijlocul unei „scene” de pe Discovery. Unul dintre arheologi, un uriaş îmbrăcat într-o costumaţie ce îl face să pară un grădinar al veacurilor, curăţă cu neaşteptată delicateţe şi tandreţe ce se mai descoperă între timp. Timp care îşi trece firele de nisip prin clepsidra nemiloasă a autorităţilor de la Bucureşti, care au stabilit data-limită pentru finalizarea preocupărilor cu istoria în detrimentul autostrăzii,  deoarece, nu-i aşa, arheologia nu salvează România! Autostrada, cică da!

Roxana Rosetti

va urma

premiere, senta, badea, tomac, basarabeni, merite deosebite

Comisia pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Senatului României a organizat vineri, 17 iunie, în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Festivitatea de premiere a studenţilor etnici români cu merite deosebite din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Republica Macedonia şi Albania, care studiază în centrele universitare din România. La premiere au participat peste 100 de tineri din cei 244 anunţaţi. Gazdele și invitații evenimentului au fost, Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Senatului Viorel Badea, Secretarul de Stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni Eugen Tomac, Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie Nicoleta Eucarie, Președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni Eugen Popescu, fostul deținut politic Nicolae Popa și Directorul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, Cristi Dumitru.

Tinerii au fost premiați cu o Diplomă pentru Merite Deosebite din partea Senatului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, cu un Dicționar Explicativ al Limbii Române, cu un tricou și un loc pentru o perioada de 7 zile în Delta Dunării, pe litoralul Mării Negre, la Sulina în cadrul Programului ARC 2011.

Basarabeni.RO amintește că este pentru prima dată când instituțiile statului român organizează un asemenea eveniment.

Studenții au avut ocazia să dialogheze cu reprezentanții statului român vizavi de problemele cu care se confruntă din propria lor experiență tinerii etnici români veniți la studii în România și au salutat inițiativa Sentului și Guvernului României exprimându-și speranța că acest proiect va deveni o tradiție pe viitor.

Autor: Alexandru Rîșneac
Sursa: www.basarabeni.ro

 

Realitatea existenţei Ţinutului Secuiesc, ca entitate statală, cu graniţă, este recunoscută de Statul Român pe 21 aprilie a.c., printr-un act normativ aflat în Monitorul Oficial, deci promulgat de către preşedintele Traian Băsescu. Acesta este un lucru extrem de grav: avem un act normativ care s-a strecurat, neobservat de opinia publică, preocupată de seismele crizei şi de deturnările televiziunilor teroriste A3 si RTV. Documentul confirmp implicit că Ţinutul Secuiesc există şi are graniţă cu România.
Practic, avem o confirmare (implicita si aceasta) ca reprezentantii minoritatii maghiare din Parlament au o agenda paralela cu aceea a Statului Roman, pentru crearea unei enclave maghiare in plina Romanie.
 

Scopul: anularea lenta, treptata, a efectelor Tratatului de la Trianon, ţel la care maghiarii nu au renuntat niciodata, chiar daca pe 4 iunie anul acesta se implinesc 90 de ani de cand acest tratat a fost semnat.
 

Asa cum se poate constata, Hotararea de Guvern nr. 402 din anul 2010 afirma implicit existenta unei formatiuni statale, numita Tinutul Secuiesc, pe granita careia, “pe partea secuiasca”, se afla comuna Ilieni, a carei stema este aprobata si in anexa 2 aceasta este descrisa amanuntit, prin HG 402/2010.
 

In hotarare se decide stema comunei Ilieni si celelalte elemente, in temeiul Legii nr. 102/1992 privind stema tarii si sigiliul statului.
 

Sigiliul Statului Roman! In cursul anexei 2 la HG, se face referire la granita. Granita cu alt stat, nu cu lacul Balaton, ori cu lacul Bucura, ci cu un alt stat. Deoarece comuna Ilieni face parte din Tinutul Secuiesc, granita este cu Statul Roman.
 

Aceasta hotarare de guvern este un act normativ extrem de grav. In baza Constitutiei Romaniei si a legislatiei romane, se stabileste care este stema unei comune din Romania, din Tinutul Secuiesc, considerata ca fiind… pe granita cu Romania, de partea Tinutului Secuiesc.
 

Chiar daca in HG nu scrie nimic despre Romania, ci despre granita dintre doua “tari”, ca tinuturi istorice traditionale ale Romaniei – Tinutul Secuiesc si Tara Barsei – este vorba de o mare parsivenie: Tinutul Secuiesc, spre deosebire de Tara Barsei, nu a existat niciodata ca tinut traditional, in istoria noastra, ci numai in incercarile maghiarilor de a crea o traditie istorica seculara alternativa, pe care le fac in aceasta perioada liderii lor, pentru a pune fundamentele secesiunii la care lucreaza sistematic de ani si ani de zile.
 

Or, una dintre diversiunile cele mai perverse este sa intoxici opinia publica, punand alaturi o realitate istorica consacrata si indiscutabila (existenta Tarii Barsei) cu una falsa (existenta Tinutului Secuiesc).
 

Cand cineva afirma ca nu exista Tinutul Secuiesc, diversionistul contraargumenteaza: “Dar cum sa nu, dragul meu, exista, Tara Barsei, Tinutul Secuiesc, Tara Fagarasului”.
 

Cand cineva afirma ca este vorba despre o incercare de rupere din Romania a unui teritoriu, pentru idealul Ungariei Mari, fundamentat ideologic, in secolul XXI, pe baza celor scrise de niste smintiti in urma cu mult timp si sprijinit politic pe doctrine extremiste, imbratisate de catre partide extremiste ca Jobbik, in mare alonja politica azi in Ungaria, ti se spune: “Vai, ce eroare faci, noi, maghiarii, vrem doar autonomie culturala si suntem niste buni cetateni ai Romaniei”.
 

Pe bune? Sa va credem pe nemestecate, orbeste? Voi ne acuzati pe noi ca vrem sa va asimilam, cand aveti toate drepturile, mult mai multe decat noi, in Romania, cand romanii din Ungaria nu au nici pe departe drepturile pe care le aveti aici si, cand va spunem aceasta, ne replicati: “Sa si le castige!”?
Practic, din punctul meu de vedere, HG 402/2010 este nul de drept, deoarece el contrazice articolul 1, aliniatul 1 din Constitutie , conform caruia “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
 

Astfel, nimeni, nimic si nici un act normativ nu poate stabili granite statale in interiorul Statului Roman.
 

Reproduc mai jos exact textul acestei hotarari de guvern, cu fragmentele de text nevralgice subliniate cu aldine, pentru ca sa fie foarte clar exact despre ce anume vorbim aici:

 GUVERNUL ROMÂNIEI
Hotararea 402 din 21 aprilie 2010 (Hotararea 402/2010)

privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judetul Covasna
Publicat in Monitorul Oficial 306 din 11 mai 2010 (M. Of. 306/2010)

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Articol unic. –
(1) Se aproba stema comunei Ilieni, judetul Covasna, prevazuta in anexa nr. 1.
(2) Descrierea si semnificatiile elementelor insumate ale stemei sunt prevazute in anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
–––––
Ministrul Administratiei si Internelor,
Vasile Blaga
Bucuresti, 21 aprilie 2010.
Nr. 402.

ANEXA Nr. 1
STEMA comunei Ilieni, judetul Covasna
ANEXA Nr. 2

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei comunei Ilieni, judetul Covasna

Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Ilieni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
In camp albastru se afla o borna de hotar, argintie, deasupra careia sunt doua sabii incrucisate, argintii, cu manerul si garda de aur.
Sabiile sunt flancate in dreapta de un soare, iar in stanga de o semiluna figurata, crescatoare, de argint.
Borna de hotar este inconjurata de 3 stele cu cate 6 raze aurii.
Scutul este trimbrat de o coroana murala de argint cu un turn crenelat.
Semnificatiile elementelor insumate
Elementele se regasesc in vechea stema a localitatii.
Borna de hotar semnifica faptul ca localitatea se afla la granita dintre Tinutul Secuiesc si Tara Barsei.
Soarele si semiluna simbolizeaza asezarea comunei catre partea secuiasca.

Sursa: Starea Presei
Titlul original: „HG 402/2010 acrediteaza existenta Tinutului Secuiesc” 

Autor: Florin Budescu

 

Descris în detaliile sale cele mai semnificative încă de Dimitrie Cantemir şi definit de cercetătorii contemporani ca un joc “ermetic şi misterios”, Căluşul se caracterizează, în primul rând, prin normele potrivit cărora primirea în ceată e socotită act iniţiatic, iar trădarea, ca orice sacrilegiu, atrage după sine sancţiunea divină.
 

Cea mai veche relatare medievală a Căluşarilor o avem, paradoxal, de la un istoric maghiar, Dosza Daniel, într-un text care descrie jocul dintr-un spectacol prilejuit de încoronarea principelui Sigismund Bathory, în 1599. Jocul era executat de soldaţii lui Mihai Viteazu, iar ceata „căluşerilor” era condusă de Baba Novac (ceea ce dovedeşte că Baba Novac nu era sârb, ci valah din Valea Timocului).
Dar cea mai veche referinţă la jocul Căluşului (de fapt „Jocul săbiilor”, care semăna izbitor cu Căluşul actual) o avem de la Xenofon (427 î.Hr – 355 î.Hr.) în „Anabasis Kyrou” (povestea unor mercenari greci care vor să ajungă de la porţile Babilonului la Marea Neagră): “După libaţii şi cântarea paianului, cei dintâi s-au manifestat tracii, care au început să danseze cu arma în mână, în sunetul flautului, sărind în sus cu uşurinţă şi agitând toţi săbiile. În cele din urma, unul dintre ei l-a învins pe altul, şi toţi am crezut că acela fusese ucis: dar el căzuse cu mare artă… Învingătorul a luat arma celui învins şi s-a departăt cântând sitalke, iar ceilalţi traci îl scoaseră pe cel ce căzuse ca şi mort: de fapt el însă, nu suferise câtuşi de puţin”.

 

 

Căluşul este cea mai complexă şi mai arhaică dintre formele coregrafice ritualice româneşti. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor şi răspândit pe întreg teritoriul locuit de dacoromâni (adică şi în peninsula Balcanică). Băieţii care doreau să intre în ceata Căluşarilor se adunau cu o săptămână înaintea Rusaliilor, în afara satului, la malul unei ape unde depuneau, cu mâna pe steag, jurământul prin care se legau să respecte regulile cetei şi condiţiile purităţii rituale în perioada Rusaliilor (abstinenţa sexuală şi un comportament adecvat normelor de conduită etică a comunităţii tradiţionale). Timp de o săptămână ei trăiesc intens într-un timp sacru.
Ceata, formata din 9-11 membri şi organizată ierarhic, este condusă de un vătaf, căruia toţi ise supun. Un alt personaj important al cetei este „mutul” : mascat, în timpul dansurilor, el îi penalizează pe cei care greşesc şi execută tot felul de gesturi comice, unele obscene. În perioada Rusaliilor, Căluşarii poartă un costum specific, cu zurgălăi la picioare, iar în mână ţin o bâtă. Ceremonialul cuprinde practici şi formule magice, dansuri şi acte rituale, executate de ceata strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Căluşari de rând. Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi sunt obţinute prin executarea, până la epuizare fizică şi psihică, a dansurilor sacre, după melodii de joc cântate de lăutari. La încheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Căluşarii revin la locul în care depuseseră jurământul, despodobesc steagul şi-l ingroapă într-un loc secret. Apoi ceata se răsfiră, fiecare membru apucând-o în altă direcţie.

 

 

Numărul impar al căluşarilor, ca şi cea mai mare parte a actelor ritualice, se leagă de credinţa în existenţa şi prezenţa pe pământ a IELELOR, fiinţe supranaturale, deosebit de agresive şi periculoase, atât pentru oameni cât si pentru animale, deoarece ele nu acţionează individual, ci în grup. De aici constituirea căluşarilor în ceată, ei fiind nedespărţiţi pe toată perioada Rusaliilor.
Căluşarii trebuiau să-i apere pe oameni de IELE, pentru ca aceştia să nu se îmbolnăvească şi, în acelaşi timp, să-i vindece atunci când, încălcând interdicţia de a lucra în perioada Rusaliilor, erau luaţi din căluş…
Din 2005, UNESCO a proclamat ritualul Căluşului drept „capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii”.
 Autor: Miron Manega