Evenimentul face parte din a doua etapa a proiectului de responsabilitate sociala „Comunicarea pentru toti” initiat de Russenart Communications in 2010.

La eveniment sunt invitati sa participe 650 de reprezentanti ai industriei de comunicare romanesti.

Invitaţi

• Eugen Culda, Director Executiv, Regal Ballroom
• Radu Enache, Consilier, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Dan Pavel, Specialist comunicare pentru Camerele de comert
• Drd. Alina Dolea, Vicepreședinte pentru educație și instituții publice în cadrul Asociaţiei Române de Relaţii Publice (ARRP)
• Lector univ. dr. Ovidiu Brazdău, Preşedinte Asociaţia Română de Indoor Advertising
• Ioana Anescu, Director Executiv, IAB România
• Tudor Maxim, fondator Elevate
• Bibiana Stanciulov, Director Sonimpex Serv
• Laurenţiu Dudău, Lead Programmer Kidsonline.ro
• Dipl. Ing. Horaţiu Cristea, Area Sales Manager Romania – Bulgaria – R.Moldova , Dr. Hahn
• Dragoş Dehelean, Managing Partner Selenis
• Conf. Univ. Dr. Dumitru Borţun, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA
• Andreea Căpitanu, PR Specialist, Senso TV
• Răzvan Bucur, Specialist PR, Zelist Monitor
• Petronela Atodiresei, specialist comunicare internă
• Laura Pascu, www.prcafe.ro

Moderator: Larisa Toader, Managing Director Russenart Communications

Pe durata congresului va fi organizat un Targ al Comunicatorilor, in cadrul caruia participantii isi vor putea promova serviciile, oferind consultanta si prezentand studii de caz ale proiectelor anterioare.
Pentru a participa gratuit la eveniment, va rugam sa completati formularul de inscriere de pe http://www.russenart.ro/inscriere-congresul-comunicatorilor/

La RIUF vizitatorii pot afla informatii despre studiul in strainatate, pot participa la workshopuri si seminarii, descoperi oportunitati de cariera si participa la concursuri cu diferite premii! De asemenea, nu rata concursurile de pe pagina noastra de , unde poti afla si ultimele stiri despre ce se intampla la RIUF.

Targul International de Universitati RIUF faciliteaza contactul universitatilor cu tineri interesati de continuarea studiilor atat in Romania, cat si in strainatate. In cei 8 ani de activitate, peste 250 de instiutii academice au interactionat in cadrul RIUF cu peste 85.000 de elevi, student, absolventi de facultate si tineri profesionisti in cautare de programe educationale.

Raksha Bandhan

Rakhi sau Raksha Bandhan, că tot vorbim despre iubire, celebrează iubirea dintre fraţi şi surori. Este acea sărbătoare din India în care relaţiile de sânge sunt pe primul loc. Numele festivalului vine din verbul „raksha karna” – „a proteja” şi substantivul „bandhan” – „legătură, relaţie”. Cu alte cuvinte, simbolizează jurământul fratelui de a-şi proteja sora cu orice preţ şi în orice împrejurare, iar în cazul surorii, dragostea ei pentru frate şi binecuvântările ei ce se revarsă asupra acestuia.

Cea mai interesantă parte, pentru noi străinii, este momentul când sora îi leagă fratelui o brăţară multicoloră, „rakhi”, pe mână, pe care în mod normal o confecţionează chiar ea. În zilele noastre, există şi tot felul de brăţări de cumpărat, uşurând mult situaţia fetelor, mai ales dacă au mulţi fraţi.

Drept mulţumire, fratele îi dăruieşte fetei fie bani, fie obiecte de îmbrăcăminte sau bijuterii. Dulciurile sunt la ordinea zilei; bunătăţi precum jalebi sau barfi sunt pregătite pentru această ocazie.

Sunt multe legende în mitologia hindusă care fac referire la acest festival. Se pare că sărbătoarea a devenit populară după ce regina Karnavati i-ar fi trimis o astfel de brăţară împăratului mogul Humayun atunci când avusese nevoie de ajutor. O altă legendă spune că zeul morţii, Yama a primit o astfel de brăţară de la sora sa, Yamuna (râul cu acelaşi nume). A fost atât de impresionat de gest, încât a afirmat că oricine primeşte o „rakhi” de la sora sa şi îi promite protecţie, va deveni nemuritor.

În cazul în care fata nu are un frate, acesta poate fi „înlocuit” de cel mai bun prieten sau verişor sau orice alt băiat pe care aceasta îl consideră un frate. După primirea brăţării, acesta se obligă să o protejeze pe noua lui soră toată viaţa.

De obicei, Raksha Bandhan se sărbătoreşte în august (depinzând de calendarul lunar hindus).

Aici, femei din comunitate se pregătesc să le dăruiască poliţiştilor brăţări drept mulţumire pentru că îşi fac meseria cu atâta dedicaţie

Bhai dooj

Bhai Dooj (Bhau Beej sau Bhai Phota) este un festival asemănător cu Raksha Bandhan doar că acesta este celebrat în cadrul Diwali, în ultima zi a festivalului. Fetele se roagă pentru sănătatea şi viaţa lungă a fraţilor lor. Există câteva ceremonii comune cu Rakhi:

Cu siguranţă aţi văzut aceste ceremonii la televizor, în filme sau seriale:

Ceremonia Aarti: atunci când sora învârte în faţa fratelui tava cu lumânarea aprinsă în sensul acelor de ceasornic şi se roagă ca acesta să fie ferit de deochi şi rău.

Ceremonia Teeka/tilak: după aarti, aceasta îi aplică fratelui punctul roşu din frunte, pentru protecţie şi atragerea norocului.

Fetele primesc de la fraţii lor, ca şi în cazul Rakhi, cadouri în bani sau îmbrăcăminte.

În unele zone din India, fetele care nu au fraţi se roagă zeului Lunii; îşi pot aplica de asemenea şi henna/mehndi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele ale căror fraţi sunt plecaţi în străinătate ori nu locuiesc în acelaşi oraş. Se crede că zeul Lunii (Chandra) va transmite mesajul fetelor către fraţi cu siguranţă. De aceea, zeul Lunii este numit şi Chandamama (chanda = lună; mama = fratele mamei i.e. unchi).

Este o bună ocazie ca toţi membrii familiei să se întâlnească şi să se bucure de căldura celor dragi. Amintirile îşi fac loc în sufletele celor mai în vârstă, iar pentru cei tineri este o oportunitate de a învăţa ceva de la cei cu mai multă experienţă.

Se sărbătoreşte de obicei în octombrie/noiembrie.

Ziua trandafirului şi Sfântul Valentin

Se pare că şi indienii s-au modernizat şi au adoptat sărbători occidentale. Un exemplu ar fi Rose Day sau Ziua Trandafirului. Tinerii împart frumoşi trandafiri în anticiparea Sfântului Valentin, ziua mondială a îndrăgostiţilor. Deşi pentru hinduşi, musulmani, sikh, jaini, buddhişti etc. Sf. Valentin nu are nici o semnificaţie, sărbătoarea a devenit populară printre tineri şi a fost „adoptată”. Toată lumea ştie detalii cu privire la ziua îndrăgostiţilor, însă de ziua trandafirului se pare că există un obicei: băieţii au dreptul să împartă atât trandafiri roşii, cât şi galbeni. Doar că cei galbeni sunt pentru prietene, iar cei roşii rezervaţi pentru acele persoane „speciale”.

Ziua prieteniei

Da, se sărbătoreşte şi asta în India. Deşi a pornit de la un afacerist american care era preocupat să creeze felicitări cu mesaje pentru prieteni/prietene, nu cred că i-a trecut prin minte că va avea proporţii globale. În India, a ajuns populară mai ales din cauza internetului. E un mod frumos de a spune „mulţumesc” celui mai bun prieten care ţi-a suportat toanele sau celei mai bune prietene, confidenta ta.

India sărbătoreşte în prima duminică din august. Pentru cadouri, sunt preferate felicitările, florile, dar şi brăţările împletite.

Articol realizat de: VARGA HILDA-HEDVIG

Studentă la UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE, ENGLEZĂ-HINDI

]]> http://clubuldepresatransatlantic.wordpress.com/2012/02/22/sarbatori-ale-dragostei-in-india/feed/ 0 clubuldepresatransatlantic DSCN2388 raksha-bandhan 13-8-inn30 Untitled-3(7) SONY DSC Friendship_Bracelet_special_forms http://clubuldepresatransatlantic.wordpress.com/2012/02/22/de-la-balti-pana-la-botosani/ http://clubuldepresatransatlantic.wordpress.com/2012/02/22/de-la-balti-pana-la-botosani/#comments Wed, 22 Feb 2012 08:36:20 +0000 Clubul Presei Transatlantice http://clubuldepresatransatlantic.wordpress.com/?p=3004 ]]> Miezul de ghenar mereu e plină de poezie. Eminescu e oriunde – acasă, la şcoală, la teatru… în suflet. Eminescu e cu toţi cei care trăiesc, gândesc şi vorbesc româneşte. Marele poet a fost omagiat şi în acest an la Bălţi, Soroca, Botoşani… Şirul ar putea continua, doar că relatarea e despre Zilele “Mihai Eminescu” ce s-au desfăşurat în cele trei oraşe.
La Bălţi, oamenii de cultură de pe cele două maluri ale Prutului au fost primiţi cu multă căldură de profesorii şi lectorii de la Universitatea “Alecu Russo”. Cel mai interesant e că primarul comunist, Vasile Panciuc, a refuzat categoric să se întâlnească cu delegaţia română, condusă de primarul de Botoşani, Cătălin Flutur.
În oraşul în care se vorbeşte mai mult ruseşte e de mirare că, totuşi, există monumentul  lui Mihai Eminescu. Astfel, oamenii de cultură de pe cele două maluri ale Prutului au depus flori la monumentul de pe Aleea Clasicilor. Consulul general al României la Bălţi, Nicanor Dumitru Teculescu, a spus: “Apreciez din tot sufletul această manifestare spontană şi sunt profund impresionat de prezenţa acestei delegaţii numeroase care ne-a stimulat şi pe noi, cei din Consulatul României de la Bălţi. Realmente sunt impresionat şi mândru că ne-am adunat aici, lângă bustul poetului care va reprezenta pe vecie România”.
Totodată, au fost depuse flori şi la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, aflat chiar în faţa Primăriei municipiului Bălţi.
Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat cu un frumos spectacol susţinut de Ansamblul “Floarea Soarelui” din oraşul Săveni, judeţul Botoşani. Şi pentru că era în seara de Ajun (Anul Nou pe stil vechi) membrii acestuia au prezentat un expozeu al tradiţiilor şi obiceiurilor de la sărbătorile de iarnă.
A două zi, 14 ianuarie, Eminescu urma a fi omagiat la Soroca. Aici, spre mirarea tuturor, delegaţia a fost întâlnită de administraţia locală, în frunte cu comunista Elena Bodnarenco, primar de Soroca. De altfel, gestul doamnei a fost apreciat atât de membrii delegaţiei, cât şi de presa de peste Prut.
Şi aici, tradiţional, au fost depuse flori la bustul lui Mihai Eminescu şi la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Apoi, în vechea Cetate a Sorocii a fost prezentat un spectacol de muzică, obiceiuri şi tradiţii de iarnă şi poezie.
…Şi a început a ninge, vorba cântecului: “Ninge parcă Eminescu/ Ne şopteşte poezii…” Literaţii, rând pe rând, într-un cadru idilic, şi-au citit creaţiile. Publicul asculta cu mare atenţie poezii de Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Păun, Leo Butnaru (Republica Moldova);  Gellu Dorian, Lucian Alecsa, Cristina Prisăcariu Şoptelea (România) etc.
…De la Nistru din poezia lui Eminescu pornim spre locurile care au însemnat dorurile şi durerile poetului… spre Botoşani.
În dimineaţa de 15 ianuarie, exact la 162 de ani de la naşterea Marelui Poet,
Consiliul Local Botoşani, în cadrul unei şedinţe extraordinare, a aprobat acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Botoşani, scriitorului şi poetului Ion Mircea. Tradiţional, titlul se oferă literatului care obţine Premiul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu”, pentru Opera Omnia. Şi la Botoşani, au fost depuse flori la bustul din faţa teatrului care-i poartă numele.
Mihai Eminescu a fost botezat la Biserica “Uspenia” (Adormirea Maicii Domnului). Pe 15 ianuarie, la acest sfânt lăcaş  a avut loc un Te Deum, iar la Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din cadrul Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii “Mihai Eminescu” a fost oficiată o  slujbă de pomenire.
Tot la Ipoteşti, la Centrul “Mihai Eminescu”, în amfiteatrul “Laurenţiu Ulici” a fost lansată antologia “Noua poezie nouă”, apărută la Editura “Limes”. Tot aici, elevii Atelierului de teatru al Colegiului Naţional Mihai Eminescu de la Botoşani au prezentat spectacolul “Reţeta dragostei” de Sabina Bălan, iar regia semnată de Lenuş Moraru şi Gelu Râşca. Totodată, au avut loc expoziţii de pictură şi de obiecte de patrimoniu. (Despre Ipoteşti, un alt loc drag lui Eminescu, veţi afla în unul din numerele următoare).
În seara de 15 ianuarie, la Teatrul “Mihai Eminescu” de la Botoşani, s-a desfăşurat Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Aşadar, poetului Ion Mircea i-a revenit Trofeul pentru Opera Omnia. Acesta a primit o diplomă, flori şi 10 mii de lei româneşti. Până acum au mai obţinut acest premiu şi titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Botoşani: Gellu Naum, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Dinescu, Dorin Tudoran, Dinu Flămând şi alţii.
În cadrul Galei a fost acordat şi Premiul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” pentru Opera Prima. Acesta a revenit poeţilor Crista Bilciu şi Andrei Dosa pentru volumele: “Poema Desnuda” şi, respectiv, “Când va veni ceea ce este desăvârşit”.
Dinu RUSU, Chisinau

In fotografie : Jesus Benito, Gelu Vlasin, Agustin Gonzalez, Miguel Fonda, Ana Gasco, Silvia Ionascu

Eveniment la Ambasada României din Madrid !

de Gelu Vlasin

Atmosferă festivă însă discretă şi de bun simţ, luni 20 februarie, ora 17:00, la sediul Ambasadei României din Madrid cu ocazia decernării Ordinului Meritul Cultural în Grad de Cavaler – decoraţie primită din partea statului român prin intermediul Administraţiei Prezidenţiale la propunerea Ministrului Culturii. Am fost destul de emoţionat în prezenţa prietenilor şi apropiaţilor care au participat la eveniment dar mai ales în prezenţa Cristinei, soţia mea şi-a fiului meu Darius, care în scurtă vreme a devenit protagonistul numărul unu, “cotropind” teritoriul Ambasadei şi surclasându-mă fără drept de apel. Decoraţia mi-a fost înmânată de către domnul Ministru Consilier Ilie Bănică în urma unui discurs bine închegat, fără prea multă risipă de metafore şi cât se poate de coerent ceea ce demonstrează că nu întâmplător a fost domnia sa la un moment dat purtător de cuvânt al MAE. Printre participanţi, înafară de agreabila prezenţă a doamnei consilier Ştefana Rotaru, anfitrioana evenimentului, am remarcat prezenţa unor oameni la care ţin în mod special şi cărora doresc să le aduc mulţumiri şi pe această cale. Mă refer la Don Melquiades, profesorul, omul fără de care probabil drumul meu spre Madrid s-ar fi poticnit pe undeva prin Castilla la Mancha şi Don Miguel Fonda, care a reuşit în momente dificile să mă facă să cred în continuare în proiectul FEDROM. Sunt două dintre persoanele fără de care probabil n-aş fi putut ajunge acum în ipostaza de-a primi una dintre cele mai înalte distincţii acordate de către statul român.

M-a bucurat de asemenea prezenţa colegilor mei de la IDESIE- Instituto de Estudios Superiores de Ingeniería y Empresa (Marcos, Fernando, Tani şi Jose Maria) a celor de la Federaţia Asociaţiilor Româneşti din Spania – FEDROM (Miguel, Ana şi Silvia), a lui Jesus Benito, Liana Cureraru (împreună cu soţul), a directoarei ICR Madrid, Ioana Anghel, a lui Claudiu Store şi Cornel Drinovan, Ruxandra Constantinescu, Agustin Gonzalez Plasencia, Doru Cărbunaru (împreună cu soţia), a reprezentanţilor Ambasadei (Ionuţ Neagu, Ionuţ Marian Vâlcu, etc.). Am adus multumirile cuvenite celor prezenţi, am dedicat decoraţia familiei, membrilor Reţelei literare şi ai României din Diaspora precum şi celor care de o lună de zile protestează în Piaţa Universităţii pentru redobândirea demnităţii naţionale înfruntând cu stoicism vicisitudinile vremii. Lor şi tuturor românilor atât din ţară cât şi din Diaspora care (încă) mai cred în valorile morale şi spirituale ale acestei ţări, celor care consideră că Monarhia ar putea fi o soluţie bună pentru România şi tuturor celor care mai au speranţe într-o schimbare adevărată. Am uitat să aduc mulţumiri publice colegilor mei de la FEDROM însă îmi repar acum greşeala rugându-i să-mi ierte scăparea care n-a fost intenţionată ci s-a datorat emoţiilor pe care le-am avut în acele momente.

sursa: reteaua literara

Ultima transhumanţă

Expoziţie de fotografie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Un proiect de Dragoş Lumpan

23 februarie – 18 martie 2012

5 ani de cercetare, 6 ţări studiate, 40.000 de km parcurşi, 100.000 de fotografii, 70 de ore material filmat şi 100 de ore înregistrări audio despre dispariţia unui mod de viaţă milenar

În perioada 23 februarie – 18 martie 2012, artistul vizual Dragoş Lumpan va prezenta la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Oaspeţi, expoziţia de fotografie a proiectului Ultima transhumanţă. Documentarul vizual reprezintă rezultatul unui proiect artistic, etnografic şi sociologic ce a durat 5 ani şi însumează călătorii de peste 40.000 km în 6 ţări: România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Turcia.

Vernisajul va avea loc joi, 23 februarie, ora 18.00, la sala Oaspeţi.

„Am început acest proiect din curiozitate. Mergând cu trenul sau cu maşina am văzut pe câmp oi; lângă oi e şi câte un cioban. Şi am fost curios să aflu câte ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mănâncă, ce fac toată ziua, tot anul… Am aflat ca unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri într-un an, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. Ce am descoperit pe parcursul studiului este însă tocmai dispariţia transhumanţei. De aici şi titlul proiectului, Ultima transhumanţă. Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani. Sau cel puţin nu vor să mai meargă la drum zi de zi, an de an, toată viaţa. E mai mult decât o meserie, e un mod de viaţă greu, foarte greu.” – Dragoş Lumpan.

Cercetarea însumează călătorii de peste 40.000 km în România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Turcia. Volumul de materiale adunate este covârşitor: 100.000 fotografii, 70 de ore de material filmat şi 100 de ore de înregistrări audio.

„După ce am umblat 5 ani şi am mers în 6 ţări – suficient cât să înconjor pământul – am aflat un lucru care tot timpul a fost şi este aici: noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea” – Dragoş Lumpan.

Până acum, expoziţia a fost expusă în Marea Britanie, Austria, Germania, Franţa, Turcia şi Spania. După Muzeul Naţional al Ţăranului Român, expoziţia fotografică va fi prezentată în primăvară, în Italia. Pasul următor va fi lansarea filmului documentar, în 2012.

Proiectul s-a bucurat de largă apreciere europeană şi naţională:

„Lumea pare a fi mereu în grabă, cu o viteză tot mai frenetică. Avem mai puţin timp pentru noi şi cei din jur; mai puţin timp să ne gândim la ceea ce contează cu adevărat. Există însă o portiţă. Oamenii care îşi organizează viaţa după legile pământului reprezintă o resursă umană preţioasă şi acesta este unul dintre nenumăratele motive pentru care fotografiile lui Dragoş Lumpan sunt valoroase. El ştie că nu poate schimba nimic, dar pur şi simplu atrăgând atenţia asupra fenomenului el contribuie de fapt la supravieţuirea acestui mod de viaţă” – Caroline Juler, artist vizual, autoarea ghidului „Romania” – National Geographic.

„Asemenea lui Caravaggio, care şi-a prezentat arta prin raportare la timp şi loc, Dragoş Lumpan utilizează fotografia ca mijloc de expresie” – Martin Hochleitner, director al Landesgalerie Linz, profesor la University of Applied Arts în Viena.

„Imaginile surprinse de Dragoş Lumpan oferă o dimensiune vizuală ce arheologic poate fi, de multe ori, doar vag intuită” – Tiberiu Vasilescu, istoric, arheolog, lector universitar.

„Proiectul este impresionant şi sunt sigură că din perspectiva antropologiei sociale şi culturale poate să fie un reper european” – Aneta Bogdan, Chartered Marketer, Managing Partner Brandient.

„Dragoş Lumpan este unul dintre ultimii martori ai unei tradiţii care dispare pe neştiute din frumuseţea lumii” – Răzvan Exarhu, jurnalist.

Program de vizitare: până pe 18 martie 2012, de marţi până duminică, 10.00 – 18.00

sursa:modernism.ro

„Preşedintele subcomisiei Premiul Europei ne-a adresat o scrisoare prin care felicită Sighişoara pentru calitatea şi complexitatea documentaţiei depuse la sfârşitul anului trecut, în baza căreia s-a luat decizia selectării noastre printre finaliştii ediţiei 2012 a competiţiei”, a precizat Anca Raţiu,  purtătorul de cuvânt al Primăriei Sighişoara. Potrivit acesteia, Sighişoara a intrat în competiţia finală pentru marele premiu, alături de alte patru oraşe europene, două din Germania, unul din Italia şi unul din Polonia.

Sighişoara, la a doua participare

Nu este pentru prima oară când Sighişoara participă la această competiţie. Anul trecut, Sighişoara s-a clasat pe locul doi în competiţia pentru Premiul Europei, fiind de asemenea singurul oraş din România selectat în concurs. Atunci Sighişoara a pierdut în faţa oraşelor Landerneau  din Franţa şi Hunfeld  din Germania, care s-au prezentat în tandem, obţinând împreună patru voturi.

Pe locul II s-a clasat Sighişoara, care a obţinut două voturi, urmat de Corciano din Italia, care a obţinut un vot. „Rezultatul obţinut anul trecut, la prima noastră participare în cursa pentru Premiul Europei, a fost extrem de încurajator, arătându-ne că munca Primăriei nu a fost zadarnică şi dându-ne, în acelaşi timp, imboldul de a continua să facem lucrurile bune pentru care am ajuns printre cei mai buni din Europa”, a mai precizat Anca Raţiu.

Conducerea Primăriei Sighişoara face apel la europarlamentarii români să facă lobby pentru ca oraşul să câştige marele premiu. „Având în vedere faptul că Sighişoara este singura localitate din România ajunsă în această etapă a competiţiei, mizăm pe susţinerea eficientă a tuturor europarlamentarilor noştri la luarea deciziei finale”, a mai arătat Raţiu.

Până în prezent, Consiliul Europei a răsplătit activitatea desfăşurată de Sighişoara în slujba ideilor europene, acordându-i Diploma de Onoare în 1998, Drapelul Consiliului Europei în 1999 şi Placheta de Onoare în 2003. Municipiul Sighişoara deţine şi distincţia „Perla medievală a României”, acordată de Comitetul elveţian de turism la Lugano în anul 2009.

Premiul Europei, cea mai înaltă distincţie pe care o poate primi un oraş pentru contribuţia la cooperarea europeană, este decernat în fiecare an din 1955. Comisia pentru mediu, agricultură şi amenajarea teritoriului a Adunării Parlamentare desemneaza municipalitatea laureată dintre cele care şi-au prezentat candidatura. Premiul constă într-un trofeu, o medalie de bronz şi o diplomă. Oraşul câştigător primeşte şi un premiu în bani, în valoare de 7.600 de euro, destinat finanţării călătoriilor de studii în Europa pentru tinerii cu rezultate excepţionale din oraş. Sursa: adevărul.ro

Cladirea, opera renumitului arhitect italian Renzo Piano, in varsta de 74 de ani, va fi gata in luna mai. Pe de alta parte, Piano a facut schitele proiectului inca de acum 12 ani, relateaza agentia de presa AFP.

Competitia turnurilor monstru – zgarie-norii, incotro? (Galerie foto)

Chiar daca aparatorii patrimoniului arhitectural ii reproseaza lui Piano ca Shard seamana, mai degraba, cu un spin enorm pe cerul londonez, care strica panorama asupra unor monumente protejate precum catedrala Saint-Paul si Parlamentul, cladirea de sticla construita intr-un stil futurist reprezinta deja o atractie a Londrei, chiar inainte de finalizarea lucrarilor.

Shard va avea 95 de etaje, care vor gazdui un hotel si restaurante de lux, apartamente luxoase – intre etajele 53 si 65 – si birouri si un observator, de la etajul 68 la 72, cu vedere panoramica de 360 grade asupra capitalei.

Arhitectul Renzo Piano a mai proiectat si alte edificii controversate, printre care Centrul Pompidou, din Paris, si Centrul Paul Klee, din Berna.

Care este legatura intre constructia de zgarie-nori si crizele financiare?

Potrivit aprecierilor exprimate de specialistii straini, pe scena europeana este posibila o revenire la aceasta “moda” a zgarie-norilor, desi nu este tocmai pe placul multor arhitecti conservatori, care pledeaza pentru conservarea liniei istorice a constructiilor Batranului Continent.

“Europa este pregatita sa retraiasca o perioada de aur pentru noile proiecte de zgarie- nori” – cadru in care expertii prevad rolul important pe care il va ocupa Parisul, ca model in ceea ce priveste schimbarea de imagine si supraetajari.

ziare.com

sursa: radioresita