”Libertatea în imagini”-o nouă expoziţie de fotografie deschisă la Institutul Cultural Român din Bucureşti, a cărui vernisaj a marcat o triplă aniversare: doi ani de la manifestaţiile din aprilie 2009 de la Chişinău, împlinirea a 93 de ani de la unirea Basarabiei cu ţara şi parte a evenimentelor culturale din cadrul festivalului “Zilele Basarabiei la Bucureşti”. Irina Gulea, membră a Organizaţiei studenţilor basarabeni din Bucureşti şi organizatoarea acestei expoziţii, a avut un rol important în căutarea, găsirea şi alegerea imaginilor din această expoziţie. “Am încercat să strângem cât mai multe ca să putem face această expoziţie. Cred că au fost 60 şi am ales 30. Vroiam emoţie, vroiam acţiunea însăşi, ceea ce a fost şi cu unele poze chiar a reuşit, adică am obţinut ce am căutat. Pentru un eveniment atât de important ar fi putut fi mult mai multe poze. Asta e clar.”

Cei 7 fotografi care expun au surprins imagini dintre cele mai variate: clădiri in flăcări, jandarmi oprind manifestanţii, prim-planuri şi priviri emoţionane ale tinerilor ieşiţi pe străzile Chişinăului şi chiar câteva fotografii din Paris şi Bucureşti cu manifestanţii care au iesit în stradă la momentul respectiv în semn de solidaritate cu fraţii lor din Basarabia. Regizorul Serge Zănoagă, angajat al ziarului on-line “Jurnalul de Chişinău” în timpul protestelor din 2009, participă la această expoziţie cu câteva fotografii: “Nu sunt fotograf de meserie şi nu fac reportaj foto. Am fost întotdeauna pasionat de fotografie dar în ziua în care am văzut prin geamurile redacţiei cum venea foarte multă lume spre monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi ştiam că tinerii vin cu lumânările, mi-am dat seama că trebuie să iau un aparat de fotografiat pe care l-am găsit în redacţie. Nici nu am întrebat dacă pot să îl iau. Am ieşit şi am început să fotografiez. Vroiam să spun că era o chestie de care nici eu nu mi-am dat seama că trebuie sau că nu trebuie să ies. Pur şi simplu am luat aparatul şi am început să fotografiez tot ce vedeam.”

Prezentând în linii mari importanţa momentului istoric din 2009 şi necesitatea unor astfel de manifestări precum expoziţia de faţă, profesorul Ion Varta a făcut o comparaţie între generaţia sa – participanţii la evenimentele din 1989- şi tinerii de azi care prin intermediul mijloacelor de socializare moderne s-au organizat într-un mod demn de remarcat. “Prin intermediul acestor mijloace moderne de comunicare şi-au dat invitaţii unul, altuia  şi în felul acesta au dat năvală cu toţii. Se vede că au fost pe aceeaşi undă emoţională şi au dat curs invitaţiei, descinzând cu toţii în Piaţa Mare a Adunării Naţionale. A fost ceva absoult admirabil. Eu am rămas uimit, profund mişcat de această minune care este tehnica la ora actuală, dar tehnica nu poate produce asemenea fenomene, dacă aceşti tineri nu erau să fie edificaţi asupra faptului, a ce trebuie să facă în acele condiţii, în acele circumstanţe când au văzut că aşteptările lor sunt înşelate, că pentru următorii 4 ani vor guverna vechii comunişti şi sansele lor de a-şi realiza proiectele, visurile lor sunt sortite eşecului. Şi atunci s-au manifestat de o manieră absolut exemplară şi au reuşit.”

Dacă nu ar fi reuşit în 2009, probabil că tinerii basarabeni nu ar fi avut ocazia să se afle acum la Bucureşti şi să îşi poată exprima convingerile liber. Despre această reuşită actorul, Tudor Chirilă a subliniat un lucru foarte important: “România are acum multe regrete şi puţine speranţe şi sper ca Chişinăul să aiba multe speranţe şi puţine regrete.”

Mădălina Corina Diaconu